Într-o manifestare de protest fără precedent, vama Leușeni a fost blocată în acest weekend de circa o mie de persoane care au protestat contra restricţiei aplicate lui George Simion, liderului Platformei Unioniste Acţiunea 2012, membră în Alianța pentru o Românie Curată. Adevărul raportează că în urma negocierilor cu şeful Poliţiei de Frontieră din Republica Moldova, Dorin Purice, protestatarii au decis să deblocheze Vama Leuşeni, plină de autocare cu studenţi basarabeni care veneau la școală în România, după ce au primit asigurări că au fost iniţiate procedurile legale de anulare a interdicției pentru dl. Simion. Săptămâna trecută a văzut cea mai mare manifestare în favoarea unirii în mulți ani la Chișinău, la care gruparea lui Simion a fost printre organizatori.
Nu sunt adepta destabilizării țărilor vecine prin demonstrații, dar nu a existat niciun motiv legal valabil ca dl. Simion să fie expulzat. În plus, există rațiuni temeinice pentru neliniștea oamenilor din țara vecină: summitul de la Riga în ce privește parteneriatul de Est al Uniunii Europene din această săptămână va confirma un vechi avertisment de al meu (cred că sunt doisprezece ani de la el), anume că nu va exista o extindere a UE în Moldova, Ucraina sau Georgia, chiar dacă UE va proteja, în măsura posibilităților sale, dreptul acestor țări de a-și decide singure soarta. Dar tot în limita posibilităților lor, ceea le îngustează decizia foarte mult. Scriind prin anul 2002-2003, contra curentului și a unor analiști foarte respectabili cu Nicu Popescu, am spus mereu că Moldova nu va intra niciodată în UE decât prin România, că înțeleg că pentru a dejuca propaganda comunistă putem pretinde contrariul (că e mai ușor de vândut Europa moldovenilor decât România), dar că, en fin de compte, nu putem minți lumea, că de aceea e nevoie de comentariu politic extern independent, nu doar de diplomație și servicii. Subiectul cu neutralitatea Moldovei e absolut fals. Moldova a semnat, cu bravură, un acord de asociere cu UE – asemenea acorduri rareori aduc avantaje țărilor economic mai slabe, ele sunt doar o posibilitate de a evolua -, a bravat încă un embargo rusesc, e coruptă (ca și Ucraina) până la măduvă – dar e imposibil când ai o elită proeuropeană așa de subțire să o mai și epurezi pentru corupție, și cu acordul semnat cu tot a avut bănci devalizate și economia pusă în pericol. Moldovei nu i se mai poate cere nimic în plus. Europa nu vrea să piardă Moldova către ruși – dar nici nu îi va promite că există posibilitatea aderării pentru a o câștiga.
Nu slăbiciunea europeană duce la pierderea Ucrainei, Moldovei sau Georgiei, nici vreo înțelegere secretă între Germania și Rusia. Văd că unii de la SIE au adoptat acest punct de vedere, propagat și de unii analiști apropiați serviciilor americane. Se scrie, prin paginile controlate de generalul Talpeș, istoric apropiat de familia Ceuașescu, consilier al lui Ion Iliescu și părinte al unui SIE considerat de generalul Pacepa ”sovietic”, dar de alții o oficină a CIA, că la Riga va avea loc o nouă Ialtă, de la care vom fi excluși. Trebuie să nu înțelegi, vorba profesorului meu Ghiță Ionescu, ce a fost la Ialta, ca să spui așa ceva. La Ialta, Churchill a concedat rușilor influența asupra unei părți din Europa de Est pe care o ocupau deja în schimbul uneia pe care o puteau ușor ocupa fără să-i oprească nimeni. A salvat ce se putea salva, Grecia în primul rând, și parțial Iugoslavia și Polonia, prin simplă abilitate, pentru că occidentalii nu s-ar fi dus să lupte să apere țările astea, dar Stalin da. La fel, Germania, și aici Vlad Socor se înșeală, nu face un nou pact Ribentropp Molotov cu Putin. Există mai mare interes în Germania pentru Moldova decât în România la ora actuală. Dacă citim acțiunile germane – cum ar fi acordul Minsk 2- ca un Munchen 1938 ne înșelăm. De fapt Minsk 2 nu a fost făcut să salveze frontierele Ucrainei – nu se mai pot salva – ci statul ucrainean însuși, că dacă Putin ar fi vrut să îl ocupe nu ar fi avut cine să i se opună. Forța lui Putin nu stă în armamentul său, ci în faptul că opinia lui publică e mult mai indiferentă la morți. Un lider occidental care ar ocupa o regiune dintr-o țară vecină, chiar una cu pretenții vechi – să zicem că Germania ar intra în Alsacia sau Austria în Tirolul de Sud – ar pierde alegerile imediat. De fapt mecanismele democratice nici nu ar permite să se ajungă până acolo. Putin invadează o țară vecină și are o rată de aprobare mult mai mare decât Klaus Iohannis (mai atenți când interpretăm ratele astea de aprobare). În asta stă forța lui, de asta cei care, ca Vlad Socor, recomandă să creștem pierderile rușilor vânzând armament Ucrainei greșesc. Putin poate suporta proporțional mult mai mulți soldați ruși morți decât poate Occidentul suporta – sau ajuta – ucraineni morți sau refugiați. De fapt numai cine consideră interesele americane ca separate de ale Europei poate recomanda escaladarea ca și cale de rezolvare în Ucraina. Europa a luat calea, mai realistă, de o îngheța conflictul. Șansele de aderare la UE ale Ucrainei care îngheață, cu această ocazie, nu au fost niciodată realiste. Nici ale Moldovei sau Georgiei – dacă Georgiei i se facilitează vizele e deja maxim a ce se putea face.
Asta lasă lupta de zi cu zi din Moldova, integrarea ei economică treptată la voia cui are interes și se pricepe – nimic nu e închis, dar nu se va rezolva diplomatic. În ziua în care integrarea economică și culturală va fi mult mai mare, toate vămile pot fi ocupate de o mulțime mult mai mare și asta va fi tot – o să explicăm UE că nu îi putem scoate de acolo trăgând în ei. Nimic nu e imposibil, dar nimic nu ne va veni pe calea ipocriziei.
În lumina celor de mai sus, aș fi și eu curioasă, care e mandatul cu care România merge la Riga. Pe al Poloniei sau Lituaniei îl știu – se face de luni de zile campanie internațională, dar din păcate aceste țări, promotoare ale Moldovei, au cam fost înfrânte de realitate tura asta. Nu îl știu însă pe al nostru. Pe siteul MAE nu este. Nici pe cel al președinției letone, deși acesta – excelent făcut – are diverse poziții. Ce să mai vorbim de siteul Președinției – acolo concursurile pentru muzeul Cotroceni și pactul pentru educație al lui Băsescu sunt încă la concurență cu ultima conferință de presă – 31 martie ac – a președintelui nostru actual.
Ca atare, în dezbaterea asta, dacă președintele vorbește prea mult sau prea puțin, să nu fie vreo urmă de îndoială, președinția (că e vorba de instituții, nu de persoane) nu face deocamdată tot ce trebuie și timpul de grație la care toți cei noi în funcție au dreptul expiră. E datoria șefului statului să ne consulte pe problemele expuse de mine aici, și rezultatul unui consens avizat să fie poziția noastră la Riga. Ar fi trebuit demult dezbătută și cunoscută pentru a fi legitimă, or, ea nu există decît prin documente secrete la ora asta. Ceea ce e avantajos, că așa nu putem să vedem dacă e bună sau proastă. Nici măcar dacă există. Fapt e însă, când ai o manifestație de 30.000 de oameni în țara vecină care vor Unirea, cînd ai o vamă blocată și un summit important, trebuie să spui ceva. Nu poți să taci. Nici nu mai servește să faci damage control la păduri la zece zile după ce ar fi trebuit să reacționezi, sau să te plângi că vorbește Ponta. Fraier ar fi să nu vorbească Ponta atunci când i se oferă asemenea oportunități. Administrația prezidențială a ratat să transmită mesajul principal din ziua unu a pădurilor – că președintele e contra tăierilor și monopolurilor. La fel, declarațiile de după Riga nu vor mai face nicio audiență. Ca persoană privată care l-a apărat public pe Klaus Iohannis când era atacat de establishmentul corupt al presei noastre doar pentru că nu pot sta deoparte când cineva face o porcărie, trebuie să spun clar că azi nu mai poate merge la fel, azi președintele are forța de a apăra pe cei slabi de nedreptăți, de a antrena opinia publică de partea cauzelor bune, de a o forma în subiectele de interes national. E momentul ca șeful statului să plătească ceva din marele credit care i s-a dat. Și tăcerea nu e o formă de plată. E bine că președintele nu își dă cu părerea despre justiție și anchete, e bine că nu dă lovituri de stat cum îl îndeamnă unii iresponsabili și că nu face mahala. Dar sunt și lucruri de făcut. Ce s-a putut face din simplă euforie, ca în prima vizită a lui Klaus în Moldova, s-a epuizat. Trebuie să trecem la treabă, și să discutăm public care sunt soluțiile. Consensul constituțional care e principala sarcină a președintelui se construiește prin dezbatere, care la ora asta lipsește cu desăvârșire pe zona asta. Am fost întotdeauna de partea lui Bogdan Aurescu, dar găsesc, colocvial spus, foarte slabă mișcarea și pe partea guvernului. Am scris despre Riga doar pentru că mă temeam că altfel nu va exista decât opinia SIE, și, mai rău, a unui SIE din anii nouăzeci, și așa au ajuns multe zone din politica externă, combinație de impostori noi cu spioni vechi. Hai, că putem mai mult și mai ales basarabenii au nevoie să ne mișcăm mai bine.
Într-o perioadă istorică, plasa M. Kogălniceanu a jud. Fălciu trecea Prutul, așa că oricine poate afirma la Riga că aceasta ar fi semnificația Unirii cerute la Leușeni. Un mic aranjament familial fezabil. Vedem la tv că și în Macedonia e situație asemănătoare, nu-i așa? Până la urmă, la cealaltă extremă, la nivel statal, R. Moldova a donat și Ucrainei la limanul Nistrului și nu ceruse nimeni din partea locului aranjamentul, sau, de ce nu, vreun model elvețian pentru R. Moldova, Odesa, Zacarpatia. Concluzia cam asta va fi, tipul de stat actual nu funcționează în zona asta, dar nici nu știm ce ar funcționa. Iar România nu poate avea poziție credibilă câtă vreme de 25 de ani administrația a generat și încă generează conflicte teritoriale (funciare) locale (între vecini, între unități administrative, etc.) din care profită anumiți clienți ai administrației.
Cu alte cuvinte…rusii au castigat.
…Oarecum. Priviţi cu atenţie rezultatele vizitei lui Kerry la Moscova.
Ce sa castige? Nu au castigat nimic, au recuperat ce le revenea de drept :)
Sărut mânuțele doamna Mungiu-Pipidiu. Cu multă dragoste î-mi amintesc despre discuțiile pe care le purtam la Iași în curtea părinților d-stră.Pe atinci erați un copil care făceați carte, iar acum a venit timpul să-i dați lecții de interes național domnului Președinte Iohanis . Pe bună dreptate spuneți despre lucruri pe care le așteptăm de la
bărbații neamului. După cum știți noi aici am fost și tradați și a câta oară furați ,dar nu ne pierdem credunța mai ales pentru că există oameni ca dumnavoastră ,ia cele două luate împreună sunt de ne zdruncinat. Numai și numai unirea ne poate salva ,iar așa numita cale eropeană este o iluzie ,care de fapt î-i ajută pe ruși să iedentifice cu ajutorul politicianiștilor, hoților din Chișinău și de prin alte locuri căi de anihilare a unirii C tot respetul Grigore Pătrașcu.
Va multumesc pentru acest articol. E o prezentare a unei realitati dupa entuziasmul alegerilor de acum 6 luni. Problema este daca veti reusi sa-l treziti si pe presedintele nostru, domnul Iohanis. Nu pare sa mearga nici macar „pas cu pas” ci din „impas in impas”. Personal, ma indoiesc ca vom avea un presedinte activ, pasionat de misiunea lui. Nu-mi va parea rau daca voi gresi in aprecierea mea. Va rog sa ridicati mereu astfel de probleme cum e cea a Basarabiei sau a summit-ul din Riga in care Romania ar trebui sa aiba o pozitie clara si de fapt nu are nici o pozitie.
Inca regret ca Romania n-a recunoscut pe doamna Macovei ca cel mai bun presedinte la acest timp in istoria ei. Cu acest presedinte, se pare ca trecem prin ani pierduti in ascensiunea Romaniei pe calea curata.
KJ este Constantinescu 2, ba chiar l-a detronat…
Foarte corect articol. Dar inainte de a incerca sa avem o pozitie diplomatica coerenta la Riga, intrebarea mea e mai simpla:
Care este obiectivul (obiectivele) strategic al Romaniei in raport cu Moldova, obiectiv strategic pe care il urmarim ?
Poate cineva sa articuleze acest obiectiv, in 2-3 propozitii ? Pentru ca eu nu am gasit aceasta pozitie articulata nicaieri, in nici un document sau declaratii guvernamentale …
@Laura
As fi curios ce credeti dumneavoastra.
Daca imi este permis un comentariu, acel care de exemplu ar dori o unire cu R Moldova (nu discutam oportunitatea ei), ar trebui sa inceapa cu cistigarea increderii rusofonilor din R M si nu sa bata la usi deschise. Nu vorbitorii de româna sau „anticomunistii” din RM au nevoie sa fie convinsi, ci tocmai ceilalti, care e posibil sa aiba si ei interese pentru UE.
O relatie buna cu acesti rusofoni ar fi si o oarece garantie ca nu se va interveni pentru „protectia” lor.
Dle Petrineanu, nu stiu daca exista, cu adevarat, un obiectiv asumat de Romania la nivel national, explicit sau implicit, dar pe care sa existe un consens in societate. Eu cred ca nu, de accea am pus intrebarea, sa vad daca cineva imi arata vre-un document sau declaratie oficiala in care un astfel de obiectiv fata de Moldova este definit.
Sunt doua optiuni, practic. Prima optiune este expansionista, pana la urma. Ca se numeste unire, ca se numeste convergenta, ca se numeste integrare sau mai stiu eu cum, astea sunt nuante. Importante, dar nuante. Idea este ca avem ca obiectiv ca vrem sa includem Moldova in spatiul European si/sau romanesc, sub o forma sau alta, si mutam granita 250 Km la est. Problema cu aceasta strategie este ca implica un conflict, chiar si latent, cu Rusia. In zona asta geografica, jocurile sunt cu suma nula, ne place sau nu. O castigam noi, o pierd rusii.
A doua optiune este de defensiva. Adica o lasam pe Moldova acolo unde e, dar o ajutam sa se dezvolte pe modelul propriu (adica ne-europan), astfel incat sa nu exporte prea multe probleme spre noi. Asta e optiunea preferata de Rusia (care nu a fost deloc suparata, de exemplu, cand Moldova a primit drept de circulatie fara vize in EU), dar care nu prea este sustainable pe termen mediu si lung, pentru ca investesti resursele dar e foarte dificil sa cuantifici resultatele.
@AlinaP, din pacate nu putea fi infrant Ponta altfel. Iar ideile MM despre Rusia sunt la fel de belicoase ca ale altora citati aici
Oamenii care ies in strada si cer un trai mai bun, munca platita mai bine , demnitatea si drepturile personale si sociale acceptate si respectate inseamna drumul direct spre UE al R.Moldova si asta fie ca vrea Putin sau nu vrea se intampla.!
Si culmea se va intampla si in Rusia mai devreme sau mai tarziu. 100% Garantat!
Poate ca oamenii de acolo nu doresc in marea majoritate unirea cu tara mama.V-ati intrebat asta?Parerea lor conteaza?A vastei majoritati?Noi vrem, ei vor?Deocamdata nu prea, de asta se duc spre Dondon si dupa cum cred eu si nu spre Rusia.Ei le garanteaza INTEGRITATEA REPUBLICII LOR.Noi aici in Romania ne mai dorim regalitatea?Vad in strada 8-10.000 de oameni care maifesteaza pt. aceasta , asta inseamna ca dorim sa redevenim regat?Nu prea cred!La fel si cu R.Moldova poate ca ei nu doresc sa-si piarda republica lor, noi poate ca ii sufocam cu dragostea si dorinta noastra de unire si ei nu vor deocamdata!E deptul lor.
am avut ocazia mai mult de 25 de ani sa se faca UNIREA , dar nu s-a dorit invocandu-se „sa nu-i suparam pe rusi”… acuma cand rusii ocupa teritorii fara sa mai discute cu nimeni , Romania ce pozitie trebuie sa aiba ??
Avem Presedintele Romaniei , Parlamentul Romaniei si Guvernul Romaniei , dar nu s-a vazut nici acum – cand s-a iesit in strada la Chisinau – ca si de partea asta a Prutului se doreste MAREA UNIRE .
Poate daca anul acesta era an electoral , alta era situatia …dar se vede ca trebuie sa mai asteptam , cine stie cate generatii ..
La Ialta Churchill a salvat in primul rand Imperiul Britanic pastrandu-si coloniile, altfel erau inghitite fie de americani fie de rusi, apoi Austria ocupata de trupele sovietice, si abia dupa aia Grecia, cat despre Polonia sa avem pardon, dar mai destepti au fost romanii decat polonezii sau ungurii scapand de rusi inca din anii 50.
draga Alina,
despre tacerea lui Iohaniss sincer, sa nu te astepti la mai mult in urmatorii cinci ani de la el. rolul lui asa cum il vede el, este al unui presedinte monarh sau mai bine zis un fel de presedinte onorific care are multe in spate, fiind un fel de constiinta superioara, o cale tranzitorie intre popor si Bunul Dumnezeu. personal cred ca va fi mai moale si mai plangacios decat E. Constantinescu, dar e doar o parere personala. intrebarea care se pune legat de acest Iohaniss este: care stil se potriveste mai bine Romaniei: stilul de mahala al lui Besescu sau narcisismul lui Iohaniss? si da, sunt momente cand vorba sloboda de mahala e mult mai buna decat autoadmiratia in conextul spoielii care ascunde mizeria postcomunista din societatea romaneasca.
despre Moldova insa cred ca te inseli AMARNIC. daca incerci sa ajuti o tara care nu se vrea ajutata de catre tine, atunci gestul tau ca natie poate fi interpretat ca tentativa de agresiune.
pentru generatiile actuale din Moldova, meciul este de mult pierdut, ceea ce trebuie sa faca Romania este sa castige meciul pentru generatiile viitore. cum? prin soft power. toti banii si toata propaganda pro unire sunt apa de ploaie intr o tara ca Moldova. munca DNA ul aici in Romania, autostrazi, salarii mari, justitie, sistem medical performant astea toate facute de noi aici in Romania fac de o mie de ori mai mult decat miliardele Rusiei in Moldova. la marsul de la Chisinau s a strigat DNA, nu Basescu, Iohaniss, PSD sau PNL.
si da! acest cotet numit Moldova ca sa citam clasici in viata, la margine de civilizatie nu va putea niciodata sa se ridice pe propriile picioare. dar asta e cu totul alta discutie.
O sa dau si eu o parere… cata vreme mai este ceva de furat, „statalitatea” va prima in republica moldova, si pana cand se va ajunge la nivelul in care nu mai este nimic de furat si situatia este similara cu cea din transnistria unde autoritatile separatiste sunt in prag de colaps, majoritatea cetatenilor republicii moldova vor ramane cel putin neutri la idea de reunificare.
Buna sau rea societatea romana a fost mereu cu ochii peste gard in lumea occidentala, republica moldova a fost dresata timp de zeci de ani la statutul de populatie tolerata, cu asteptari putine si cu fericirea ca fac parte dintr-o mare putere. URSS nu mai exista, statutul de populatie tolerata a evoluat la cel de comunitate ce ar accepta orice pentru a mentine o pace inter-etnica, cat despre asteptari… ele sunt mai mici si mai putine ca oricand… cand nici acestea nu vor mai fi posibile atunci se va ajunge la reunificare. Ceea ce spun nu se adreseaza basarabenilor, se adreseaza doar la nivelul mentalitatii colective din republica moldova.
Cu totate problemele ei vedem ca Romania nu este un model destul de atractiv pentru multi dintre cei ce locuiesc in republica moldova… motivele, scuzele si justificarile sunt multe, totusi cand tragi linia ca o concluzie seaca poti spune ca nu conteaza cat va evolua Romania daca majoritatea populatiei din Republica Moldova nu va avea acces niciodata la lumea occidentala. Si oricate burse, bani baga romania toate energiile investite vor fi suficiente sa atinga doar constiinta populatiei educate care reprezinta un % foarte scazut din populatie.
Din fericire sau nefericire hotii din republica moldova depasesc orice ar putea fi inchipuit in romania, orice asemanare fiind de disproportii monumentale. Daca populatia educata o poti atinge cu bunastare, pe cea mai putin educata o poti atinge doar in cazul unui colaps social in republica moldova.
Sper doar procentul pentru reunificare sa nu scada prea mult in Romania, observ ca el are o evolutie inversa fata de cel din RM… cu cat creste diferenta dintre cele doua state cu atat scade in romania % si creste in republica moldova. Totusi cred ca finalul se anunta la orizont si un colaps in cativa va determina in final o optiune, poate nu una neaparat fericita in favoarea romaniei dar o optiune clara oricum.
Ca nota de subsol, ce strategie ar trebui sa aiba romania? Sa incerce sa limiteze accesul legislativ si informational pe cat posibil al rusiei in republica moldova pana la un viitor colaps. Romania e prea saraca sa poata sa scoata in momentul de fata din groapa o fosta republica sovietica, poate o viitoare regiune… o republica sovietica in momentul de fata este la ani lumina de puterile romaniei de a o salva sub orice forma. Pana sa putem vorbi din nou de Basarabia, trebuie intai sa vorbim de prabusirea fostului stat sovietic.
Poate ca ma insel, totusi sunt multumit ca am luxul de a ma insela, cei din republica moldova nu au acest lux.
Jack London cugeta: un cetatean rus este un om bun, bun de pus la rana; poporul rus insa are mentalitate de cotropitor…
Si a avut dreptate.
Dna Mungiu,
as vrea sa stiu de ce nu intreprindeti dvs (pe site asta) o petitie (online) de demitere a Guv Ponta caci motive slava Domnului, daca vreti sa- invatati pe Ro democratia, trebuie sa stie ca un guvern cu atitia penali, NU MAI POATE FI LEGITIM ..caci daca nu soc civila, atunci cine ? Noul PNL si dl Presedinte imi aduc ff aminte de CDR & EmiL C.
Problemele subliniate de dvs. sunt ca o mingie la fileu ridicate pt constintele multora dintre noi. Cine suntem noi in Europa in acest moment.Cine ne mai acorda credit la un punct de vedere, cand noi niste neputinciosi visam axe (strategii politico-militare). Mai putem spune ca avem independenta politica, militara, economica si sa putem elabora macar un punct de vedere independent de parerea altora? Aici este marea problema. Ce-am fost si ce-am ajuns. Facem uneori niste jocuri stupide de politica externa cand stim prea bine, ca suntem obligati sa avem aceleasi pareri (unele doar un pic nuantate), caci apartenenta la o alianta sau la un tratat implica mai intai obligatii. Am ajuns dupa 25 de ani sa asteptam ordine, dispozitii sau in cel mai bun caz sugestii de la mai marii nostri aliati (ocrotitori). Orice luare de pozitie, la nivel international (adica o atitudine), pro sau contra, se ia atunci cand subiectul respectiv simte ca este si traieste independent in tara sa, in cele doua aspecte, ca autoritate si ca simplu cetatean.
Restrictia lui George Simion s-a facut cu deplinul acord „tacit” al autoritatilor romane si foarte probabil chiar si cu implicarea tactica a serviciilor romane de informatii. Vorba vorbitorului fluent de limba engleza Iulian Fota referitor la acest minuscul incident: „si noi procedam la fel ca colegii nostri moldoveni” !!! („ei” probabil aceeasi ei ca in celebra fraza a lui Mircea Geoana – „nici nu stim cati ofiteri de informatii suntem”)
„Europa nu vrea sa piarda Moldova catre rusi, dar nici nu-i va promite ca exista posibilitatea aderarii pentru a o castiga.” Mie din tot articolul, fraza asta mi-a sarit in ochi cel mai mult. Asta practic ce inseamna, ca Europa constientizeaza ca singura modalitate de a scapa Moldova de revenirea stapanirii rusesti si implicit singura modalitate de a o pastra in propria sfera de influenta este DOAR prin reunirea cu Romania? Sunt foarte curios daca nemtii sunt intr-adevar suficient de interesati de Moldova, incat nu numai sa permita, dar chiar sa si incurajeze (eufemistic spus) un proces de unire a Moldovei cu Romania.
Sa va explic putin cum a ajuns Slovenia in prumul val al aderarii a UE cu tarile de la Visegrad, desi fusese in fosta Iugoslavia si luase startul tarziu. In anul 2003 am vazut un film revelator la arhivele Hoover de la Stanford. Era un talk show la tv austriaca din 1968 – alb-negru, in care un invitat sustinea, cu exemplul Sloveniei, ca Europa de Est nu trebuie lasata in urma, ca trebuie intregata economic prin investitii, cultural prin burse pentru studenti si programe de schimb astfel ca frontierele sa nu conteze – ca intr-o zi o sa cada zidul Berlinului si atunci Slovenia sa nu fie diferita de Carinthia, provincia austriaca, si atunci se vor putea integra. Acest vizionar era Otto de Habsburg, nepotul ultimului imparat. Chiar asa a fost – si Slovenia s-a integrat in UE in fruntea plutonului, Mai, oameni buni, Moldova nu trebuie sa fie la nivelul Romaniei dupa unire, ci inainte, asta e tot, trebuie sa punem mult mai mare efort in integrarea ei economica si culturala. Cand suntem gata, va asigur ca nu ne poate opri nimeni
Orice om cu scaun la cap si dovada istoriei, isi construieste, adic amplaseaza gardulelimitarea proiprietatii pentru d pe HOTAR. Asa a facut si domnitorul Moldovei STEFAN CEL MARE, a CONSTRUIT CETATILE DE APARATE ALE TARII pe HOTAR, PE NISTRU HOTIN, ORHEI, SOROCA, TIGHINA, CETATEA ALBA (AKERMAN) simboluri ce nu pot fi desfiintate prin cucerirea/ocuparea SAMAVOLNICA de catre al stat. Dar marile imperii/marile democratii raspund cu alta moneda. Adica ne-am luptat cu musulmanii, cu inalta poarta nu am fost cuceriti si hopa ca ne lasam cuceriti de alt imperiu. Kakaia situatia, kapitulatia , sic.?