Romania Curată

Cazul Licu: România Curată propune schimbarea procedurii de numire a procurorilor şefi

România Curată propune o a treia variantă legislativă pentru numirea procurorilor şefi: mandate de şase ani, competiţie publică, trei propuneri la fiecare poziţie, la alegerea preşedintelui României, iar ministrul Justiţiei să mai fie implicat doar în procedura de destituire. Situaţii precum numirea influentului procuror Licu, de neclintit sub toate regimurile în ciuda acuzaţiilor de plagiat, ar fi mai uşor de evitat în formula propusă de noi, care dă mult mai mult control democratic întregii opinii publice atunci când e numit un procuror şef (vezi aici).

Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul de modificare a Legii 303 privind statutul magistraţilor. Proiectul actual are două variante în ce priveste numirea viitorilor șefi din parchete, incluzând DNA: una propusă de CSM si alta actuală, preferată de minister.

În varianta propusă de CSM, viitorii şefi de parchete ar urma să fie numiţi în funcția de președinte la propunerea CSM, eliminând complet Ministerul Justiţiei, de la care pleacă propunerea actuală, şi vor putea fi destituiţi tot de CSM, la propunerea colegilor lor. Varianta CSM restrânge accesul la aceste poziţii, cerând ca procurorii să aibă o vechime minimă de 15 ani (precum şi alte condiţii, care nu ar permite, de exemplu, unui român calificat de la Europol sau DG Home să se înapoieze să lucreze ca şef la Parchet), pe când, în varianta actuală, e doar de 10 ani fără alte condiţii decât statutul de magistrat. În varianta CSM, președintele nu poate respinge motivat propunerea, ca în varianta Ministerului, care reflectă regulile aflate acum în vigoare, şi se propune un singur nume, fără ca să fie undeva specificat cum se ajunge la acel nume.

România Curată reia cu această ocazie propunerile din Carta Albă a Bunei Guvernări şi propune o variantă de compromis, care să permită mai multă meritocraţie şi control al publicului, mai degrabă decât al oricărei puteri în stat, asupra întregului proces, şi anume:

  • Eliminarea Ministerului Justiţiei din procedura propunerii şi organizarea unei competiţii publice de către CSM, cu toate cerinţele unei competiţii publice, adică CV-uri şi proiecte la vedere, ca şi o prezentare cu caracter public pe lângă orice alte probe mai pot fi considerate de către CSM. Primii trei candidaţi clasaţi vor fi propuşi preşedintelui României, care nu are nevoie să mai trimită înapoi vreo propunere, pentru că are două nume de rezervă în afară de primul plasat.
  • Menţinerea Ministerului Justiţiei în procedura de destituire, pentru că acesta e constituţional responsabil de eficienţa procesului de justiţie şi trebuie să poată avea iniţiativa în cazul în care constată ineficienţe cronice.
  • Păstrarea unor condiţii cât mai nerestrictive pentru a permite performanţei candidaţilor, nu biografiei lor, să fie factorul decisiv. Prin caracterul de concurs şi selectarea primilor trei plasaţi CSM are oricum latitudinea să plaseze pe cei mai vechi în sistem primii, dacă performanţa lor în concurs este mai convingătoare.
  • Păstrarea caracterului public, care este o garanţie contra aranjamentelor în spatele uşilor închise şi care va avea o influenţă pozitivă asupra încrederii în justiţie.
  • Creşterea mandatului la şase ani, pentru a fi mai lung decât mandatele legislative şi prezidenţiale, ducând la mai marea autonomizare a justiţiei faţă de politic.

Cele trei variante le puteţi urmări  mai jos.

Varianta I (a Consiliului Superior al Magistraturii)

Art.  54 (1)  Procurorul  general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie  si  Justitie,  prim – adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor  parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele  Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 15 ani in functia de judecator sau procuror, au cel putin gradul de parchet de pe langa tribunal, care au indeplinit efectiv cel putin 5 ani functia de procuror la un parchet de pe langa tribunal sau la un parchet ierarhic superior, pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. (4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (1) se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii care se poate sesiza din oficiu, la cererea  unei treimi din numarul membrilor sai sau la cererea a doua treimi din  numarul total al membrilor adunarii generale corespunzatoare  unitatii  de parchet la care se exercita functia de conducere, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator.

Varianta II (a Ministerului Justitiei, text in vigoare):

Art. 54 (1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia,  procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele  Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre   procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. (2) Dispozitiile art. 48 alin. (10) – (12) se aplica in mod corespunzator. (3) Presedintele Romaniei poate refuza motivat numirea in functiile de conducere prevazute la alin. (1), aducand la cunostinta publicului motivele refuzului. (4) Revocarea procurorilor   din functiile de conducere prevazute la alin. (1)  se  face  de  catre  Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a  procurorului  general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului  general al  Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului  Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin.  (2) care se aplica in mod corespunzator.

Varianta III (propunerea Romania Curată)

Procurorul  general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim – adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii  sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele  Romaniei, la propunerile Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. CSM poate face pentru fiecare poziţie până la trei propuneri, în ordinea plasării la competiţia publică organizată, alegerea finală urmând a reveni preşedintelui României. (4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (1) se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a  procurorului  general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului  general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplică in mod corespunzător.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Cazul Licu: România Curată propune schimbarea procedurii de numire a procurorilor şefi

  1. Andrei

    Ideea ca CSM sa aleaga procurotii sefi, ma sperie. CSM este un organism aproape sindical, unde membrii isi fac campanie printre procurori si judecatori pentru a fi votati si de aceea nici nu a curatat sistemul judiciar ci a lasat DNA sa faca asta. Va aduc aminte ce i s-a intamplat judecatoarei Camelia Bogdan care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, cand a mers in fata DNA pentru a-i fi aparata reputatia. A fost batjocorita! Ba s-a mai ales si cu niste cercetari disciplinare! Daca era dupa CSM nu exista lupta anticoruptie, Kovessi si Morar au primit aviz negativ de la ei acum cativa ani. Asa cum explica Monica Macovei, CSM fiind un organism colectiv unde deciziile se iau prin vot secret, in caz de dezastru vina nu apartine nimanui. Iar aceasta situatie presedintele ramane un fel de organizator de chermeze. El numeste pe cineva la alegerea caruia nu a avut nimic de zis.
    Propunerea Romania Curata este de asemenea gresita. CSM alege, presedintele nu poate respinge (practic e obligat sa numeasca chiar daca are 3 propuneri proaste), iar ministerul justitiei poate cerere revocarea fara sa aiba certitudinea ca noua propunere a CSM nu va fi la fel de proasta.
    Cred ca situatia actuala este OK le felul in care arata Romania astazi.

    Reply
  2. Agafia

    Eu inca stau si ma mir cum de in 25 de ani nu am reusit sa rezolvam aceste probleme. Oare cei din jur, alte state, cum numesc judecatorii, procurorii si alti functionari?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *