Mihai Goțiu

Wall Street Journal: Statul Pennsylvania a prezentat pentru prima dată detalii despre 243 de cazuri în care exploatările de gaze de șist au contaminat resursele de apă potabilă

243 de cazuri de contaminare a resurselor de apă potabilă în cazul exploatărilor de gaze de șist au fost ascunse publicului timp de șase ani de autoritățile statului american Pennsylvania. Acestea au fost făcute publice săptămâna trecută doar după ce Associated Press și alte instituții media au intentat procese autorităților statului din domeniul protecției mediului. Auditurile oficiale au constatat că raportarea a fost, oricum, ”inadecvată”, ceea ce face posibil ca numărul cazurilor să fi fost mult mai mare. Reprezentanții companiilor energetice care explotează gazul de șist dau vina pentru ”incidente” pe structura geologică a zonei și pe construirea proastă a puțurilor de apă potabilă!

După șase ani de la explozia exploatării gazelor naturale, statul american Pennsylvania a prezentat pentru prima dată detalii cu privire la 243 de cazuri în care societățile de prospectare pentru petrol sau gaze naturale au fost identificate de autoritățile de reglementare că au contaminat surse private de apă potabilă, notează The Wall Street Journal, citând Associated Press.

Departamentul de Protecție a Mediului (DEP) a postat la sfârșitul săptămânii trecute link-uri online către aceste documente, după ce agenția a efectuat o „revizuire aprofundată” a dosarelor depozitate în birourile sale regionale. Associated Press și alte canale de știri au intentat procese și au înregistrat numeroase cereri în ultimii ani legate de investigațiile DEP în privința plângerilor referitoare la forajele pentru gaze. Auditorul general al statului Pennsylvania a declarat într-un raport de luna trecută că sistemul DEP pentru soluționarea plângerilor „a fost extrem de inadecvat” și că anchetatorii nu au putut stabili dacă toate plângerile au fost introduse de fapt într-un sistem de raportare.

Simultan cu postarea link-urilor online către documente, DEP nu a emis și o declarație, dar postat link-urile din aceeași zi în care șapte grupuri de mediu au trimis o scrisoare prin care îndeamnă agenția să țină seama de cele 29 de recomandări ale auditorului general pentru îmbunătățirea activității.

Cele 243 de cazuri, înregistrate între 2008-2014, includ unele situații în care o singură operațiune de foraj a afectat mai multe puțuri de apă. Problemele enumerate în documente includ contaminări cu gaz metan, scurgeri de ape uzate și a altor poluanți, fântâni care au secat sau a căror apă a devenit nepotabilă. Unele dintre probleme au fost temporare, dar numele proprietarilor de terenuri au fost în așa fel redactate, încât nu e clar dacă problemele au fost rezolvate, în beneficiul acestora. Alte plângeri sunt încă investigate.

Bogata pungă de gaz Marcellus Shale se află sub o mare parte din Pennsylvania, Virginia de Vest, New York și Ohio. Explozia activităților de foraj, care a început în 2008 a făcut din Marcellus cea mai productivă zonă din domeniul gazelor naturale din țară, fiind foarte mai mult de 6.000 de sonde de gaze de șist. Aceast lucru a dus la venituri de miliarde de dolari pentru companii și proprietarii de terenuri, dar, de asemenea, la plângeri din partea proprietarilor de terenuri cu privire la dispariția aprovizionării cu apă. Extragerea combustibilului din formațiunile de șist necesită pomparea în pământ a milioane de litri de apă, împreună cu nisip și chimicale, pentru a disloca roca și a elibera gazul. Apa, împreună cu alte metale grele și contaminanți, revin la suprafață.

Unele companii din domeniu au respins sau au minimalizat problema contaminării apei, sugerând că se întâmplă foarte rar sau niciodată. Marcellus Shale Coalition, principalul grup indsutrial care exploatează în zonă, a sugerat că structura geologică și lipsa standardelor legate de construcția puțurilor de apă în statul Pennsylvania au fost parțial de vină.

Președintele Coaliției, Dave Spigelmyer, a declarat săptămâna trecută că statul Pennsylvania „are provocări de lungă durată în privința apei, în funcție de geologia unică a regiunii noastre, unde este foarte frecventă prezența gazul metan în libertate în și în jurul rezervelor acvifere de mică adâncime”. El a mai spus multe dintre probleme au fost legate de scurgerile de la suprafață, nu de foraj.  „Industria noastră lucrează în strânsă colaborare și neobosit, cu autoritățile de reglementare pentru a ne asigura că protejăm mediul și luptăm pentru a duce la zero incidentele”, a spus Spigelmyer.

Articolul din The Wall Street Journal, aici.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “Wall Street Journal: Statul Pennsylvania a prezentat pentru prima dată detalii despre 243 de cazuri în care exploatările de gaze de șist au contaminat resursele de apă potabilă

  1. Florin Stoican

    Cateva remarci ref. la interpretarea acestui raport:
    Ducandu-ma la sursa vad ca scrie „The oil and gas activities referenced in the list below include operations associated with both conventional and unconventional drilling activities”, deci cel putin parte din cele 243 contaminari reclamate se datoreaza forajelor conventionale.
    Iarasi citesc si ca „This list is intended to identify historic water supply impacts and does not necessarily represent ongoing impacts”, adica iarasi cel putin parte din cele 243 cazuri au ca si cauze forajele clasice care au precedat fracturarea sau chiar fondul geochimic natural al zonei.
    Consider astfel ca fara date similare in zone de forare clasica si fara masuratori anterioare inceperii lucrarilor care sa dea punctul de referinta pt. compararea rezultatelor, afirmatia precum ca in 1 din 25 de cazuri de fracturare hidraulica (cand in fapt raportul chiar specifica expres ca e vorba de lucrari de foraj) rezulta contaminare a surselor de apa, mi se pare fortata.
    E ca si cum am zice ca in campuri cu mii de sonde cum sunt cele de la noi din Prahova, in care s-a forat/extras clasic zeci de ani, contaminarea apelor e rezultat al unor catorva foraje cu lucrari de fracturare pt. recuperare secundara a hidrocarburilor.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Florin Stoican: unde ați citit în textul de mai sus afirmația cu ”1 din 25 de cazuri de fracturare hidraulică” etc.? la ce interpretare vă referiți?
      raportul spune destul de clar: 1. sute de cazuri de contaminare în cazul exploatărilor de gaze naturale au fost ascunse și au fost făcute publice doar după ce autoritățile de mediu au fost date în judecată 2. raportările sunt ”inadecvate” – așadar există toate premisele ca numărul cazurilor să fi fost mult mai mare
      dacă doriți o interpretare uite una: și în cazul exploatărilor cu cianuri, și în cazul exploatărilor de gaze naturale și, de fapt, cam în toate cazurile de exploatări miniere de orice tip – de la cărbune, la petrol, la aur la orice doriți – NU există studii legate de starea inițială a mediului (înaintea exploatării) și asta e una dintre apărările tuturor companiilor miniere (de orice tip) când sunt date în judecată pentru daunele produse: că așa era, de fapt, și înainte de a începe exploatarea – și, în marea majoritate a cazurilor, așa și câștigă procesele – pentru că cel care reclamă producerea daunelor (instituții publice sau cetățeni) trebuie să facă dovada dincolo de orice dubiu a cauzelor, și nu au cum s-o facă atâta timp cât nu există studii anterioare exploatării (asta pentru a nu mai vorbi de situații în care există studii anterioare dar care, de fapt, sunt falsificate – și în care, la fel, nu ai cum să dovedești ulterior exploatării că au fost falsificate – a se vedea cazul, totuși, fericit, al proiectului de la Roșia Montană, unde acuzațiile legate de falsificarea studiului geologic au apărut înainte de începerea exploatării și încă mai este timp pentru verificarea acuzației;

      dincolo de orice interpretare, rămâne însă niște întrebări legitime: de ce, atâta timp cât se pretinde că nu exploatările de gaze sunt sursa contaminării resurselor de apă, acestea au fost ascunse? de ce a fost nevoie de procese pentru ca (măcar o parte) a acestor contaminări să ajungă să fie cunoscute? cine și de ce au avut interese ca rapoartele să nu fie cunoscute publicului?

      Reply
  2. Florin Stoican

    Intr-adevar, afirmatia/interpretarea cu 1 din 25 nu-ti apartine si trebuie sa-mi cer scuze. Citisem multe interpretari ale raportului si toate erau in acest sens, unele spunand astfel. Aici e altfel, dar in acelasi sens, spunandu-se ca toate cazurile de contaminare sunt din cauza exploatarii gazelor de sist, cand raportul spune clar ca este vorba de foraje conventionale si neconventionale, actuale si istorice.
    Comentariul e unul strict pt. rigurozitatea stiintifica a interpretarii datelor unui raport, nu am nicio intentie de partizanat.
    In rest iti dau dreptate, lupta cu interesele economice din jurul resurselor minerale este disproportionata, insa asta si datorita modului mai mult sentimental decat stiintific in care activistii abordeaza subiectele.
    La fel si in cazul Rosia Montana adus in discutie. Parerea eu mi-am exprimat-o aici:
    https://aliantapentruconservareabiodiversitatii.wordpress.com/2013/09/29/rosia-montana/

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *