Adrian Popescu

CCR: Parchetul nu poate cenzura activitatea Guvernului. Livia Stanciu, opinie separată: Nu despre asta e vorba

Aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență constituie un atribut exclusiv al Guvernului, acesta putând fi cenzurat doar prin controlul parlamentar, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a constatat că prin ancheta DNA privind OUG 13 ar fi fost perturbată activitatea Guvernului. Judecătoarea CCR Livia Stanciu a făcut opinie separată, afirmând că DNA a cercetat doar posibile infracțiuni săvârșite în cursul procesului de elaborare a actului legislativ. 

„Curtea reține că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar (…). Așadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere. (…) Având în vedere prevederile constituționale invocate, Curtea constată că nicio altă autoritate publică, aparținând altei puteri decât cea legislativă, nu poate controla actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunității actului de legiferare”, se precizează în motivarea publicată vineri pe site-ul CCR.

În plus, instanța constituțională a apreciat că tot ceea ce DNA a prezentat drept elemente materiale constitutive ale infracțiunilor sunt doar aprecieri personale sau critici formulate de autorii denunțului formulat cu privire la legalitatea și oportunitatea actului adoptat de Guvern, iar în acest caz se impunea clasarea dosarului.

„Toate faptele reclamate priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate și legalitate care nu cad sub incidența controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror. Întrucât, doar prin ea însăși, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infracțiuni, Curtea constată că faptele reclamate prin denunțul care a stat la baza întocmirii Dosarului nr.46/P/2017 (…) nu pot intra sub incidența legii penale, indiferent de încadrarea juridică dată”, se menționează în documentul citat.

În opinia CCR, prin decizia procurorului de începere a urmăririi penale în acest caz s-a încălcat principiul separației puterilor în stat.

„Apare cu evidență faptul că Ministerul Public, ca parte a autorității judecătorești, s-a considerat competent să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative și, implicit, legalitatea adoptării ordonanței de urgență a Guvernului. O astfel de conduită echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat (…), deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar își arogă atribuții ce aparțin puterii legislative sau Curții Constituționale”, se precizează în motivare.

CCR a mai constatat că, prin verificarea circumstanțelor în care a fost adoptată OUG 13/2017, DNA și-a arogat o competență ce poate conduce la un blocaj instituțional.

„Declanșarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiției, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcționari publici, secretari de stat și miniștri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, chiar pe durata derulării unor proceduri de legiferare, creându-se premisele unui blocaj în activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declanșate de activitatea de cercetare penală și de formularea unor viitoare acuzații care pot determina incidența răspunderii penale, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor. Împrejurarea creată golește de conținut garanția constituțională referitoare la imunitatea inerentă actului decizional de legiferare, de care beneficiază membrii Guvernului, garanție care are ca scop tocmai protejarea mandatului față de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei care ocupă funcția de ministru, imunitatea asigurându-i acesteia independența, libertatea și siguranța în exercitarea drepturilor și a obligațiilor ce îi revin potrivit Constituției și legilor”, se mai arată în motivare.

În această situație, CCR a constatat existența unui conflict de natură constituțională între DNA și Guvern, pe care, în calitatea de garant al supremației Constituției, trebuie să-l soluționeze, arătând conduita la care autoritățile publice trebuie să se conformeze.

„În ceea ce privește Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție, conduita conformă Constituției transpare din cele statuate mai sus, și anume exercitarea competențelor stabilite de lege în conformitate cu prevederile constituționale referitoare la separația puterilor în stat și, deci, abținerea de la orice acțiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuțiile altei autorități publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competența de a desfășura activități de cercetare penală cu privire la legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor”, se precizează în motivarea CCR.

Decizia CCR din 27 februarie, luată cu majoritate de voturi, este definitivă și general obligatorie.

Livia Stanciu: „Nu se poate stabili o imixtiune în activitatea Guvernului”

Livia Stanciu

Fosta preşedintă a Curţii Supreme, Livia Stanciu a făcut opinie separată şi a arătat că instanţa de contencios constituţional ar fi trebuit să constate că în cauză nu există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvernul României, deoarece, faţă de stadiul actual al anchetei penale, nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public în exercitarea competenţei Guvernului de iniţiere şi adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2017.

În opinia acesteia, un conflict juridic de natură constituţională presupune „acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor”.

De asemenea, magistratul mai subliniază că prin Decizia nr.97 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.169 din 5 martie 2008, Curtea a reţinut: „Conflictul juridic de natură constituţională există între două sau mai multe autorităţi şi poate privi conţinutul ori întinderea atribuţiilor lor decurgând din Constituţie, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competenţă, pozitive sau negative, şi care pot crea blocaje instituţionale.”

„În sfârşit, Curtea a mai statuat că textul art.146 lit.e) din Constituţie „stabileşte competenţa Curţii de a soluţiona în fond orice conflict juridic de natură constituţională ivit între autorităţile publice, iar nu numai conflictele de competenţă născute între acestea”. Prin urmare, noţiunea de conflict juridic de natură constituţională „vizează orice situaţii juridice conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct în textul Constituţiei” , susţine Livia Stanciu.

Magistratul mai explică faptul că prin cererea formulată în prezenta cauză, s-a solicitat instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public generat ”prin acţiunea procurorilor de verificare a oportunităţii şi circumstanţelor 59 elaborării proiectului de act normativ”, cu referire la OUG 13/2017.

De asemenea, Livia Stanciu mai subliniază că s-a solicitat Curţii Constituţionale să statueze „faptul că, pe viitor, organele de urmărire penală nu pot ancheta oportunitatea actelor normative.” „Faţă de aceste solicitări, (…) Curtea Constituţională trebuia să verifice dacă ”acţiunea procurorilor”, respectiv actele concrete realizate de aceştia, în această cauză, au depăşit competenţa constituţională a Ministerului Public, încălcând – o pe cea a Guvernului de adoptare a unui act normativ concret, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017, şi apoi să statueze, pentru viitor, asupra competenţei celor două autorităţi publice părţi în conflict.

Altfel spus, nu s-a cerut Curţii Constituţionale doar pronunţarea unei decizii de principiu, ci pronunţarea mai întâi asupra unor acte şi acţiuni concrete ale unei autorităţi publice (Ministerul Public), şi a efectului acestora, nu doar a aptitudinii lor, de a determina un conflict juridic de natură constituţională, şi abia apoi, în situaţia constatării unui astfel de conflict, să statueze de principiu în sensul arătat”, spune magistratul.

În opinia judecătoarei care a făcut opinie separată, actele depuse la dosar probează anchetarea de către procurorii DNA a unor posibile infracţiuni săvârşite în procesul de adoptare a actului normativ menţionat.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

11 thoughts on “CCR: Parchetul nu poate cenzura activitatea Guvernului. Livia Stanciu, opinie separată: Nu despre asta e vorba

    • @Romania Curata

      Dupa publicarea justificarii deciziei, s-a lamurit si Romania Curata ca CCR a ajuns o anexa a infractorilor din psd ?
      Dupa publicarea aberantei justificari a deciziei, s-a lamurit si Romania Curata ca trebuie sa demonstram masiv impotriva judecatorilor corupti de la CCR ?
      S-a lamurit Romania Curata ca manifestatiile impotriva infractorilor din psd si a judecatorilor corupti din CCR trebuie sa se intensifice ?
      S-a lamurit Romania Curata ca trebuie sa cerem demisia guvernului, dizolvarea parlamentului borfasilor si alegeri anticipate, la care penalii sa nu aiba dreptul sa participe ?
      Unde sunt mesajele Romaniei Curate de solidarizare si de sustinere a manifestatiilor impotriva grupului infractional organizat psd plus alde ?
      Unde sunt apelurile Romaniei Curate, adresate Societaii Civile, de a participa masiv la manifestatiile impotriva grupului infractional organizat psd plus alde ?
      Livia Stanciu trebuie sa devina Presedinta CCR.
      De ce nu s-a solidarizat Daniel Morar cu Livia Stanciu ?

      Reply
      • Cristi C

        Ai și vreo dovadă când spui că judecătorii de la CCR sunt corupți? Nu, nu ai niciuna. Este doar o minciună pe care o emani pe diferite canale de informații pentru că ești slugoi securist pornit să declanșeze emoții și să manipuleze în mediul online.

        Reply
  1. Dumitru

    Un pic de normalitate, decizia asta. Cum naiba sa permiti anchetarea legislatorului (chiar delegat) pentru faptul ca face legi ?

    Reply
    • Pentru dumitru

      Pentru dumitru :
      Curata normalitate !
      Cum sa nu aiba voie guvernul sa dea noaptea o Ordonanta de urgenta, prin care Sebi Ghita, de exemplu, sa fie exonerat de toate infractiunile, iar in conturile ministrilor sa apara a doua zi cite cinci milioane de euro, din partea lui Ghita ?
      Cum sa anchetezi asa ceva ?
      Cum sa perturbezi activitatea guvernului ?
      Cum sa nu-l lasi sa legifereze, cind este imperios necesar sa-l scapi pe Ghita de puscarie ?
      Cum sa nu-l lasi sa legifereze, cind este imperios necesar sa-l scapi pe Dragnea de puscarie ?
      Cum sa nu-l lasi sa legifereze, cind este imperios necesar sa-l scoti pe Felix din puscarie ?

      Reply
      • Cristi C

        Dle propagandist, perturb(ez)i adevărul prin înșiruirea ta de aberații.
        Voiculescu nu este în închisoare pentru abuz în serviciu.
        Dragnea ar putea fi.
        Ghiță nu este acuzat de abuz în serviciu. Iar dacă ar vărsa bani fără nicio explicație legală în contul unui ministru, fără donație, etc, să vezi tu în ce spălare de bani ajung amândoi, exact ca Nicușor Dan și USR.

        Cum ar fi ca înainte de a ieși în piață, să pui mâna să citești bine despre subiectul la care ești chemat să aprinzi smartfonul în culori nostime. Nu de alta, dar m-am săturat de pseudo-cetățeni ca tine care acuză țăranii din Teleorman că votează fără să știe cu cine. Eu spun că tu ești la fel de prost informat ca ei. Spor la auto-educație.

        Reply
  2. ??????

    Considerați totuși cå „imixtiune în activitatea guvernului” ar fi însemnat totuși impunerea anumitor reglementări
    împotriva voinței membrilor guvernului sau impiedicarea acestora de a elabora și promova acel act normativ ?

    Reply
  3. ??????

    Deci, cum s-ar fi putut „perturba activitatea guvernului” cu referire la un act normativ deja publicat ?

    Reply
    • misu

      Prin descinderi, perchezitii, ridicari de documente, audieri, etc. Toate cu referire la un „act normativ deja publicat”.

      Reply
  4. ??????

    Vă amintiți dacă la vremea la care DNA ar fi făcut cercetările de la Guvern ordonanța, despre care s-a pronunat și CCR ,ar fi fost deja publicată ?

    Reply
  5. Jan Valjean

    Ce sa astepti de la aceasta politruca comunista care spunea cand era presedinte la ICJ ca parteneriatul cu DNA este ceva normal ?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *