După amânări record (de peste jumătate de an), Curtea Constituțională a României (CCR) urma să se pronunțe pe 26 octombrie, pe sesizarea USR privitoare la legea de modificare a OUG 57/2007 privind ariile naturale protejate. În esență, legea are ca scop încălcarea hotărârilor judecătorești definitive, care au anulat autorizațiile de construire a mai multor proiecte hidroenergetice în arii naturale protejate, cele mai cunoscute dintre acestea fiind cele din Parcul Național Defileul Jiului și cele de pe Răstolița și Bâsca Mare.
Ședința CCR, din 26 octombrie, a fost prefațată de o campanie guvernamentală și mediatică, plină de minciuni și dezinformare. Tonul a fost dat de premierul Nicoale Ciucă, care, într-o declarație de presă, pe 20 octombrie, a anunțat că 11 proiecte hidroenergetice, inclusiv cele menționate, ar urma să fie finanțate prin PNRR.
Minciunile lui Nicolae Ciucă
„Nu este vorba doar de aceste construcţii hidrotehnice de pe râul Jiu, în acelaşi cadru se înscriu şi barajul şi hidrocentrala de la Răstoliţa. În total, în pachetul analizat la nivelul Guvernului, sunt 11 astfel de lucrări. Ca atare, în programul REPower EU, am discutat cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, dl Boloş, astfel încât să avem deja angajate discuţiile tehnice pentru ca toate aceste 11 obiective să poată să intre în planul de finanţare prin PNRR şi să le putem pune în funcţiune cât mai repede. Discutăm despre obiective care sunt la un nivel de realizare de 90%, 95% şi atunci, în acest moment de criză energetică, trebuie să rezolvăm această problemă”
Nicolae Ciucă, prim-ministrul României
Afirmațiile premierului conțin două minciuni și o manipulare majoră:
- Acestea nu pot fi incluse în programul REPower EU (în tot cuprinsul documentului REPower EU NU se face vreo mențiune la hidro-energie, doar la energie eoliană, solară, din biomasă, geotermală, ca energii din surse regenerabile; iar când se vorbește de considerarea energiei regenerabilă ca fiind ”de interes public major”, implicit simplificarea procedurilor și stabilirea unor zone prioritare, se arată că acestea trebuie să fie cu impact minim asupra mediului, așadar n-au cum să fie în arii naturale protejate!);
- Nivelul de realizare NU este de 90-95%; prim-ministrul este contrazis chiar de către textul legislativ, în care se arată că e vorba de proiecte realizate ”în proporție de 60%”; diferența este semnificativă, atât în ceea ce privește sumele (când vorbim de proiecte de sute de milioane de euro, o ”diferență” de 30% reprezintă, la rândul ei sute de milioane de euro); cât și durata de finalizare;
- De durata de finalizare ține manipularea cu ”în acest moment de criză energetică” – termenul de finalizare prevăzut în lege este 31 decembrie 2025; așadar, în cazul fericit, în care termenul de finalizare s-ar respecta (deși nu există nicio sancțiune dacă nu se respectă), mai devreme de 2026 nu ne putem aștepta ca aceste proiecte să producă energie; în concluzie, nicio legătură cu ”în acest moment de criză energetică” și ”rezolvarea ei”.
Preluarea declarațiilor unui prim-ministru are cât de cât o justificare/acoperire jurnalistică (chit că n-am prea văzut, în majoritatea cazurilor de preluare, prezentarea și a punctelor de vedere critice la adresa acestor proiecte, fie ale societății civile, fie ale comisarului european de mediu, care a avertizat de mai multe ori România că riscă un infringement dacă legea trece de CCR). În seara premergătoare și în dimineața zilei în care era așteptată decizia CRR, o parte a presei a dezlănțuit jihadul manipulării. Vârfuri de lance au fost Antena 3, Gândul și câteva publicații locale.
Halucinații la Antena 3, Gândul & Co
La Antena 3, Mihai Gâdea (cine altul?) a realizat o emisiune specială, cu titlul ”Lista celor care nu vor ca românii să aibă curent ieftin” (!?). Emisiune prezentată cu etichetele ”Exclusiv” și ”Anchetă explozivă”. Ce e ”exclusiv” și ”exploziv” în a prezenta numele ONG-urilor care au solicitat Justiției să constate că proiectele sunt ilegale și numele parlamentarilor USR care au depus sesizarea la CCR mi-e greu să înțeleg, în condițiile în care ambele informații sunt cât se poate de publice și au mai fost prezentate de presă!
Mihai Gâdea, minciuni ”explozive”, alături de ”expertul” Dana Budeanu, în platoul Antena 3
Dar contradicția asta e cea mai mică problemă. Pentru că Antena 3 nu se sfiește să afirme că, citez: ”Avem 11 hidrocentrale în ţara noastră, construite, gata să producă.”. E incredibil cât de tare își desconsideră Gâdea proprii telespectatori. Păi dacă sunt gata, de ce ar mai fi nevoie de bani să fie finalizate? Asta cu ”hidrocentrale construite, gata să producă” e minciună pe față, stupefiantă și fără nicio legătură cu realitatea – deci nu 60% cum scrie în lege, nu realizate 90-95% cum pretinde prim-ministrul, ci ”construite, gata să producă”. Îi recomand lui Gâdea să mănânce aluat dospit, în loc de pâine coaptă, poate înțelege diferența…
La asta se adaugă, o a doua minciună, mai puțin evidentă, însă, pentru publicul neavizat. Cea cu ”curentul ieftin”. Nu, proiectele în discuție nu vor produce (dacă vor porni vreodată) curent ieftin! Până acum, în cele mai discutate proiecte, cel din Parcul Național Defileul Jiului și de la Răstolița s-au cheltuit aproximativ 300 de milioane de euro. Dacă aceste sume reprezintă doar 60%, înseamnă că alte până la 200 de milioane de euro va mai costa finalizarea lor. Potrivit site-ului Hidroelectrica (beneficiara proiectelor), proiectul de pe Jiu ar urma să aibă o putere instalată de 65 MW, iar cel de la Răstolița de 35 MW. 100 de MW, în total (undeva sub 0,5% din puterea instalată actuală a sistemului energetic din România – asta legat de mitul că am ”ieși din criză”). Așadar, rezultă un cost de la (minim) 3 la (cel mai probabil) 5 milioane de euro pentru fiecare MW putere instalată. În funcție de zone, proiecte, dimensiuni etc., obținerea unui MW din energie eoliană ori solară necesită investiții de la 1,5 milioane euro până la (maxim și doar în cazuri excepționale) 2,5 – 3 milioane de euro.
Așadar, fără a lua în calcul distrugerile de mediu (imposibil de cuantificat economic-financiar, mai ales când vorbim de pierderi de biodiversitate), acestea vor produce energie mult mai scumpă (că și ”investițiile” în distrugere trebuie amortizate). Nu, un asemenea cost de investiție nu e absolut deloc ieftin ci, dimpotrivă, al naibii de scump. Și tocmai faptul că e atât de costisitoare investiția e și motivul pentru care se dorește continuarea ei – pentru că beneficiare sunt companiile de construcții controlate de politic (cum e ”celebra” fostă firmă de comerț exterior a Securității Romelectro, preluată de fostul ministru PSD Dan Ioan Popescu). Iar ”comisioanele” (parandărâtul) e cu atât mai mare, cu cât e suma ”investită” mai mare.
Ștafeta de la Antena 3 a fost preluată, în dimineața de miercuri, de Gândul și de diferite publicații-satelit locale. Cu aceleași minciuni – cheie, repetate încă din titlu: ”criză energetică”, ”hidrocentrale finalizate”, ”curent ieftin”…
Gândul a preluat ștafeta minciunilor, de la Antena 3
Concluzii
- Proiectele hidro din arii naturale protejate sunt undeva pe la 60% realizare până în acest moment, iar principalele distrugeri de mediu încă nu s-au produs.
- Proiectele n-au legătură cu actuala criză energetică; chiar și dacă s-ar finaliza, ar mai dura cel puțin 2-3 ani, iar ponderea în sistem va fi minimă spre nesemnificativă, undeva pe la 0,5% din puterea instalată a sistemului energetic național.
- Curentul produs de aceste proiecte va fi mult mai scump decât cel produs din investiții similare în energie eoliană ori solară (alte sute de milioane de euro pe lângă sutele de milioane de euro cheltuiți, deja, ilegal). Factura la energie va crește, nu va scădea (asta fără a lua în calcul costurile de mediu),
- Proiectele nu vor putea fi finanțate prin PNRR și/sau în cadrul REPowerEU – dimpotrivă, riscăm un infringement în urma căruia vom plăti amenzi!
- Singurii care câștigă sunt firmele clientelei de partid – din domeniul construcțiilor și al evaluărilor de mediu (și, evident, cei care își vor încasa comisioanele).
Apropo, eu fac un pariu: și dacă proiectele nu vor fi finalizate vreodată, bani pentru studii și evaluări de mediu se vor găsi. Și mai pariez că printre persoanele beneficiare ale acestor fonduri va fi și doamna Adi Croitoru, fosta șefă a Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Ține cineva pariul?
PS: Astăzi (miercuri, 26 octombrie), CCR a decis să amâne (încă o dată) pronunțarea pe sesizarea CCR, pentru data de 2 noiembrie. Așa că fac un al doilea pariu: că manipulările și dezinformările se vor intensifica între timp. Că doar nu plătesc degeaba PSD și PNL milioane de euro presei, din subvențiile publice… Mă aștept, însă, ca societatea civilă să nu se lase nici păcălită, nici intimidată de aceste minciuni.
Pe același subiect, puteți citi:
Protest Declic, în fața sediului CCR, din luna septembrie, înaintea altei ședințe în care sesizarea figura pe ordinea de zi
Protest Declic, în Senatul României, în 2020, înaintea adoptării primei legi anti-râuri
Felicitări pentru articol! O stare de lucruri ca aceasta prezentată aici nu se schimbă de azi pe mâine, însă ceea ce faceți dstră și încă puțini face parte din categoria LUCRURILOR CARE TREBUIE FĂCUTE. Ca să nu ne fie rușine mai târziu de noi înșine, ca indivizi și grup.
Fiind apropiat de domeniu am oarece cunoaștere a environmentului social și constat că, cu timpul, minciunile creează o mlaștină ce te poate înghiți. Ca să nu se întâmple așa, citesc astfel de articole, mai frunzăresc bloguri (puține) și citesc pe marii gânditori ai relației noastre cu natura (ÎN natură e mai corect – doar noi ne percepem deasupra ei, departe sau deoparte de ea). Pe măsură ce citesc și îmbătrânesc, realizez ce retardați suntem ca națiune și stat. O arată din plin luptele pe care le duceți pentru cauze pe care codul bunelor maniere ecologice și minima înțelepciune ar fi trebuit să nu le lase să apară.
Mă întreb ce-ar zice un Ciucă sau Tanczos B dacă i-aș așeza în bănci și le-aș promite 1 milion de dolari dacă ar scrie un eseu decent (pe 5 pagini) pornind de la această zicere a lui Albert Schweitzer: Sunt viață care vrea să trăiască înconjurat de viață care vrea să trăiască. Am certitudinea c-aș rămâne cu banii.
Spor în tot ce faceți!
Romania a epuizat deja potentialul hidroenergetic rational, fara distrugerea iremediabila a mediului.
Cursuri de apa cu debit mic, diferente de nivel nu prea mari- toate necesita lacuri de acumulare care sunt golite in maxim 2-3 saptamini de turbionare/functionare neintrerupta.
Ce inseamna oare 65 sau 35 MW putere instalata si nu in functionare ( cam 60% din cea instalata) cind in Romania consumul de putere este cam 6500- 7000 MW ? Aproape nimic mai ales ca s-ar functiona doar sporadic . Ar fi doar risipa de bani publici daca nu mai mult
Am început să fiu un fan al lui Palada de când aveți altitudinea dusmanoasa împotriva cetățenilor. În condițiile unei crize energetice fără precedent vor fi școli, spitale locuințe fără lumină și căldură., în condițiile în care niste hidrocentrale realizate în proporție de 45 ,90% nu pot fi finalizate. Înțeleg să aveți astfel de atitudine pt obiectivele energetice noi, dar nu să demolam ce s-a construit pt binele populatiei. Eu nu mai vreau să stau ca în comunism în frig și întuneric pt că niste ONG cu oameni vanduti intereselor străine se opun unor obiective realizate în proporție mare.. Voi poate vreți sa locuiti in padure , eu vreau în oraș în condiții civilizate.
dacă ar fi fost ”pentru binele populației” (și nu doar al unor anumiți ”cetățeni”) nu ar fi fost declarate ilegale de Justiție; și dacă își construiește cineva fermă de porci ilegală în curtea d-voastră poate pretinde că e ”pentru binele populației, să nu moară de foame”, așadar n-o mai puteți demola… ”pentru binele populației” nu avem de ce să spargem jumătate de miliard de euro pentru 100 MW (adică undeva pe la 0,5% din puterea instalată a sistemului din România), doar cu sutele de milioane de euro care ar mai fi necesari pentru finalizarea lor s-ar putea obține de câteva ori mai multă energie din investiții în energia eoliană și/sau solară, cu impact mult mai mic asupra mediului – nu confundați ”binele populației” cu binele unor mafioți, doar pentru că va lasă impresia că primiți ceva firimituri, în vreme ce vă golesc, de fapt, conturile
Energia aia pe care-o vreți costă.
Atitudine dușmănoasă???!
Am avut și eu rețineri uneori la anumite „atitudini dușmănoase” publicate pe acest site.
Dar ideea unei țări „România Curată” de impostură, șarlatanie, poluare, excese, …. mă ține „legat” de această „idee” ideal al unei vieți de conviețuire socială dar și economică într-o balanță cât mai echilibrată.
Ce este foarte important de reținut:
– unele soluții așa zis ecologice adoptate (după studii „științifice” de moment) par a fi ideale, dar aplicate la scară globală dau rezultate invers proporționale efectelor așteptate asupra mediului, cu toate că aceste efecte sunt aparent benefice „sănătății” economice a statelor și a unităților individuale a căror singur scop este profitul financiar.
– un exemplu de „ecologism” extrem este cel cu poluarea fermelor de animale. Omenirea este pusă în fața unei false alegeri – a alege o fermă de bovine pline de „bășini” care emană gaz metan natural și alte mari unități economice care degajă în mediul înconjurător de zeci sau sute de ori mai multe noxe cu mult mai periculoase sănătăți omului și mediului înconjurător..
– să vedem și de „economia” ECO a unor sisteme AQUA- să luăm exemplu celebra Cascadă Bigăr din CS – o superba cascadă care a avut de suferit din partea vizitării in mod INVAZIV a locului (prin diferite amenajări făcute pentru „iubitori” de natură plini de fițe). În momentul de față formațiunea naturală formată sa dezintegrat. Rezultate: interesul „iubitorilor” de natură = 0, „sănătatea” economică a devenit un faliment cu foarte multe PIERDERI pe TOATE PLANURILE.
….
”vânturile animalelor” sunt exemplu foarte bun al propagandei negaționiste (de negare a schimbărilor climatice), prin decontextualizare; problema fermelor nu sunt ”vânturile” (chiar dacă au și ele, o contribuție mică), ci tot sistemul care presupune: 1) asigurarea hranei animalelor, care, în cazul fermelor de vită are la bază defrișări uriașe la nivel global, mai ales în zona tropicală, pentru plantații de soia 2) costurile de transport (hrana animalelor produsă într-o țară, fermele în altă țară, abatorizarea și/sau procesarea în altă țară, comercializarea/consumul în altă țară – ocolind globul de mai multe ori, cu costurile de mediu aferente 3) lipsa lanțurilor scurte etc. – din toate aceste probleme uriașe (care au soluții, de fapt, dar asta nu le prea convin marilor corporații globale, pentru că implică dezvoltarea lanțurilor scurte și a afacerilor mai mici, locale), negaționiștii au scos în față doar povestea cu ”vânturile”, pentru că e ”sexy”/ vandabilă/ ”viralizabilă”, chiar dacă e cea mai mică dintre problemele sistemului
https://www.nasa.gov/feature/jpl/methane-super-emitters-mapped-by-nasa-s-new-earth-space-mission
Emisiile de metan se pot localiza si masura din satelit. Fermele si haldele de gunoi sunt mari emitatori. Mai rau decat atat polueaza doar industria extractiva si petrochimia din tarile retardate industrial, d-al de Turkmenistan.
@Luzi, ludăi & comp.
De ce nu mergeți în Suedia (sau Norvegia) să trăiți vreo doi ani acolo? Probabil nu v-ar plăcea, fiindcă acolo se predă Arne Naess la școală.
De ce *** nu vă trece prin minte să faceți hidrocentrale paralel cu râul, în derivație (acolo unde se poate)? Și de ce vă *** grija de populație, când cei care vând curentul sunt firme private care vând pe PIAȚA LIBERĂ? Sau de ce nu propuneți naționalizarea sectorului energetic sau revenirea la piața reglementată? De ce vedeți lucrurile ca-n 1970 și nu ca-n 2070? Dacă nu știți cum va fi în 2070, citiți măcar despr ce se prevede în 2030.
Avem guvern social-democrat și populația sărăcește și emigrează. Avem guvern liberal și economia cade. Apoi avem guvern mixt (*** de stânga+*** de dreapta) și facem implozie. Paradox românesc (vorba viitorului candidat la președinție M. Geoană). Și comentatori care latră la oricine ca să-și apere stăpânii. Te-ntrebi dacă judecă singuri sau fac parte din aceeași mișcare pseudo-ecologistă care a apărut recent în peisaj.
Notă: *** editat pentru limbaj licențios
„Nedumerire”: Câtă vreme toate resursele noastre ajung prin vânzări ori redevență în „coșul” extern din care apoi importă la prețuri internaționale, ce interes ar mai exista în noi investiții, defrișări? Ar avea noimă dacă ar fi exploatate și distribuite de statul român potrivit costurilor reale de producție și a nevoilor sale interne. Nu neapărat prin naționalizarea pe care, totuși, Germania a anunțat-o ca posibilă. De asemenea, Germania recurge declarat la orice surse de energie, revenind chiar la hidrocarburi până la ieșirea din criza energetică globală – în acest context de ce apar „recomandări” ca România să continue cu surse verzi? De ce atâta incoerență și până la urmă cât este pregătit statul român să riște/să piardă?!