Marius Diaconescu

Câteva provocări ”universitare” pentru ministrul Educației, d-nul Adrian Curaj

Orice guvern nou sau oricare ministru nou ar trebui să aducă un plus de speranță în așteptările cetățenilor. Este firesc să existe întotdeauna un orizont de așteptare de la un nou ministru, mai ales dacă este considerat tehnocrat. Abia a fost investit noul Guvern și deja au apărut articole de presă în care i se scrie agenda noului ministru al Educației, dl. prof. univ. dr. Adrian Curaj.

Ministrul are dreptul la propria agendă, la propria viziune, la propria echipă, la propria… Noi, cetățenii, avem dreptul la propriile opinii. Manifestațiile din ultimele săptămâni au demonstrat că uneori opinia cetățenilor contează. Sau cel puțin așa vrem să credem.

Cert este că dl. prof. univ. Adrian Curaj are nevoie de mult curaj pentru a administra un minister așa de complicat cum este cel al Educației Naționale și al Cercetării Științifice. Mă scuzați, d-le ministru, dar aveți un nume providențial!

Și pentru că sper să fiți și omul providențial de care are atâta nevoie sistemul educațional din România, mai ales cel universitar, îmi permit să vă scriu și eu agenda, din perspectiva unui universitar. Sper ca cel puțin o parte din provocările de mai jos se regăsesc și în propria Dvs. agendă, pentru că aceea este cea mai importantă.

1. Antiplagiatul

a.) Fără miza politică a cazului Victor Ponta este posibilă adoptarea unei legislații clare antiplagiat. Debarcarea fostului premier este un moment favorabil tranșării acestei probleme a plagiatului.

b.) Moșteniți un proiect pe fonduri europene care are o componentă antiplagiat prost concepută, pentru că va verifica plagiatul după susținerea tezei de doctorat, nu înainte. Întregul proiect este discutabil, de la cheltuirea fondurilor până la eficiență.

2. Finanțarea cercetării în România

Cu experiența Dvs. la UEFISCDI ar trebui resetată finanțarea cercetării din fonduri naționale, sper pe criterii obiective, nu pe partizanate. Se impune eficientizarea activității structurilor care evaluează proiectele, pentru că timpul este cel mai mare dușman într-o cercetare, alături de bani.

3. Absorbția fondurilor europene

a.) Experiența proiectelor POSDRU este tristă din perspectiva eficienței și impactului în societate. Toată lumea știe, dar nimeni nu vede că se cheltuiesc bani în vânt. Se impune o strategie de absorbție a fondurilor europene pe proiecte cu impact real în societate.

b.) România este printre ultimii la accesarea fondurilor europene pentru cercetare, deși există o mulțime de programe. Distanța dintre cercetătorii români și Bruxelles este prea mare atunci când drumul trece prin București, mai ales când funcționarii uită de atribuțiile de consiliere.

4. Standardele de performanță în învățământul universitar

a.) O componentă a standardelor de performanță universitară este eficiența, cuantificată în numărul de absolvenți în raport cu numărul studenților înscriși în ciclul respectiv. Abandonul universitar este o realitate căreia nimeni nu vrea să îi identifice cauzele. Datorită unei proaste interpretări a legislației referitoare la finanțarea universităților în funcție de numărul studenților, este pe cale să dispară calitatea, examenele fiind adesea doar de formă. Ba chiar sunt unele facultăți în care majoritatea absolvenților urmează nu doar programe de masterat, dar devin doctori în științe pe bandă rulantă, deoarece pentru un doctorand se alocă mai mulți bani de la buget pentru universitate. Quo vadis?

b.) Performanța universitară ar trebui evaluată și din perspectiva absorbției absolvenților pe piața muncii în domeniul în care au fost pregătiți. S-au înființat adesea facultăți cu specializări fără impact pe piața muncii, adică se investesc bani degeaba în formarea unor specialiști de care nimeni nu are nevoie. Este necesar un mecanism de monitorizare a angajării absolvenților, măcar în primii 3-5 ani de la absolvire, pentru a evalua corect eficiența specializărilor.

c.) Nu există standarde de performanță academică. Toată lumea publică pentru că, indiferent de calitate, lucrarea se cuantifică doar dacă este în baze mai mult sau mai puțin obscure de date. Oare nu ar fi necesară o consultare a mediului academic pentru stabilirea unor minime standarde de performanță academică în fiecare domeniu?

5. Lupta împotriva corupției administrației din universități

Toți universitarii știu nivelul corupției în administrația universităților românești, toți șușotesc, însă nimeni nu vede. Cine conduce de fapt o universitate – comunitatea academică sau staff-ul administrativ? Sper să vă asumați chestiunea măcar ca temă de reflecție.

6. Depolitizarea CNATDCU

Din cauza plagiatului fostului premier Victor Ponta a fost politizată o instituție care ar fi trebuit să își păstreze verticalitatea în mediul academic din România. Au fost numiți oameni cu sprijin politic, unii fără o activitate științifică relevantă care să justifice poziția lor acolo.

7. Depolitizarea universităților

a.) Majoritatea rectorilor din România se bucură de un intens sprijin politic, mai mult sau mai puțin declarat. Suntem în mijlocul alegerilor universitare. Deja în multe universități s-au făcut jocurile în alegerile pentru consiliile facultăților și pentru senat. Urmează alegerea rectorilor, care, de obicei, este o piesă slabă de teatru, cu un singur actor sau cel mult cu încă unul de fațadă. Disputele pe programe de management sunt excepții în alegerile universitare din România.

b.) Este o modă ca mulți parlamentari să devină peste noapte doctori în științe și să mai și predea pe la una sau mai multe universități. Nu știu când se mai pregătesc pentru cursuri, fiind foarte ocupați cu politica, dar e clar că această modă afectează nu doar calitatea, dar și imaginea învățământului universitar.

***

Sunt doar câteva idei, care sper să se regăsească și pe agenda Dvs., d-le ministru, pentru că aveți o bogată experiență managerială care este o carte de vizită, ce nu doar vă recomandă, dar vă și obligă. Există un orizont de așteptare pentru un profesionist ca Dvs.

Mult succes și mult curaj, d-le ministru Adrian Curaj!


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “Câteva provocări ”universitare” pentru ministrul Educației, d-nul Adrian Curaj

  1. MemeS

    De adaugat reducerea numarului totatal nerealist al universitatilor si al locurilor bugetate. Ideal ar fi si reevaluarea gradelor academice, a doctoratelor.

    Reply
  2. epistemologul

    La observația „Au fost numiți [în CNATDCU] oameni cu sprijin politic, unii fără o activitate științifică relevantă care să justifice poziția lor acolo”, aş adăuga: „iar alţii, ei însişi cu probleme de moralitate şi legitimitate profesională”.

    Reply
  3. Jalobeanu Mihai Stanislav

    Problema plagiatului în școala românească nu poate fi redusă doar la cele 2 puncte incluse de d-voastră în „secțiunea antiplagiat”.
    E vorba pe de o parte de risipirea nejustificată a unor fonduri (europene sau locale), câtă vreme majoritatea universităților au fost (oarecum) obligate să achiziționeze câte un „soft antiplagiat” sau să încheie un contract cu o firmă de profil, Deci nu-i vorba numai despre „portalul antiplagiat” nefuncțional-inutilizabil de pe pagina ministerului. Asta în timp ce școala (cu prea puține excepții) îndrumă elevii și studentii spre „tehnica copy-paste”. Când cursurile de „Etică informațională” sunt la noi o mare raritate, în timp ce prin alte părți studenții capătă teme concrete de analiză a plagiatelor. Iar la noi „registrul național al plagiatorilor” include vreo 200 de cadre universitare în funcție (fără ai socoti și pe demnitari)!

    Reply
  4. Ovidiu Caltun

    Mi se pare ca cereti prea mult Curaj de la domnul ministru. Domnia sa trebuia sa aiba curajul sa nu accepte o astfel de functie, daca tinem cont de performantele si vizibilitatea stiintifica pe care le are (factor Hirsch 2) . Acestea pe WoS sunt, din punctul meu de vedere, departe de standardele necesare promovarii cuiva pe postul de profesor universitar.

    Reply
  5. Ionescu Maria

    As dori sa adaug si eu o intrebare , desi provine din preuniversitar: chiar era prioritar si prin ISJ-uri inceperea selectiei cadrelor didactice in vederea alegerilor 2016?! Nu mi se pare chiar OK. Va transmit mesajul de la sursa:
    ” Forwarded Message ––
    From: ISJ Dambovita
    Sent: Tuesday, November 17, 2015 11:41 AM
    Subject: Operatori de calculator în secțiile de votare din anul 2016


    Având în vedere adresa M.E.C.S. nr. 10939/10.11.2015, vă rugăm să dispuneți selectarea cadrelor didactice/informaticienilor din unitatea dumneavoastră care dețin competențe de bază în tehnologia informației, interesate să participe, în calitate de operatori de calculator în secțiile de votare, la buna pregătire și organizare a alegerilor din anul 2016.
    Persoanele selectate, ca operatori de calculator, vor primi pe durata desfășurării activității în cadrul secțiilor de votare o indemnizație stabilită prin hotărâre a guvernului.
    Cadrele didactice/informaticieni care doresc să participe în calitate de operatori de calculator vor completa formularul Operatori de calculator în secțiile de votare din anul 2016 accesând link-ul următor:
    https://docs.google.com/forms/d/12TNZAQpwMZEqUNs_XflmfvVUFtIr36gay5W_amwbvMI/viewform?c=0&w=1&usp=mail_form_link

    Cadre didactice vor completa formularul pana la data de 4.12.2015

    Inspector Școlar General,
    prof. Sorin ION „

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *