Daniel Befu

Activiști de mediu din România și Serbia încearcă să salveze râul Nera de asaltul microhidrocentralelor

Activiștii de mediu din Grupul Ecologic de Colaborare NERA atrag atenția asupra impactului devastator asupra mediului ce l-ar avea intențiile unor afaceriști din România și Serbia de a construi pe raul Nera doua microhidrocentrale in zona localitatii Borlovenii Vechi din Romania si trei microhidrocentrale in zona localității Kusic din Serbia.

În acest sens GEC Nera a contribuit la un film realizat de o parte și de alta a graniței cu Serbia, atât în județul Caraș-Severin, cât și în Voivodina, care a făcut o prezentare în oglindă a presiunii asupra râului Nera, în contextul în care acesta a intrat atât în atenția afaceriștilor români, cât și a investitorilor sârbi, dornici de profit prin ”turbinarea apei”.

Urmăriți materialul video realizat împreună de activiștii de mediu sârbi și români:

Materialul video a pornit de la ideea activistei de mediu Ruža Helać, fiind realizat de Milica Alavanja, împreună cu o echipă de filmare din Serbia, în cadrul unui proiect al Vojvodanska Zelena Inicijativa.

România Curată a dialogat cu Cornel Popovici Sturza, președintele Grupului Ecologic de Colaborare NERA, care a explicat cum s-a născut acest material filmat: ”Au participat la evenimente Asociația Renarja din Serbia, Deliblatika și Aurora cu participare majoră, iar din Novi Sad o Asociație de cinefili de mediu, numită Zelena Patrola. Din partea sârbă realizatorul principal este Ruža Helać, cea care a gândit materialul, iar cameramani și reporteri de teren au fost doi la număr, iar intervievator a fost Milica, fiica Ružei. În România eu am participat pe post de translator al celor intervievați, însă implicarea noastră e mult mai mare. A fost o colaborare între GEC Nera, Exploratorii Reșița și Activity. Noi, partea română, am contribuit efectiv la strategia acestui film. Înainte de a se filma pe teritoriu românesc a fost o strategie în care noi, împreună cu Ruža Helać am stabilit ce urma să facem și după aia am purces la drum. Acest film, născut prin colaborarea ONG-urilor din România și Serbia, a reușit pentru moment să stopeze și în România și prin Serbia proiectele de MHC-uri, asta și printr-o masivă intervenție a presei, care a asigurat diseminarea materialelor pe care noi le-am difuzat”.

Cornel Popovici Sturza a explicat pentru SAR că în partea de filmare realizată pe teritoriul românesc, a încercat să reliefeze demersurile active făcute pe lângă autorități de investitori pentru obținerea avizelor necesare construirii a două MHC-uri la Borlovenii Vechi: ”Filmul pornește de la consultarea publică organizată de Agenția pentru Protecția Mediului, la care au participat și autorul studiului de impact, un domn cu antecedente penale, pentru măsluirea sau concluzii răuvoitoare legate de impactul asupra mediului în care totul e foarte roz, pozitiv, participarea din partea factorilor interesați, comună, primărie, săteni, personalități, lideri de opinie, care au participat prin 17 februarie 2016 la Prigor, la o discuție din cadrul procedurii de dezbatere publică a impactului asupra mediului. Acea discuție a durat doar o jumătate de oră, pentru că efectiv a fost multă, multă lume, a fost o mobilizare exemplară din partea sătenilor. După jumătate de oră s-a supus la vot, care deși nu are pretenția că a fost un vot pe procedură, a fost unul care să exprime voința populației vis a vis de construirea acestor microhidrocentrale. După jumătate de oră s-a întrerupt acea ședință, după ce oamenii le-au spus promotorilor acestor MHC-uri: «Nu mai veniți aici, că nu le vrem». Acum MHC-urile sunt în procedură. Obținerea acestui acord de mediu de la Agenția de Protecția Mediului este împotmolită deoarece așteaptă avizul de la Apele Române, care a venit negativ….Însă schimbându-se și guvernarea și interesele, ne putem aștepta la orice, inclusiv ca cei care construiesc acolo să intre în lobby-ul noii guvernări și să se dea drumul acestor proiecte. Avem emoții”. Ulterior, în dialogul cu RC, președintele GEC Nera a precizat că persoana la care face referire ca fiind autorul studiilor pentru controversatele MHC-uri este evaluatorul Sergiu Mihuț, condamnat la închisoare cu suspendare pentru o faptă de corupție comisă în cadrul unui proiect de mediu.

De asemenea, președintele GEC Nera rezumă pentru cititorii noștri și ce s-a constatat pe teritoriul țării vecine: ”În Serbia e vorba mai degrabă de o investigație vis a vis de abuzurile comise de municipalitatea din Biserica Albă, de Agenția de Mediu de la Novisad și de alte autorități, privind acordarea de avize în legătură cu construirea a 3 microhidrocentrale în zona localității Kusic, pe o derivație a Nerei. Acea derivație se numește Iaruga, un fel de Nera Moartă, care n-avea nici pantă și nici debit pentru realizarea de microhidrocentrale. Însă aici apare o ciudățenie. Una deja s-a construit în apropiere de Kusic, dar nu funcționează. Este un mister de ce-a fost construită această microhidrocentrală, însă din păcate impactul de mediu deja s-a produs. De-aia senzația noastră, a celor care am văzut ce s-a întâmplat acolo, a fost că acea construcție nu va funcționa niciodată. Mai trebuia doar săpat canalul de legătură între râul Nera și această derivație, canal care nu s-a mai făcut din cauza presiunii presei și în special a societății civile, care s-a mobilizat foarte bine. La Kusic se intenționează a se stopa aceste proiecte MHC, deoarece este o arie naturală protejată și este afectată biodiversitatea. E vorba de rezervația Caraș-Nera de pe malul sârbesc, de-a lungul râurilor Nera și Caraș până la vărsarea în Dunăre. Pe aceste râuri era vorba de realizarea a 3 microhidrocentrale, din care una e deja construită în acea rezervație naturală. Din partea colegilor din Serbia, asta a fost și este principala miză, de a se stopa și de a se aduce peisajul natural la situația inițială”.

Prezentăm cititorilor și câteva opinii extrase din filmare:

Milan Belobabic de la Asociația Aurora din Biserica Albă, Serbia: ”Ne aflăm în satul Kusici, această localitate este una dintre ultimele în apropiere de Biserica Albă, la frontiera cu România. În partea dreaptă se află România și râul Nera. Acum ne aflăm în a doua centură de protecție biologică- Carașul și Nera. Râul Nera e important pentru că curge parcă printr-o zonă muntoasă, iar flora și fauna sunt de munte. Dacă acest râu era undeva în munți, nu ar fi fost atât de interesant. Însă, fiindcă se află în Voivodina, pentru noi este interesant din cauza biodiversității. Ba chiar există și păstrăvi în acest râu. Este planificat să fie săpat un canal și râul Nera să fie unit cu canalul Iaruga. Aici, în spatele meu, în partea stângă, este planificat să fie săpat canalul, el ar merge până la dig, iar apoi sub dig pentru că deja există o parte din canal care s-ar uni cu Iaruga, în acest fel apa s-ar retrage. Prin reactivarea acestui canal Iaruga, s-ar ajunge la probleme cu nivelul apei din râul Nera. În acest loc unde ne găsim acum, este în fază de construcție prima dintre aceste microhidrocentrale… În cazul în care canalul Iaruga s-ar uni cu râul Nera, o parte din Nera ar seca. Investitorul a cerut permis de la Institutul pentru Protecția Mediului. Institutul a eliberat permisul, a pus unele condiții riguroase, însă după părerea noastră nici aceasta nu este bine. Pentru Nera este important să se reverse, pentru că este aproape de Caraș și ele sunt singurele două râuri de munte din Voivodina. De ce este important ca râul să se reverse? Pentru că atunci când el se revarsă, îmbibă cu apă solul livezilor de aici și este benefic pentru flora și fauna existentă. De aceea a și fost decretată drept a doua centură de protecție”.

Barbara Potokan Fiksmer de la Asociatia Arenaria din Biserica Albă, Serbia: ” Râul Nera este un râu internațional, curge prin România și Serbia și este foarte specific. Într-o parte este râu de munte, iar în cealaltă de șes. El înseamnă foarte mult pentru cetățenii noștri, nu doar din punct de vedere turistic, ci și ecologic și pentru pescari. Pot spune că cetățenii localității Biserica Albă trăiesc din acest râu”.

Cornel Popovici Sturza, președintele Grupului Ecologic de Colaborare NERA: ”Pentru noi este totuși ciudat, pentru că pe pârâul Ieruga nu există nici debit și nici pantă pentru realizarea acestor microhidrocentrale… Pe o distanță de 5 kilometri în România, localități precum Pârneaura, Câmpia, Socol, vor rămâne fără apă o perioadă mare din an, deoarece pentru funcționarea microhidrocentralelor este nevoie de apă pe pârâul Ieruga”.

 

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată. 

 

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Activiști de mediu din România și Serbia încearcă să salveze râul Nera de asaltul microhidrocentralelor

  1. activist

    Ma intreb : cit o sa tot comentam si o sa citim, si prezentam materiale despre nenorocirile pe care le provoaca aceste MHC-uri ? Cit ? O tinem asa langa.
    Iesim in strada si cerem stoparea acestor practici, aceasta idee de energie verde si NU MAI PLATIM CERTIFCATELE VERZI la factura electrica !
    E simplu

    Reply
  2. Sorin Moraru

    Toate aceste modificari in cursul firesc al naturii nu se fac decat pentru folosul personal al câtorva „investitori”. Peste tot in lume este la fel. Ei se bucura de banii lor si noi suntem din ce in ce mai „saraci”, mai desconsiderati si mai umiliti. Probabil ca daca nu se face ceva o sa vedem natura numai la televizor, asa cum a fost ea odata…
    Nu sunt de acord cu nici o modificare a peisajului naturii. Exista si alte metode mai putin invazive de a face curent electric.

    Reply
  3. Petar

    Frumos ne șade ca țară „europeană” să luăm lecții de civism verde (de bun simț, de fapt) de la o țară-candidată! Și când te gândești că (și) Banatul (românesc) e fruncea, că Timișoara se vrea capitală culturală europeană (cultură e ceva mai mult decât teatru + operă + expoziții, nu?), că România va prelua conducerea la nivel european în 2019 ! Trebuie să-ți spună vecinii că râul care-ți traversează satul și copilăria este o arteră cu viață! Dacă vreți să estimați pe unde ne aflăm, mai luați în calcul faptul că Serbia e departe de-a fi o democrație. Și totuși, pare mult mai la vest decât noi, în multe privințe. Iar noi, părem o nație mult mai slavă în năravuri decât ei …
    După cum se arată, oamenii din sferele oculte din cele două state vecine, și nu mă refer aici la spiritiști, și-au identificat interese comune. Economice.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *