”Integrarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova va slăbi și destabiliza UE”, a declarat purtătorul al Moscovei, Dmitri Peskov, într-o primă reacție după anunțarea începerii negocierilor de aderare ale celor două state la Uniunea Europeană (UE). Vicepreședintele Consiliului de Securitate și fost președinte al Rusiei, Dmitrii Medvedev, a prezis, la rândul lui, scenarii apocaliptice pentru țările UE, în special pentru cele mai puțin dezvoltate dintre acestea, care ar rămâne fără banii care vor fi direcționați către noile state membre.
Menite să genereze nemulțumire între țările membre ale UE și în rândul cetățenilor acestora, reacțiile Moscovei ignoră faptul că începerea negocierilor de aderare nu echivalează cu integrarea, că durata acestora va depinde de ritmul reformelor din aceste state, astfel că scenariile anunțate sunt pure speculații. Valurile anterioare de aderare a țărilor din Estul Europei nu au destabilizat UE, chiar dacă au vizat teritorii și un număr mult mai mare de cetățeni.
Ce spun rușii
”UE a avut întotdeauna criterii destul de stricte pentru aderarea la uniune; este evident că, în prezent, nici Ucraina și nici Republicii Moldova nu îndeplinesc aceste criterii”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, după decizia Consiliului Europei de începere a negocierilor de aderare la UE a Republicii Moldova și Ucrainei.
”Decizia Uniunii Europene de a începe negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova ar putea destabiliza Uniunea Europeană, care actualmente “nu trece prin cele mai bune perioade din istoria sa”. Este clar că este vorba de o decizie absolut politizată și de dorința UE de a demonstra în acest fel sprijinul pentru aceste țări”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
La rândul lui, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitrii Medvedev, consideră că aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la UE va duce rapid la falimentul și vlăguirea Europei. ”Aderarea acestor țări va fi însoțită de o slăbire totală a UE și de discreditarea monedei euro. Iar pe plus vor rămâne, din nou, doar Statele Unite ale Americii.
Comisia Europeană cere “să se accepte păstrarea ,,Banderokrainei” și, de dragul acesteia, să se facă un avort colectiv pentru restul aliaților slabi: să li se taie orice subvenție din partea UE, redistribuindu-le în favoarea Kievului”, a declarat ex-președintele Federației Ruse.
,,Devenite micro-membre ale Uniunii Europene, Kievul și Chișinăul vor fi “hrănite direct” de Germania, Franța și alte mari țări europene timp de zeci de ani, iar celelalte state din Uniune vor trebui să strângă cureaua”, a mai spus Medvedev.
În realitate
În primul rând, trebuie subliniat faptul că oficialii ruși fac trimitere la criteriile necesare a fi îndeplinite în momentul aderării, care e e unul ulterior celui de deschidere a negocierilor de aderare. Între cele două momente, țările care se găsesc într-un astfel de proces au timp de conformare. În acest moment, cerințele sunt legate de îndeplinirea criteriilor pentru deschiderea negocierilor.
Aflată sâmbătă, 9 decembrie, într-o vizită la Kiev pentru a discuta cu partenerii ucraineni despre parcursul pro-european al Ucrainei, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că Ucraina a înregistrat progrese importante în materie de reforme, afirmând că țara îndeplinit peste 90% din condițiile stabilite pentru a începe negocierile oficiale de aderare la UE.
Joi, 14 decembrie, printr-o declarație istorică, Consiliul Europei a aprobat începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar și cu statul vecin Republica Moldova. Decizia a fost, totuși, una așteptată, în condițiile în care, anterior acesteia, reprezentanții Comisiei Europene au transmis că Ucraina îndeplinește 90% din condițiile stabilite pentru începerea negocierilor de aderare, iar Republica Moldova în proporție de 94%. Mai mult, Republica Moldova îndeplinește în proporție de 100% șase din cele nouă recomandări ale CE privind începerea negocierilor de aderare.
Bugetul Uniunii Europene, din care vor proveni și fondurile destinate noile state membre, este construit pornind de la principiul că „cheltuielile nu trebuie să depășească veniturile”, așadar nu există riscul vreunui ”faliment” ori a unei ”vlăguiri”. Este adevărat, există contributori net la bugetul UE (țări care contribuie cu sume mai mari decât cele pe care le accesează prin programele UE), respectiv beneficiari net (care accesează fonduri mai consistente decât cele cu care contribuie). Regula e că economiile mai bogate să contribuie mai mult decât economiile mai slab dezvoltate. Acesta este un principiu menit să ajute la atingerea unui echilibru între state și regiuni, dar pentru ca acest deziderat să fie atins e necesar ca și statele mai puțin dezvoltate economic să fie în stare (pregătite) să acceseze aceste fonduri. Dacă nu sunt pregătite, fondurile neaccesate se redistribuie către țările care o pot face.
Dincolo de scenariile teoretice, realitatea arată că economiile mai dezvoltate contribuie mai mult (și în termeni absoluți, ca fonduri totale, și în raport cu ce accesează ulterior), fără ca acest lucru să le sărăcească în vreun fel. Ca exemplu, Germania, cea mai puternică economie a UE, a contribuit la bugetul UE, în 2022, cu aproximativ 36 de miliarde de euro, și a încasat aproximativ 14 miliarde sub forma unor finanțări europene. Diferența de 22 de miliarde de euro reprezintă mai puțin de un procent, din produsul intern brut al Germaniei din 2022, care a fost de aproape 3.900 de miliarde de euro. Beneficiile Germaniei prin apartenența la UE nu se reduc, însă, la banii reveniți în economie prin finanțările europene și depășesc cu mult cele 22 de miliarde de euro contribuție netă (situație similară pentru fiecare țară netă, indiferent dacă balanța contribuții/fonduri accesate e pozitivă sau negativă).
Aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE nu va fi nici ușoară, nici rapidă și prevede pași care trebuie făcuți din partea fiecărei dintre cele două state, dar și pregătiri din partea UE. ”Sperietorile” Moscovei legate de un eșec post-aderare sunt simple speculații, fără vreo bază factuală (cel mult ar putea fi luate în discuție în contextul existent, în cele două țări și la nivel european, la momentul aderării). Dar efectele lor nu pot fi ignorate, lucru asupra cărora, de altfel, oficialii europeni au avertizat. Referindu-se la impactul războiului Rusiei în Ucraina, președintele Parlamentului European, Roberta Metsola a avertizat: ”Trebuie să recunoaștem că se instalează oboseala alimentată de inflație, că asistăm la multe cazuri în care rezistența cetățenilor noștri la impactul social și economic se diminuează și că trebuie să ne împingem mai tare din spate. Trebuie să contracarăm narațiunile Kremlinului, nu să alimentăm temerile pe care le răspândește”.
***
Articol publicat în cadrul proiectului ”Ucraina, dezinformarea și manualul de demistificare”. Proiectul este derulat de Societatea Academică din România (SAR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 36.940 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul materialelor realizate în cadrul proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
