Analiză România Curată. Ce spun specialiștii despre decizia CCR privind abuzul în serviciu

Având în vedere dezbaterile aprinse care au fost înainte de hotărârea Curții Constituționale referitoare la posibila dezincriminare a infracțiunii de abuz în serviciu, România Curată a stat de vorbă cu specialiști pentru a interpreta decizia de astăzi.  Cei mai mulți spun că hotărârea Curții rezolvă unele neclarități din lege, iar efectele sunt pozitive.

Ce a decis Curtea Constituțională

Curtea Constituţională a României a decis că sintagma ”în mod defectuos” cuprinsă în definiţia infracţiunii de abuz în serviciu se traduce ”prin încălcarea legii”.  CCR a dat această decizie de interpretare cu unanimitate de voturi.

Ce spune Codul penal

Potrivit articolului 297 alin. 1 din Codul penal, „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Ce spun specialiștii despre decizia CCR

Judecător CCR Petre Lăzăroiu:

„Nu s-a întamplat absolut nimic, nu e afectat absolut nimic.

Vă dau un exemplu: un judecător de fond dă o sentinţă care i se casează pentru că sentinţa este proastă. Ce faci, îl trimiţi pe judecătorul de fond în instanţă pentru abuz în serviciu că nu a dat-o aşa cum trebuia?! Avem alte feluri de răspundere, avem răspundere disciplinară, materială, nu trebuie să le confundăm…

Judecătorul trebuie să vadă dacă s-a încălcat legea, nu dacă aprecierea procurorului e că s-a îndeplinit defectuos sau nu pentru că ”defectuos” poate sa fie orice…

Nu trebuie să vină nici Guvernul, nici Parlamentul cu o modificare legislativă de clarificare, trebuie ca judecătorul să îşi facă datoria să aprecieze în ce măsură s-a încălcat legea şi ce e asimilat legii. E vorba de legea care reglementeză îndeplinirea acelui act.”

Judecătorul CSM Cristi Dănileţ, Asociaţia VeDem Just:

„Asociaţia VeDem Just salută decizia de azi a CCR cu privire la excepţia de neconstituţionalitate privind textul de lege care incriminează abuzul în serviciu.

Membrii asociaţiei susţin că lupta anticorupţie inclusiv prin intermediul incriminării abuzului în serviciu nu este în niciun fel afectată în urma acestei decizii a CCR. Din contra, textul care incriminează infracţiunea de abuz în serviciu devine mai clar. Astfel, de la data publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial, cele două forme de comitere a abuzului în serviciu de către un funcţionar public, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, vor fi: neîndeplinirea unui act (ca şi până acum) sau îndeplinirea acelui act prin încălcarea legii (ceea ce presupune existenţa unor obligaţii reieşind din acte normative precum legi, ordonanţe, hotărâri, ordine, dar exclude aspecte de conduită) şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”

Surse judiciare din parchete:

„Trebuie să vedem motivarea, ce se înţelege prin <<încălcarea legii>>, ce se înţelege prin <<lege>>, mai exact? Dacă în motivare vom regăsi că <<lege>> este în sensul larg, adică nu doar lege adoptată de Parlament şi ordonanţă de urgenţă, ci şi hotărări de Guvern, ordine de ministru, regulamente interioare, etc, atunci decizia CCR e în regulă. De exemplu, dacă în lege zice că vor fi stabilite prin HG condiţiile de desfăşurare a licitaţiei şi am încălcat acele condiţii, se cheamă că am încălcat legea sau nu? La ANRP (dosarele privind frauda din dosarele de restituire a proprietăţilor – n.r.) de exemplu, cadrul de funcţionare a Comisiei de acordare a despăgubirilor e articolul 16 din legea 247/2005, dar atribuţiile fiecărui funcţionar sunt în regulamentul emis pe baza legii menţionate. Dacă am atribuţiile în regulamenul emis în baza legii, se cheamă că am încălcat sau nu legea? Deci trebuie să aşteptăm motivarea să vedem ce vor să spună prin <<lege>>, prin <<încălcarea legii>>”.

Jurist care a dorit să-şi păstreze anonimatul:

„Decizia CCR e proastă din 3 motive:

– Decizia e solomonică, fiecare parte va spune că are dreptate. Le oferă muniţie inculpaţilor. Va crea mai mult haos.

– CCR îşi depăşeşte atribuţiile pentru că ei nu mai interpretează legea raportat la Constituţie, ei nu mai spun dacă o lege sau articol de lege este conform cu Constituţia, ci ei fac o interpretare a aplicării legii, chestiune pe care trebuie să o facă procurorul şi judecătorul.

– Noţiunea de <<defectuos>> era bine reglementată de la Vintilă Dongoroz (n.r.- avocat, unul din autorii primelor coduri penal și procesual penal din România) încoace, încă din 1968. Practic, CCR te obligă să reglementezi, însă nu poţi reglementa orice, nu poţi avea proceduri pentru orice pentru că legea nu poate să prevadă orice situaţie de viaţă”

Avocatul penalist Florin Plopeanu, fost procuror:

„Decizia CCR nu schimbă absolut nimic. Nici nu ajută, nici nu încurcă, pur şi simplu aduce o clarificare care, după părerea mea, nici nu era necesară. Textul de lege în discuție era foarte clar. Prin ”îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu” se înţelegea desfăşurarea unei activităţi contrar reglementărilor legale care stabileau modul în care se desfăşoară  activitatea în cauză. CCR a simțit nevoia să sublinieze explicit că prin exercitare defectuoasă a atribuțiiilor de serviciu se înţelege  îndeplinirea atribuției de serviciu cu încălcarea reglementarilor legale! Cum spuneam, nici până acum nu se reproșa exercitarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu prin încălcarea unor precepte din Biblie! Verificarea caracterului defectuos al modului de exercitare a atribuțiilor de serviciu se făcea și până acum tot prin raportare la regulile legale de conduită specifice funcției în cauză, stabilite prin legi, ordonanţe, regulamente, hotărâri, decizii etc.”

Preşedintele României, Klaus Iohannis:

„Am aflat despre decizia CCR. Nu vă aşteptaţi de la mine să comentez decizia pe fond, dar recunosc că discuţiile premergătoare mi s-au părut de multe ori prea detaliate. Până la urmă Curtea Constituţională trebuie să decidă asupra acestor chestiuni şi nu analiştii sau alţii care au un interes poate chiar şi legitim în ce se discută acolo. Una peste alta, mi se pare că la Curte s-a judecat calm şi sper că această decizie să fie una care clarifică şi înlesneşte parcursul justiţiei în România. Nu ştiu dacă trebuie să vorbim sau dacă este cazul să vorbim despre abuzuri ale celor care reprezintă sistemul de justiţie, dar întotdeauna când o legislaţie este neclară sau uşor interpretabilă apar situaţii în care unii sau alţii pot fi iarăşi acuzaţi de abuzuri. De aceea, de fiecare dată când legislaţia care nu este foarte, foarte clară se corectează şi se înlocuieşte cu una care este foarte clară – cred că se face un lucru în esenţă bun pentru sistem.”

Şefa DNA Laura Codruţa Kovesi a atras atenţia în repetate rânduri, înainte de decizia CCR, că 40 % din activitatea DNA se bazează pe reglementarea infracţiunii de abuz în serviciu şi prin urmare DNA ar fi rămas fără obiect de activitate în cazul unei dezincriminări. Peste 3000 de dosare ar fi fost  afectate şi prejudicii de peste 620 de milioane de euro ar fi putut rămâne nerecuperate.

***

Citește și:

Foarte la cald. Ce semnifică decizia CCR privind abuzul în serviciu