Mihnea Morar

Câtă nevoie avem acum de învățământul remedial?

Școlile din România au fost închise în data de 11 martie 2020 până pe 14 septembrie 2020 – cu excepția a 2 săptămâni în care elevii din clasele a VIII-a și a XII-a au fost primiți în școli pentru a se pregăti în privința examenelor. În tot acest timp, statele europene cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus au anunțat că urgența pentru copii este recuperarea orelor pierdute. În această privință, fie au fost redeschise anumite școli, fie s-au făcut cursuri remediale pe timpul verii sau fie au fost investiți bani în lărgirea școlilor, angajarea de profesori și aplicarea de ore remediale în paralel cu începrea cursurilor. În România, doar ONG-uri, școli particulare sau cazuri extrem de izolate au aplicat, pe cont propriu, ore remediale, pe timpul verii, astfel se poate observa că statul a tratat superficial această prioritate.

Amintim că Guvernul britanic a anunțat în iunie 2020 că va aloca o sumă suplimentară de 650 de milioane de lire sterline pentru ca elevii din școlile din Anglia să recupereze materia pierdută din cauza măsurilor de izolare în contextul crizei produse de noul coronavirus, potrivit The Guardian. Pachetul total de ajutor se ridică la 1 miliard de dolari și mai include 350 de milioane de lire, reprezentând subvenții pentru un program remedial național cu durata de un an, destinat copiilor din medii dezavantajate. Tot în vară, Guvernul italian a anunțat că pregăteau investiții de 1 miliard de euro pentru creșterea numărului de profesori, pentru extinderea spațiilor de învățământ și pentru ore remediale începând din 1 septembrie și începerea noului an școlar, cu elevi la clasă, din 14 septembrie. Antitetic, în România, singura acțiune pe învățământ remedial aplicată de Guvern a fost lansarea în septembrie 2020 unor Ghiduri Remediale pentru profesori, pentru recuperarea materiei nepredate în anul școlar trecut. Această măsură nu a fost una foarte eficientă și până în prezent unii copii mai au lacune, cu toate  că sunt dispuși să ia parte la procesul educational.

Într-un raport din Marea Britanie s-a constatat faptul că elevii care au suferit pierderi de învățare din cauza închiderii școlilor în criza Covid-19 vor pierde și bani pe parcursul carierei, reprezentând circa 3% din veniturile pe care ar urma să le obțină de-a lungul vieții, în absența unor acțiuni remediale. Despre faptul că cei care au avut acum pierderi de învățare ar putea pierde 3% din veniturile lor pe parcursul vieții, Simon Burgess, unul dintre autorii raportului și profesor de economie la Universitatea din Bristol, afirmă:

Pierderea potențială de 3% din venituri este o estimare bazată pe presupunerea că învățarea de acasă în starea de urgență a eșuat în mare parte și nu se va face nimic pentru a remedia pierderile de învățare de până acum (…) Dacă n-ar fi fost pregătite acțiuni remediale și dacă învățarea de acasă nu a fost un succes, dovezile luate în considerare în raport, acumulate din alte țări cu o perioadă similară de pierderi de învățare sugerează că e plauzibilă o piedere de 3% a veniturilor.      

Și în România problema pierderilor pentru elevi, pentru economie este identică. Cu siguranță această chestiune va apărea și în acest an școlar, așadar trebuie să stabilim de acum soluții pentru ca acești copii să recupereze pierderile: să facă meditații, să aibă acces la mai multă tehnologie, etc.

Recent, idea invățământului remedial a fost abordată din ce în ce mai des. Într-un interviu, Mircea Miclea a menționat că:

Nu putem să ne jucăm cu această generație! Dacă încă un an de zile se acumulează pierderi, din păcate, ele ar putea să atârne extrem de greu. Pentru că pierderile sunt cumulative. Dacă nu înveți tabla înmulțirii anul acesta, nu poți înțelege extragerea rădăcinii pătrate mai târziu și nici rezolvarea ecuației de ordinul doi peste alți ani. Efectele vor fi dezastruoase mai ales în condițiile în care avem o rată de analfabetism atât de mare.

Consider astfel ca obligatorie mobilizarea ministerului educației în sensul fixării acum a unui capitol bugetar destinat învățământului remedial. Modelele britanic, italian sau finlandez sunt la îndemână, trebuie doar explorate și aplicate și în România. Acest deziderat trebuie privit neapărat ca o foarte bună investiție, și nu ca un cost, iar, concret, bugetul pentru educație din 2021 trebuie automat să prevadă sume alocate acestei priorități!

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Câtă nevoie avem acum de învățământul remedial?

  1. N. C.

    ”singura acțiune pe învățământ remedial aplicată de Guvern a fost lansarea în septembrie 2020 unor Ghiduri Remediale pentru profesori, pentru recuperarea materiei nepredate în anul școlar trecut”
    Dragă Mihnea, dacă încă nu v-au învățat la școală normele deontologice ale publiciștilor țin să își aduc eu la cunoștință una esențială: documentarea riguroasă înainte de publicarea unei informații -pentru a preveni răspândirea de ”fake news”. Astfel, dacă ai fi aplicat-o probabil că ai fi aflat despre PROIECTUL PRIVIND ÎNVĂȚĂMÂNTUL SECUNDAR (ROSE) care asigură educația remedială (în pricipal ore suplimentare de pregătire a elevilor la materiile de bac) în 874 de licee din țară.

    Reply

Lasă un răspuns la N. C. Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *