Alina Mungiu-Pippidi

Alina Mungiu-Pippidi: Procurorul General trebuie să declare recurs în interesul legii în cazul Microsoft

Stimate domnule Procuror General,

În numele Alianței pentru o Românie Curată, un grup de organizații ne-guvernamentale și sindicate, vă adresez solicitarea de a declanșa recursul în interesul legii în cazul prescrierii dosarului Microsoft.

Dat fiind că Înalta Curte a stabilit de trei ori că termenul de prescripţie curge de la data „ultimei acţiuni”, nu de la data „ultimei plăţi” (deci faptele din dosarul menționat s-ar fi prescris din 2014), dar alte instanțe cum ar fi Curtea de Apel București calculează curgerea termenului de prescripție de la data „ultimei plăți”, deci nu ar fi intervenit încă nici o prescripție (din acest motiv lucrul la DNA a continuat), avem în consecință de a face cu o practică neunitară. Considerăm ca atare că recursul în interesul legii ar putea stabili o dată pentru totdeauna care este de fapt practica de urmat, pentru a nu mai exista confuzii, speculații și investigații ineficiente.

De asemenea e important de stabilit acest lucru și comunicat clar publicului deoarece publicitatea în jurul acestui dosar de mare profil a dus la așteptări ale publicului, care, iată, nu au putut fi îndeplinite. Chiar dacă motivele acestui eșec parțial (că au existat totuși condamnări în primele dosare) pot să pară obiective specialiștilor, acuzarea a nouă miniștri de abuz în serviciu sau corupție pentru a ajunge la prescrierea faptelor nu e de natură a crește încrederea în justiție. Recursul ar permite explicarea mai clară a situației create și a răspunderii pentru ea, deci ar aduce o contributie importantă, credem noi, la restabilirea încrederii.

Cu aceeași încredere aștept acțiunea dvs, domnule Procuror General,

Cu stimă,

Profesor Univ. Dr. Alina Mungiu-Pippidi


Update – Răspunsul Parchetului General

Analiză îndeplinire condiții promovare recurs în interesul legii privind instituția prescripției răspunderii penale
5 februarie 2018
COMUNICAT
Cu referire la aspectele invocate în mass-media privind soluția de clasare dispusă în cauza cunoscută generic sub denumirea “dosarul Microsoft”, instrumentată de către Direcția Națională Anticorupție, Biroul de informare şi relaţii publice face următoarele precizări:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție efectuează o analiză jurisprudențială și doctrinară asupra îndeplinirii condițiilor legale de promovare a unui recurs în interesul legii privind instituția prescripției răspunderii penale.


Citiți și: Calculul DNA: Decât o achitare de răsunet mai bine o clasare de răsunet! S-a prescris sau nu dosarul Microsoft? | Dar EADS?


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

10 thoughts on “Alina Mungiu-Pippidi: Procurorul General trebuie să declare recurs în interesul legii în cazul Microsoft

  1. Dumitru

    Foarte moderata propunerea lui AMP. Sunt curios daca va fi luata in calcul. Eu o sustin, desi as fi preferat mai multe detalii despre ce e inacceptabil pentru publicul larg. Dar, na, puterile in stat isi apara cu gelozie prerogativele. Poate asa obtine AMP mai multe decat cu o metoda mai ideologica…

    Reply
    • Sabin Chiricescu

      Intr-un context contractual sumarizat avem: (i) contract, (ii) urmat de una sau mai multe receptii, (iii) urmate de una sau mai multe facturi, (iv) urmate de una sau mai multe plati. Nu toate sunt actiuni (evenimente) intr-un context contractual ? De ce plata nu este o „actiune” in context contractual, ce o face diferita de celelalte ? Continuand logic se poate intreba de ce prescriere nu se calculeaza de la ultima factura, sau de la ultima receptie ?.

      Reply
  2. Arion Iulian

    Dat fiind faptul ca acţiunea a fost pusă în mişcare din SUA, unde aceste fapte nu se prescriu, sunt optimist.

    Reply
  3. Radu Negrut

    Dacă raționamentul Dvs. cu ”ultima plată” e corect , atunci toți cei care au efectuat plățile , de la prima la ultima , sunt complici și ar trebui puși sub acuzare alături de cel care a semnat contractul . Ori legea le acordă prezumpția bunei credințe .
    Referitor la faptul că alte instanțe au alte raționamente de calcul , parcă etalonul în caz de practică neunitară este Înalta Curte .
    Sigur mi-aș fi dorit și eu să văd duse pînă la capăt aceste procese , dar dacă în 2013 începi să anchetezi fapte comise cu 10 ani în urmă , îți asumi și riscuri . Unul dintre acestea acestea este prescripția . Pe de altă parte , nimic nu mă poate opri să spun că dacă la contractul din 2004 s-a lucrat „relativ discret” , la cel din 2009 s-a furat pe față fără nici un fel de menajamente . Alți oameni , alt partid , alte obiceiuri …

    Reply
  4. nae girimea

    „Procurorul General trebuie să declare recurs în interesul legii în cazul Microsoft”
    Nu poate ! El o iubeste pe Lulutsa si daca ar deschide iar dosarul s-ar putea vedea lipsa probelor la adresa majoritati acuzatilor si faptul ca dosarul a fost vinturat in scopuri politice nu de justitie .

    Reply
  5. Nelu Stiuca

    PENTRU A NU SE MAI PERMITE POTRIVIT ZICALEI CA „O MANA SPALA PE ALTA SI AMANDOUA FATA” trebuie ca SIE, SRI, PARLAMENTUL, GUVERNUL, DNA, etc (cum exista in tarile democratice civilizate) sa fie controlate de adevarata societate civila organizata ai carei membri sa fie certificati de catre ORNIS si sa dea publicitatii comunicate despre realitatile existente in aceste institutii fundamentale ale statului, ALTFEL NE INDREPTAM CATRE ANARHIE TOTALA.

    Reply
  6. ??????

    Doamna Mungiu – Pippidi, cum apreciați faptul că Traian Băsescu a zis să nu se mai folosească justiția în scopuri politice , și să i se asigure independența reglementată de Constituție ?

    Reply
  7. ???????

    Considerați că în „speța” Magdalena Șerban ,dacă persoana ar fi considerată „a fi sănătoasă medical, vîndeosebi psihic” , nu ar trebui să i se administreze tratament medicamentos de spitalul penitenciarului fără acordul persoanei , îndeosebi cel pentru tulburări psihiatrice, iar dacă ar fi considerată lipsită de responsabilititate nu ar trebui să fie în penitenciar, ci sub supraveghere medicală de specialitate ?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *