Regionalizarea și fondurile europene, două
chestiuni importante pentru viitorul României sunt tratate cu neprofesionalism,
indiferență și miserupism de actuala guvernare. Ambele chestiuni ar trebui sa
meargă mână în mână, să facă parte dintr-un master-plan de dezvoltare, cu
obiective și indicatori clari stabiliți. Din păcate lucrurile stau altfel.
Anul
a început cât se poate de prost: Comisia Europeană a spus despre prima
versiune a Acordului de Parteneriat (AP) pentru utilizarea fondurilor
comunitare în perioada 2014-2020 că este
lipsită de viziune strategică: ”Fără
viziune”. ”Dezamăgitor”. ”Nu ați învățat nimic”. Asta după ce acest
document strategic pentru viitorul României a fost prezentat în octombrie,
membrilor Camerei Deputaţilor de premierul Ponta şi ministrul
Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Cronologic,
negocierile cu Comisia au început undeva în primăvara lui 2013, atunci când experții
Comisiei au spus despre draftul documentului ”propunerea facuta
de guvernul Romaniei nu întruneste înca minimele conditii de calitate si
credibilitate pentru a permite un dialog informal eficient privind viitoarele
documente de programare”. În luna iunie Comisia a
considerat propunerea neprofesionistă, susținând că Guvernul
României a copiat efectiv documentația europeană: “Copy/paste
după CSR-uri, neancorat în analiza tematică. Nicio lectie învatata din
implementarea programelor 2007-2013, pentru multe sectoare)”. În luna iulie Teodorovici declara căAcordul de Parteneriat care urmează să fie trimis la Bruxelles în toamnă va
fi „un document de bună calitate”. La sfârșitul lunii decembrie, după
aproape un an de negocieri și dialog informal cu experții CE, partea română a
primit verdictul: „Global,
documentul demonstrează insuficientă orientare spre rezultat. Rezultatele
propuse sunt descrise într-o manieră prea vagă, nu sunt suficient de concrete
şi ar trebui reconsiderate, împreună cu obiectivele propuse. Realizările aşteptate
trebuie să fie mai concrete, stabilind legături mai bune între zonele de
finanţare identificate şi rezultatele aşteptate„
Scriam
în trecut că una dintre cauzele slabe ale capacității de abosrbție în
România a fost lipsa unor indicatori reali de dezvoltare și stabilirea unor
obiective incoerente în documentele strategice. Se pare că nu am învățat nimic din
eșecul fondurilor europene din perioada 2007-2013. Două motive pot fi cauza
acestor probleme: 1. Experții guvernamentali care lucrează la aceste documente
strategice sunt slabi pregătiți și/sau prost plătiți. Nu există o viziune clară
despre indicatorii de dezvoltare, nu există o strategie, un plan coerent de
dezvoltare. Totul se face “după ureche” sau cu copy și paste după obiectivele
impuse de Comisia Europeană. 2. Este posibil ca firma privată care se ocupă de
realizarea documentului să nu fie agreată de cei de la Bruxelles. Ştim bine că
contractele cu statul sunt cele mai rentabile afaceri: o șpagă unde trebe și
banii vin gârlă apoi. Poate fi și acesta unul din motivele pentru care nu
suntem în stare să elaborăm un document așa de important în decursul unui an de
zile.
Asta în timp ce Croatiei, noua membră a UE, i-a
fost aprobat încă din septembrie 2013 planul de investiții alocat
fondurilor de coeziune pentru 2014-2016. Autoritățile
poloneze au finalizat Acordul de Parteneriat în data de 23 octombrie în
curând având acceptul pentru cele 15 Programe Operaționale regionale si 6
naționale, variantele draft fiind deja publicate. Ungaria
a publicat versiunea a Acordului de Parteneriat în iulie 2013. Noi suntem
în ianuarie 2014 și nu am reușit încă să elaborăm un document, pe baza căruia
să fie construite viitoarele Programe Operaționale.
Decizia
CCR privind neconstituționalitatea legii descentralizării a venit la pachet
cu observațiile
experțiilor Comisiei Europene privind Acordul de Parteneriat pentru
utilizarea fondurilor europene. CCR a decis în unanimitate de voturi că legea
descentralizării este neconstituțională, pentru că încălcă principiul
autonomiei locale și regimul constituțional al proprietății. Legea
descentralizării se va întoarce în Parlament. Un document de 4000 de pagini elaborat
sub coordonarea directă a lui Dragnea, a fost luat la puricat de către
judecătorii CCR. “Proiectul incalcă
articolul care consacra unitatea statului roman (…) legea permite transferul
de proprietate între unitățile administrativ- teritoriale fără hotărâre de
Guvern (…) legea încalcă principiile fundamentale ale descentralizării și
principiile constiutionale în ce privește purtătorii autonomiei locale care
sunt consiliile locale și primării” au
fost obiecțiile celor din PDL cu privire la legea descentralizării. Şi cei
9 judecători după o analiză detaliată a documentului au decis în majoritate: Legea
descentralizării e neconstituțională!
Atunci când Guvernul și-a asumat în Parlament răspunderea
privind proiectul descentralizării majoritatea
societății civile a protestat împotriva acestui proiect. Scriam
atunci că împărţirea administraţiei şi puterea absolută oferită
preşedinţilor de CJ, poate arunca România în Evul Mediu ca model de funcţionare
administrativă cu 41 de cnezate. Ceea ce a început după modelul polonez, s-a
transformat treptat-treptat într-un model dămbovițean, interesele baronilor
locali și controlul politic local și regional fiind principalele obiective ale
regionalizării.
Regionalizarea
va fi funcționabilă dacă guvernanța pe mai multe nivele poate funcționa. Guvernanța
reprezintă un altfel de guvernare, modernă, ce corespunde dinamicii si
complexității lumii globalizate: o implicare generală în elaborarea procesului
de politici publice a tuturor actorilor interesați: mediul de afaceri, mediul
academic, societate civilă, sindicate. Guvernanța
implică o decizie politică de jos în sus conform intereselor comunității
locale sau regionale. Pentru a fi realizabilă, această decizie trebuie să vină
din partea unei administrații publice transparente, competitive și eficiente.
Realitatea
în orice primărie sau CJ este alta: primarul/ șeful de CJ propune si tot el
aprobă proiectele, iar consilierii locali votează ca oile. Un vot în CL de exemplu, în cadrul
unei primării mici sau medii, poate fi cumpărat începând cu 1000 de euro și
ajunge la câteva mii bune în funcție de valoarea investiției care urmează să
fie făcute de către primărie sau interesele unor “persoane”, despre care o să
vorbesc mai jos. Deciziile pentru comunități nu sunt luate în urma unor
consultări directe cu părțile interesate. Nu există transparență, nu există
strategii de dezvoltare locală sau regională care să fie puse în practică,
nepotismul și clientelismul local bubuie și atunci ne întrebăm ce poate aduce
nou descentralizarea/regionalizarea?
Descentralizarea și regionalizarea pot îmbunătăți nivelul de
funcționare administrativă, în cazul în care
se face o reformă. Regionalizarea si descentralizarea, așa
cum sunt creionate acum arată ca o formă fără fond. Vorbim despre
descentralizare însă nu vorbim despre descentralizare fiscală și redistribuție,
vorbim despre absorbție de fonduri europene, dar nu vorbim despre slaba
capacitatea administrativă, vorbim despre reducerea disparităților economice,
dar nu aducem argumente și planificări de dezvoltare regională. Plus falimentul
municipalităților despre care
am scris anul trecut: 1.000 de unităţi administrative din totalul celor
2.861 de comune din România se află în pragul falimentului, deci reforma
unităților administrativ-teritoriale neperformante (sate, comune, orașe) nu a
fost luată în calcul deloc în acest proces de descentralizare.
Concluzia e că regionalizarea nu poate aduce
o absorbție mai bună a fondurilor europene, așa cum au afirmat majoritatea
politicienilor. Absorbția nu ține neapărat de divizarea administrativă ci ține
de alți factori cum ar fi : capacitatea instituțională sau funcționarea
statului de drept. La ambele stăm catastrofal. Capacitatea instituțională ține
de performanța administrației, iar faptul ca două dintre cele mai importante
documente pentru viitorul României (legea descentralizării și Acordul de
Parteneriat) au fost scrise prost (ca să nu mai vorbim de concepția lor) arată
cât de bine stă Guvernul la capitolul resurse umane. Atenție Guvernul, nu
primăria din Botoșani sau din Alexandria! Ce capacitate de gestionare o sa aibă
pe viitor județe și primării din Teleorman, Vaslui sau Botoșani în prisma
descentralizării? Despre funcționarea democrației la nivel
local și regional am scris de nenumărate ori: nu există societate
civilă activă, nu există media independentă, nepotismul, clientelismul, șpaga,
firmele clientelare sunt regulile în provincie. Totul e la controlul unor „personalități”pe
care culmea toată lumea îi cunoaște și culmea nu se întâmplă nimic. Ba mai
mult, aceste „personalități” apar la televizor zilnic sau săptămânal și vorbesc
despre dezvoltare economică, despre politici, despre viitorul României! Şi
colac peste pupăză aceste „persoane” s-au gândit ele, să „legalizeze furtul” și
astfel a apărut „Marțea Neagră”! Adică de ce să mai aibă dânșii probleme de
genul conflict de interese? Să fie totul legal nu?…Noroc cu decizia CCR, din nou în
unanimitate, care a decis că modificările Codului Penal nu sunt
constituționale. Dar probabil o să se încerce alte șiretlicuri legislative pe
viitor!
Heritage
Foundation în parteneriat cu The Wall Street Journal au elaborat Indexul
Libertăţii Economice pe 2014: România are un grad de libertate economică de 65,5 –
cifră care o clasează pe locul 62 în lume: Economia ar merge bine dacă nu ar fi
problemele din instituții!
IN ROMANIA DEMOCRATIA ESTE MIMATA
Separarea puterilor in stat este un principiu fundamental al statului de drept si presupune o distribuire a puterii sale catre instante diferite, independente, inzestrate cu atribute si prerogative de executie si de conducere supreme in stat. Scopul separarii puterilor in stat este acela de a impiedica acumularea, detinerea sau exercitarea abuziva ori absoluta a puterii. .
Divizarea puterii poate garanta adoptarea si aplicarea corecta a legilor precum si respectarea drepturilor fundamentale ale oamului. Aceasta divizare este caracterizata prin existenta a trei puteri si anume: puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca (rezervata) a statului. .
Puterea legislativa este exercitata de catre Parlament, institutie care reprezinta principiul suveranitatii poporului, este organul reprezentativ, suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.
Atributiile cele mai importante sunt: adoptarea legilor obligatorii pentru toti cetatenii, organizarea armatei si apararii nationale, organizarea administrativ teritoriala a tarii, organizarea invatamantului si adoptarea bugetului.
Puterea executiva este realizata de Guvern, care trebuie sa urmareasca aplicarea intocmai a legilor si sa asigure pe baza STRATEGIILOR elaborate pe termen scurt, mediu si lung realizarea politicii interne si externe a tarii precum si conducerea generala, teritoriala si locala a administratiei publice.
Puterea judecatoresca (rezervata a statului) este realizata de Instantele Judecatorestie si autoritatile care respectand principiile obiectivitatii, oportunitatii si moralitatii vegheaza la respectarea legilor. .
Separarea celor trei puteri, Parlament, Guvern, Putere Judecatoreasca, desi au organizare proprie, functii si atributii specifice, nu inseamna izolarea totala a acestora, ci interdependenta si controlul reciproc. Potrivit acestui principiu nici una deintre cele trei puteri nu trebuie sa prevaleze asupra celeilalte, nu se subordoneaza una alteia si nu isi asuma prerogative specifice celorlalte. Intre ele nu exista vreo ierarhie. .
Constitutia consemneaza acest principiu, pentru a impiedica pe cei ce ar dori concentrarea puterii in mainile unui grup cat mai restrans sau unui singur om, ceea ce ar duce la instaurarea unui regim politic totalitar.
Cand puterea autoritatilor isi pastreaza limitele legitime normale, drepturile celor care sunt condusi sunt mult mai respectate deoarece detinatorul ei suprem este poporul.
Doar Statul de drept garantează libertatea individului şi protecţia minorităţilor, îndeplinind astfel regulile democraţiei. Prin STATUL DE DREPT se certifică faptul că democraţia se sprijină pe convinger
In Ro, dupa 1989, DEMOCRATIA este mimata, deoarece nu se poate vorbi de o separatie a puterilor in stat, ci numai de amestecul dintre ele, de ingerinte si influiente reciproce de tip imoral, neortodox sau MAFIOT. COABITAREA este o intelegere HAIDUCEASCA balcanica si nicidecum o aplicatie constitutionala sau morala.
Premierii si ministri isi pastreaza totdeauna functiile de conducere detinute in partidele din care provin, in loc sa se autosuspende si totodata activeaza si ca parlamentari exercitand in acelasi timp atributii legislative cat si executive contrar principiului separatiei puterilor in stat. De unde si cine sa mai conceapa si sa implementeze PROIECTE de TARA progresiste ori STRATEGII de DEZVOLTARE generala si SECTORIALE sau de combaterea a CORUPTIEI ori a imoralitatii in guvernarea tarii?????
Parlamentarii si Guvernantii activeaza si exercita functii in Sistemul Judiciar ( fie ca avocati, experti, membrii ai unor comisii ori asociatii juridice, etc) sau in organisme de DECIZIE nerespectand principiul separatiei puterilor.
Parlamentarii sustinuti de baronii locali isi atribuie fara nici o rusinare in mod abuziv si discretionar drepturi si facilitati imorale (anormale) ignorand orice nuanta a demnitatii umane, in timp ce profesorii, medicii, inginerii, artistii, functionarii, etc traiesc din miciunile si glumele proaste spuse (promise) de guvernanti.Numarul supravietuitorilor si cersetorilor romani in tarile U.E si in localitatile din Ro a crescut exagerat. Administratia statului Ro nu are nici o strategie privind ingrijirea in sistem organizat a handicapatilor, nejutoratilor, bolnavilor cronici, oamenilor strazii etc……..In Ro cheltuielile, tarifele si preturile sunt aliniate la nivelul tarilor europene iar salariile si veniturile a 85% din populatia Ro sunt comparabile cu lumea a treia din Asia sau Africa.
Parlamentul si Presedintia exercita ingerinte in functionarea puterii judiciare si executive prin numirea Avocatului poporului, a unor membri in CCR, la Curtea de Conturi, in CSM sau la ANI, etc. ceea ce permite promovarea unor jocuri de interese nelegitime.
Nerespectarea principiilor independentei, competentei si moralitatii precum si neprevenirea conflictelor de interese sau a unor incompatibilitati cu ocazia ocuparii unor functii in stat de catre demnitari sau functionari a condus la situatia in care la nivelul national al structurilor centrale si teritoriale ale administratiei se regasesc doar clanuri ce au la baza grade de rudenie, relatii de prietenie si interese nelegitime ce au ca scop devorarea economiei nationale si fraudarea fondurilor bugetare.
Fosta nomenclatura comunisto – securista (in majoritatea ei) si cea formata in postcomunism (revolutionari si politicieni impostori sau ticalosi), intr-un mariaj deplin, au reusit sa-si transforme puterea politica in capital financiar si active economice, si sa detina astfel controlul sau influienta asupra oricarui
Spuneti ca descentralizarea si regionalizarea pot imbunatatii nivelul de Functionare administrativa ?????? Gresiti.luati exemplul anaf. Nimic nu functioneaza. Regiunile doar platesc polite judetelor din subordine in rest totul merge prost. Daca luam situatia de dinainte de marea descentralizare/regionalizare in orice judet doriti, veti observa incasari la bg. Cu cel putin 20-25% mai mari. Acum acestea au scazut dar au crescut cheltuielile materiale, cu deplasarile etc. Au ramas pe drumuri mii de oameni in care statul a investit pt specializare. Oare noii ngajati in structurile nou infiintate la anaf nu consuma din nou bani pt specializare??? Asa cheltuim de 2 ori si pt cei care au fost si pt cei pe care acum ii angajeaza. Intrebare. ACeasta descentralizare intra sub decizia de neconstitutionalitate a CCR??????