Romania Curată

Cât de legală ar fi numirea în fruntea guvernului a unui condamnat penal

„Ce se poate face legal în situaţia în care un partid care câştigă alegerile (să zicem că nu cu 45-50%, ci cu 90%) doreşte ca prim-ministru să fie o persoană „condamnată penal”, iar majoritatea parlamentară votează învestirea unui premier cu cazier?”, se întreabă juristul Dan Mihai, membru al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), într-un articol din Adevărul.
Autorul arată că „obstacolul dintre o persoană condamnată definitiv şi funcţia de prim-ministru este existenţa unei legi care interzice unui condamnat penal să fie prim-ministru”. Interdicţia este suficient de clară încât să nu permită interpretări prin care interdicția să fie transformată în permisiune, explică juristul. Textul de lege invocat este art. 2 din Legea nr. nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, care spune că poate fi membru al guvernului (prim-ministru, ministru, sau orice altă funcție în executiv) numai o persoană care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: (1) are cetăţenia română, (2) are domiciliul în ţară, (3) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, (4) nu a suferit condamnări penale, (5) nu se găseşte în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003.
Dan Mihai arată că fiecare dintre aceste condiții trebuie îndeplinite separat, lucru esențial având în vedere că exercițiul drepturilor electorale poate fi îngrădit în cazul persoanelor în stare de debilitate sau alienare mintală, precum și al celor cărora le-a fost interzis acest drept prin sentință judecătorească. Dacă persoana condamnată penal nu a primit, ca pedeapsă accesorie, și interzicerea drepturilor electorale pentru o perioadă, înseamnă că îndeplinește această condiție (3).
Dar mai trebuie să îndeplinească și cea de a patra condiție, să nu fi suferit condamnări penale. Iar potrivit art. 396, art. 403-404 și art. 550 din Codul de procedură penală, persoana care a suferit o condamnare penală este persoana faţă de care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, indiferent de pedeapsa aplicată (amendă penală, închisoare cu executare, închisoare cu suspendare etc).
„Acest caz de interdicţie a ocupării funcţiei de prim-ministru presupune simpla existenţă a unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare (desigur, dacă nu a intervenit reabilitarea, care face să înceteze decăderile şi interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din condamnare). Legea 90/2001 nu prevede, în cazul acestei condiţii, că este necesar ca prin hotărârea de condamnare să se fi dispus şi interzicerea dreptului de a alege şi de a fi ales (interzicerea acestor drepturi se referă la o altă condiţie, distinctă; am prezentat-o mai sus, ca fiind condiţia nr. 3)”, mai explică juristul APADOR-CH.

Numărul mare de voturi obţinute nu permite câştigătorului alegerilor să ignore unele prevederi legale care îl încurcă”, mai punctează autorul, arătând că „asta înseamnă, până la urmă, „statul de drept” (e-adevărat, sintagma e pe cale de demonetizare, din cauza folosirii ei, în timp, de către deţinătorii puterii şi ca justificare pentru unele acţiuni/decizii stupide)”.
În cazul în care partidul câștigător, chiar și cu 90%, consideră legea neconstituțională, nu are altceva de făcut decât să o atace la Curtea Constituțională și să se supună deciziilor acestei instituții. Sau, având în vedere majoritatea din Parlament, ar putea să abroge sau să schimbe legea respectivă, urmând ca noua formă a legii să treacă eventual și prin control constituțional. Dar, în niciun caz, nici măcar partidul câștigător nu poate ignora o lege în vigoare.
Mult mai greu, desigur, ar fi pentru minoritatea din Parlament să acționeze, în caz că majoritatea ignoră legea. Ar fi nevoie de 50 de deputaţi sau minimum 25 de senatori dispuşi să sesizeze Curtea Constituţională în caz de încălcare vădită a legii la formarea guvernului.

Textul integral pe Adevărul.ro.

Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Cât de legală ar fi numirea în fruntea guvernului a unui condamnat penal

  1. Dumitru

    Discutia asta legata de Dragnea imi aduce aminte de cea din 2012 cu „cvorumul”. Din pacate, in ultimii ani am invatat ca faimoasa expresie „legea e lege”, sau dictonul latin „dura lex, sed lex” sunt de fapt propaganda facuta sa sperie prostimea. Legea e de fapt flexibila, pana la un punct pe care nu l-as fi banuit pana de curand. Toate discursurile avocatesti sunt pline de siguranta, dar in cele din urma e nevoie de un judecator care sa transeze intre aceste discursuri… Citind ieri si opinia „din partea cealalta” am vazut ca exista intrebarea daca legea citata este sau nu neconstitutionala. Argumentele pareau si acolo, ca si aici, foarte solide, dar prefer sa astept sa vad rezultatul final.
    Independent de procesul juridic care (sigur) va avea loc, parerea mea este ca aceasta condamnare a lui Dragnea este o facatura (am vazut ca si AMP impartaseste aceasta opinie). Deci, eu nu gasesc un argument moral pentru a fi impotriva lui, desi poate as fi preferat un alt premier.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *