Cristian Ghingheș

Analiză Demos: România are cea mai restrictivă legislație pentru participarea la alegerile europarlamentare

Zilele trecute, Demos a publicat o analiză însoțită de o hartă prin care arată că România are cea mai restrictivă legislație electorală din Uniunea Europeană în privința numărului de semnături impus unui partid politic sau candidat independent pentru a putea participa la alegeri.

În România, un partid politic este obligat să strângă 200.000 de semnături de la cetățeni pentru a se înscrie în alegerile pentru Parlamentul European, în timp ce un candidat independent (precum unionistul George Simion) are nevoie de 100.000 de semnături.

În celelalte țări UE, cerințele pentru înscrierea în alegerile pentru Parlamentul European sunt:

  • Austria: 2.600 de semnături sau 3 semnături de la europarlamentari sau o semnătură de la un parlamentar. Taxă de 3.600 euro;
  • Belgia: 5.000 de semnături sau 200 de semnături în colegiile vorbitoare de germană sau semnături de la 5 deputați aparținând unui grup lingvistic relevant;
  • Bulgaria: 7.000 de semnături și taxă de 10.000 leva (~5.200 euro);
  • Cipru: nu se cer liste de semnături;
  • Croația: 5.000 de semnături;
  • Danemarca: nu se cer liste de semnături pentru partidele parlamentare; partidele neparlamentare trebuie să prezinte un număr de semnături reprezentând 1/175 din numărul de voturi exprimate în alegerile anterioare. (aprox. 20.000 de semnături);
  • Estonia: nu se cer liste de semnături; taxă în contravaloare a 5 salarii minime;
  • Finlanda: nu se cer liste de semnături; partidele și asociațiile trebuie să aibă minim 2.000 de membri;
  • Franța: nu se cer liste de semnături; listele trebuie să aibă paritate femei-bărbați;
  • Germania: 4.000 de semnături;
  • Grecia: nu se cer liste de semnături;
  • Irlanda: nu se cer liste de semnături (doar pentru independenți – 60 de semnături sau sau o taxă de 1.800 de euro);
  • Italia: nu se cer liste de semnături pentru partidele care au reprezentanți în parlamentul național sau în cel european; pentru celelalte – minim 30.000 de semnături;
  • Letonia: nu se cer liste de semnături; taxă de 1.450 euro. Partidele politice trebuie să aibă cel puțin 500 de membri;
  • Lituania: 10.000 de semnături (se poate semna online);
  • Luxemburg: 250 de semnături sau o semnătură de deputat sau europarlamentar;
  • Malta: nu se cer liste de semnături;
  • Marea Britanie: 30 de semnături și taxă de 6.750 euro;
  • Olanda: 30 de semnături și taxă de 450 euro;
  • Polonia: 10.000 de semnături;
  • Portugalia: nu se cer liste de semnături;
  • Republica Cehă: nu se cer liste de semnături; taxă de 585 euro;
  • România: 200.000 de semnături (100.000 de semnături pentru independenți);
  • Slovacia: nu se cer liste de semnături; taxă de 1.510 euro;
  • Slovenia: nu se cer liste de semnături;
  • Spania: 15.000 de semnături sau 50 de semnături de la parlamentari, europarlamentari, consilieri regionali;
  • Suedia: nu se cer liste de semnături;
  • Ungaria: 20.000 de semnături (un alegător poate semna pentru un singur partid).

În mai mult de jumătate din țările Uniunii Europene, partidele sau candidații independenți nu sunt obligați să strângă semnături pentru a se înscrie în alegerile europene, iar în restul țărilor se cere un număr rezonabil de semnături, care poate fi obținut, în majoritatea cazurilor, cu puține eforturi de partidele politice mari sau mici, arată Demos.

Numai în România se cer 200.000 de semnături unui partid politic pentru a se înscrie în cursa electorală (100.000 pentru independenți), iar, în plus, cetățenii cu drept de vot pot semna pentru un singur partid politic sau candidat independent. Partidele mari, cu infrastructură și filiale bine dezvoltate, profită de pe urma acestui mecanism, iar partidele politice mici sunt excluse din competiția electorală.

Este o măsură excesivă și sfidătoare din partea partidelor mari din România, care nu are nimic în comun cu practica de la nivel european și nici cu funcționarea democrației.

Sursele pot fi consultate aici: https://bit.ly/2GCwcq4

Toate partidele și toți candidații care vor să participe la alegerile europarlamentare, inclusiv cele mai noi și mai puțin dezvoltate ca infrastructură, au 40 de zile la dispoziție să strângă semnăturile necesare pentru a putea fi incluse pe buletinul de vot pentru scrutinul european care va avea loc pe 26 mai 2019.

Vă încurajăm să ajutați aceste partide noi (precum Demos) acordându-le o semnătură pentru a intra în competiție și, de ce nu, astfel încât la un moment dat să le vedem în poziția din care să elimine aceste bariere ale politicii din România ce au fost ridicate și susținute de tradiționalele organizații politice parlamentare.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “Analiză Demos: România are cea mai restrictivă legislație pentru participarea la alegerile europarlamentare

  1. Ghe.

    Cine sunt „tradiționalele organizații politice parlamentare”? De unde tradiție parlamentară în România? Să spijinim orice partide doar pentru că sunt mici?
    Cred c-ar mai trebui să înaintați oficial această temă de meditație către Avocatul Poporului… Dacă nu el, cine? (În caz că nu l-a învins sistemul.)

    Reply
    • Adrian

      Mda, seamănă apelul cu cel al „corporatiștilor” care se vor angajați (ok, nu la stat), nu antreprenori într-un viitor previzibil.

      Reply
    • Alex

      Tradiționalele organizații politice parlamentare sunt partidele vechi, despre care toți spunem că trebuie să fie înlocuite de unele noi, alcătuite din oameni politici noi. D-aia trebuie să sprijini partidele mici. Referitor la asta cu Avocatul Poporului, o să presupun că ești troll. Știi cine e Avocatul Poporului acum? Știi cu ce se ocupă? Sunt sigur că da, deci o să presupun că ce zici este o vrăjeală ieftină în cel mai bun caz.

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *