Romania Curată

Analiză comparativă a bunei guvernări pe ambele maluri ale Prutului. Procent comun de conformitate cu legea a rapoartelor de activitate = 22%

Proiectul ”Podul bunei guvernări” încurajează colaborarea bilaterală și transferul de bune practici între România și Republica Moldova, prin monitorizarea gradului de implementare a legislației în domenii prioritare, precum accesul la informația de interes public și transparența administrativă. Primul pas a fost înfrățirea platformelor romaniacurata.ro și moldovacurata.md.

Alături de experți ai Societății Academice din România (care coordonează platforma Romania Curată), ai Academiei de Advocacy (promotor al Coaliției 52) și Asociației Presei Independente din Chișinău (coordonatoare a platformei Moldova Curată), voluntari de pe ambele maluri ale Prutului au colaborat la realizarea monitorizării felului în care legile privind liberul acces la informaţii publice (Legea 544/2001 – România şi Legea 982/2000 – Republica Moldova) se respectă de la momentul în care instituțiile și autoritățile statului au obligația depunerii rapoartelor de activitate. De aceea, metodologia folosită a fost comună ambelor maluri ale Prutului.

S-a verificat dacă rapoartele anuale de activitate există într-o parte vizibilă pe site-urile instituțiilor verificate: ministere, consilii județene/raionale, primării reședință de județ/raion. De asemenea, s-a cercetat dacă respectivul conținut al acestor documente de natură a prezenta opiniei publice cum au cheltuit ele banii publici respectă prevederile legii (respectiv s-a verificat nu numai cantitatea, ci și calitatea rapoartelor).

Număr instituţii și autorități ale căror rapoarte de activitate au fost verificate = total 189

România = 106, respectiv 18 ministere, 41 de consilii judeţene şi 47 de primării (municipii reşedinţă de judeţ, Bucureşti şi cele 6 sectoare).

Republica Moldova = 83, respectiv 16 ministere, 32 de consilii raionale şi 35 de primării ale reşedinţelor de raion, plus Chişinău.

Pentru simplitate, numărul de ministere a fost considerat constant pe toată perioada studiului.

Cercetarea s-a derulat în perioada iunie-octombrie 2015.
Numărul maxim de rapoarte anuale care trebuiau publicate =
14, pentru fiecare instituţie dintre cele monitorizate din România
12, pentru fiecare instituţie dintre cele monitorizate din Rep. Moldova.

România – 30%, Moldova 9,9%

  • În total, cele 106 instituţii monitorizate din România ar fi trebuit să publice, în decurs de 14 ani, 1.484 de rapoarte. Există numai 449, respectiv 30%. Dintre acestea, numai 227 (50,6% din totalul celor publicate şi 15,3% din totalul care ar fi trebuit publicat), au respectat prevederile legale şi în materie de conţinut.
  • Din anul 2003, cele 83 de instituţii monitorizate din R. Moldova ar fi trebuit să publice 996 de rapoarte de activitate conforme cu legea. S-au publicat numai 99, ceea ce înseamnă că gradul general de conformitate cu legea este de 9,9% pe durata celor 12 ani de când Moldova a fost reorganizată administrativ în 32 de raioane.
  • Din totalul de 2.480 de rapoarte de activitate care trebuiau făcute publice de instituțiile monitorizare de pe ambele maluri ale Prutului, s-au depus doar 548. România și R. Moldova au deci un procent comun de conformitate cu legea de 22%, ceea ce arată cât de mult mai au de evoluat în acest domeniu ambele țări.

LISTA RUȘINII. Care sunt instituțiile statului care își păstrează secretă activitatea față de opinia publică

România:
CJ Brăila, CJ Brașov, CJ Constanța, CJ Covasna, CJ Neamț, CJ Vrancea, Ministerul Culturii, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Primăria Alba-Iulia, Primăria București Sector 2, Primăria București Sector 5, Primăria Constanța, Primăria Drobeta-Turnu Severin, Primăria Miercurea Ciuc, Primăria Sfântu Gheorghe, Primăria Slatina, Primăria Târgoviște, Primăria Pitești, Primăria Tulcea şi Primăria Vaslui.

Republica Moldova :
CR Anenii Noi, CR Basarabeasca, CR Briceni, CR Cahul, CR Călărași, CR Cantemir, CR Căușeni, CR Cimislia, CR Criuleni, CR Dondușeni, CR Drochia, CR Dubăsari, CR Fălești, CR Florești, CR Glodeni, CR Ialoveni, CR Leova, CR Nisporeni, CR Ocnița, CR Orhei, CR Rășcani, CR Rezina, CR Sângerei, CR Soldănești, CR Soroca, CR Stefan Vodă, CR Strășeni, CR Taraclia, CR Telenești, CR Ungheni, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Primăria Anenii Noi, Primăria Bălți, Primpria Basarabeasca, Primăria Briceni, Primăria Cahul, Primăria Cantemir, Primăria Căușeni, Primăria Comrat, Primăria Criuleni, Primăria Dondușeni, Primăria Drochia, Primăria Dubăsari, Primăria Edinet, Primăria Fălești, Primăria Glodeni, Primăria Hincești, Primăria Ialoveni, Primăria Nisporeni, Primăria Ocnița, Primăria Rașcani, Primăria Rezina, Primăria Sângerei, Primăria Soldănești, Primăria Strășeni, Primăria Taraclia, Primăria Telenești şi Primăria Ungheni.

*În unele cazuri, instituţiile nu aveau site (Primăria Rașcani, Primăria Anenii Noi, Primăria Briceni, Primăria Dubăsari, CR Florești sau CR Telenești), iar în altele, acesta se afla în „pauză tehnică” (CR Criuleni).

Top comun al instituţiilor a căror activitate este reflectată transparent în rapoarte (cel puțin 10 rapoarte de activitate publicate pe site)

1 nr rapoarte pe site

Singura instituţie din Rep. Moldova care a publicat cel puţin 10 rapoarte de activitate este Ministerul Finanţelor.

Top respectare a legii privind conţinutul rapoartelor de activitate

2 top rapoarte pe site

Top nerespectare a legii privind conţinutul rapoartelor de activitate

3 topul nerespectarii

Cât de rău stăm la calitate

4 conformitate cu legea

România. Perspectivă comparată – analiză cantitativă

5 evolutie rapoarte

Situaţia pe ani a procentului de instituţii din totalul de 106 care au publicat rapoartele de activitate pe site-urile proprii şi conformitatea acestor rapoarte cu legea

6 evolutie in timp

Republica Moldova. Perspectivă comparată – analiză cantitativă

7 evolutie rapoarte md

Situaţia pe ani a procentului de instituţii din totalul de 83 care au publicat rapoartele de activitate pe site-urile proprii şi conformitatea acestor rapoarte cu legea*

8 evolutie in timp md

Top transparență rapoarte – MINISTERE

9 rapoarte la nivel central ro

Top transparență rapoarte – CONSILII JUDEȚENE

10 rapoarte cj

Top transparență rapoarte – PRIMĂRII

11 rapoarte primarii

Diferențe foarte mari în privința transparenței între cele două țări se remarcă la nivel local

12 procent autoritati

CONCLUZII

*Progres foarte lent în aplicarea legii, grad foarte mare de dezinteres față de obligația prezentării opiniei publice a activității prestate din bani publici
*Întârzieri mari în depunerea rapoartelor de activitate
*Dificultăţi majore în respectarea legilor privind liberul acces la informaţii de interes public: rapoartele nu sunt vizibile în același loc pe site, uneori poartă denumiri diferite, sunt greu accesibile (nu sunt în format deschis)
*Orice persoană ar avea curiozitatea să citească rapoartele de activitate trebuie să investească timp să le găsească în secțiuni ascunse
*Lipsesc mecanisme eficiente care să integreze transparenţa în funcţionarea de zi cu zi a instituţiilor
*Nu există memorie instituțională, rapoartele ministerelor desființate sau absorbite de-a lungul anilor nu se mai regăsesc pe site-uri, ele dispar pur și simplu
*Rapoartele se publică cu întârziere sau întreruperi ; șefii pierd consecvența instituțională (au tendința să raporteze doar despre mandatul lor); conformitatea cu legea este mai curând excepţie decât normă; conducătorii se pun pe ei în valoare, aproape deloc activitatea instituției
*Din rapoarte lipsesc cu precădere nerealizările, indicatorii de performanță, propunerile pentru remedierea deficienţelor și obiectivele.

RECOMANDĂRI

Propunerile experților care au elaborat analiza tuturor rapoartelor de activitate de la momentul obligativității depunerii lor, pe cele trei categorii de instituții: ministere, consilii județene/raionale și primării reședință de județ/raion sunt:

*Stabilirea unor termene precise până la care să fie publicate rapoartele de activitate pe anul precedent
*Lărgirea spectrului de informaţii care trebuie publicate din oficiu
*Stabilirea unui format standard pentru site-urile instituţiilor publice, care să includă anumite rubrici obligatorii, inclusiv postarea vizibilă a rapoartelor de activitate
*Clarificarea denumirii exacte pe care să o aibă rapoartele de activitate pentru fiecare categorie de instituţie şi stabilirea unor rubrici şi norme clare şi obligatorii (cum ar fi măcar un cuprins şi pagini numerotate)
*Publicarea informaţiilor de interes public în format editabil, pentru a permite efectuarea de studii şi cercetări fără a fi nevoie de prelucrarea sau transcrierea de mână a datelor
*Stabilirea perioadei de timp pe care un raport anual trebuie să o acopere la intervalul ianuarie-decembrie inclusiv.
*Şi în România şi în Republica Moldova trebuie să existe statistici disponibile public despre aplicarea legilor privind liberul acces la informaţii de interes public şi norme clare care să detalieze exact ce, cum şi când trebuie să fie făcut public
*Trebuie să existe o evidenţă şi o arhivă a tuturor rapoartelor de activitate publicate, inclusiv cele ale instituţiilor desfiinţate ori reorganizate şi un istoric al acestor restructurări în format accesibil publicului larg
*Integrarea propunerilor anterioare într-un program mai amplu de reformă administrativă. Design-ul instituţional trebuie regândit astfel încât transparenţa să fie o parte a funcţionării de zi cu zi a instituţiilor publice, nu o componentă separată, complementară funcţionării normale dar, adesea, trecută pe plan secund sau ignorată cu totul.

”Având în vedere că, de pildă, România ocupă penultimul loc (al 27-lea), în Indexul Integrității Publice (IPI) prezentat, la finele lunii ianuarie, de către Președinția Olandeză a UE, și faptul că la configurarea scorului s-a folosit inclusiv indicatorul ce reflectă gradul de transparență, recomandăm guvernanților, clasei politice, să se aplece cu mult mai multă atenție asupra calității managementului. Acest studiu întărește convingerea că dacă într-adevăr dorim reducerea gradului de corupție, este nevoie ca întreg spectrul politic să contribuie la dezvoltarea și aplicarea de urgență a unor politici publice care să genereze reguli clare pentru impunerea unei culturi de durată a transparenței instituționale pe ambele maluri ale Prutului” – Simona Popescu, project manager al proiectului ”Podul bunei guvernări”.

*Observații: Ce trebuie să conțină un raport de activitate

România:
Anexa Nr. 6 din normele metodologice ale legii 544/2001 prevede că raportul de activitate trebuie să conţină următoarele informaţii:
misiunea autorităţii sau instituţiei publice, precum şi obiectivele care trebuiau atinse în perioada de raportare;
indicatori de performanţă, cu prezentarea gradului de realizare a acestora;
scurtă prezentare a programelor desfăşurate şi a modului de raportare a acestora la obiectivele autorităţii sau instituţiei publice;
raportarea cheltuielilor, defalcate pe programe;
nerealizări, cu menţionarea cauzelor acestora (acolo unde este cazul);
propuneri pentru remedierea deficienţelor.

Republica Moldova:
„În scopul asigurării transparenţei activităţii instituţiilor, eficientizării accesului la informaţie, creării condiţiilor pentru căutarea, identificarea operativă a documentelor şi informaţiilor, autorităţile publice, instituţiile publice vor edita, cel puţin o dată pe an, o îndrumare ce va conţine liste ale dispoziţiilor, hotărârilor, altor documente oficiale, emise de instituţia respectivă, şi domeniile în care poate furniza informaţii, vor pune la dispoziţia reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă date oficiale despre propria activitate, inclusiv despre domeniile în care poate furniza informaţii”.

”Suplețea” legii din R Moldova explică graficul referitor la evoluția în timp a procentelor din această țară care lasă impresia unei foarte bune calități.

Citeşte şi: Studiu – ancheta, privind implementarea L.52/2003, modificata in 2013 – privind transparenta decizionala a autoritatilor publice din Romania

Transparenţa instituţională în România şi Republica Moldova


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *