Oană Sever Cristian

Cealaltă victimă a erorii medicale

Orice eroare medicală face două victime: una este pacientul, cealaltă este medicul. Eroarea este intrinsecă oricărei acțiuni umane. Odată ce oamenii au inventat avionul, au inventat și accidentul de avion. În mod ciudat medicina modernă nu pare să accepte greșeala sau eroarea. Progresul tehnologic excepțional din ultima sută de ani a creeat iluzia, atât pacienților cât și medicilor, că medicina este este o activitate precisă și sigură. Testele de laborator care identifică cantități infinitezimale de substanțe, testele genetice care-ți stabilesc trecutul și viitorul, imaginile de mare rezoluție care se rotesc în trei dimensiuni, toate au creeat iluzia perfecțiunii și au ridicat până la cer așteptările oamenilor.

Medicii au fost și ei luați de acest val de entuziasm tehnologic. Prea puțini mai pun la îndoială progresul și rezultatele sale. Multe congrese medicale au fost inundate de prezentări ținute de reprezentanți, mai mult sau mai puțin mascați, ai producătorilor de medicamente și echipamente medicale. Unii medici vin la congrese pur și simplu ca să-și confirme certitudinile și să primească instrucțiuni de utilizare. Îndoiala sistematică și argumentată a fost exilată din agora medicală. Această atitudine se datorează în parte și greșelilor din educația medicală. Viitorii medici sunt educați să fie pro-activi și competitivi. Insuccesul este cel mai mare păcat medical, iar îndoiala nu face decât să paralizeze acțiunea. Diagnosticul diferențial care era regina raționamentului medical, pur și simplu a dispărut din unele cărți. Rezultatele fals pozitive și fals negative ale testelor de laborator sunt exilate la anexe sau în notițe de subsol.  Rezultatul acestor neglijențe în educație i-a facut pe cei mai slabi de înger să se creadă infailibili. De aici numărul prea mare de semizei medicali în viață. Este de înțeles că pacientul își dorește un medic infailibil care să-l salveze. Este însă inacceptabil ca medicului însuși să i se urce la cap infailibilitatea. Cum toate intervențiile noastre au un grad mai mare sau mai mic de probabilitate de reușită, inevitabil apar și eșecurile. Atunci semizeul medical, dovedit calp, este răsturnat de pe soclul său. Căderea îi poate fi fatală profesional. Cu un pic de modestie și curiozitate ar fi putut observa că Biserica, cu experiența ei milenară, se ferește să proclame sfinți persoane în viață. Ea știe că natura umană este supusă greșelii.

Virtual orice profesionist din domeniul medicinei știe ce chinuri îl așteaptă dacă face o greșeală gravă. Te simți izolat și expus. Pândești cu febrilitate să vezi dacă cineva a observat greșeala. Agonizezi pe tema mărturisirii, și dacă da, ce și cui să spui? Derulezi în minte iar și iar întregul eveniment. Te îndoiești grav de capacitatea ta profesională. Încerci să anticipezi furia pacientului și ce pedepse vei primi. Te porți excesiv de atent cu pacientul și familia lui și regreți că nu te-ai purtat așa de la bun început. Te întrebi obsesiv dacă și-au dat seama de greșeală. Cultura medicală curentă presupune că medicii nu trebuie să se critice public între ei. De fapt corolarul acestei atitudini colegiale, care este mult mai important, spune că analiza critică și susținerea din partea colegilor este esențială în privat. Colegii își pot aminti de erorile lor din trecut și cu toții pot folosi acest prilej ca să învețe ceva.

Problema specifică în România este că trăim într-o cultură a pedepsei. Controalele, analizele, auditurile și-au pierdut scopul inițial de a îndrepta și ameliora lucrurile. Scopul oricărui control este de a pedepsi pe cineva. Începând cu polițistul de la circulație și terminând cu inspectorul fiscal, scopul controlorului este să dea o amendă. Nu un sfat, nu o îndrumare! Orice manager de spital știe că dacă se anunță un control în unitatea lui, urmează să fie demis. Nu tu planuri coerente de investiții, de implementare sau de modernizare. Vinovatul e decapitat, iar lucrurile continuă în același fel dar cu alți actori. Sistemul medical pur și simplu nu are mecanisme proprii de vindecare. În primul rând ne lipsește cultura mărturisirii, a ispășirii și a izbăvirii. Amenințarea cu procese, frica de malpraxis și blamare publică duc la reacții disfuncționale din partea medicului. Izolarea de către colegi este cea mai dureroasă, ca și cum ai fi un ciumat contagios. În această situație mulți medici buni și reflexivi, cu standarde profesionale înalte cad pradă dezolării, suferă de burnout sau caută alinare în alcool și droguri.

Ce-am putea face? În primul rând să renunțăm la cultura pedepsei. Să fim alături de colegii noștri, să ne împărtășim unii altora greșelile și îndoielile. Nu trebuie să minimalizăm erorile, în definitv un om suferă inuitl. Putem însă să le analizăm rațional și să punem la punct proceduri și mecanisme care să le evite pe viitor. Trebuie să cultivăm începând cu studenții și rezidenții practica mărturisirii greșelilor din care cu toții avem de învățat. Toți medicii avem obligația etică de a mărturisi pacientului orice eroare care-l privește și care-i poate face un rău. Și cu toții avem obligația umană de a ne cere iertare. Pacientul poate fi în suferință și confuz, iar atunci are cea mai mare nevoie de sprijinul și îndrumarea medicului și a echipei sale. Pacientul nu este un obiect și de aceea trebuie inclus în echipă ca să participe la procesul propriei îngrijiri. Un pic de umilință din partea medicului, dar și din partea pacientului față de complexitatea și incertitudinile medicinei va duce, cred, la diminuarea numărului de victime. Nu servește nimănui ca siguranța pacientului să fie obținută cu prețul sacrificării siguranței medicului.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Cealaltă victimă a erorii medicale

  1. emil

    Din pacate parlamentul acorda imunitate si pensii speciale doar ”onoratelor golance” pentru stresul cu care albesc gruparile politice infractionale si asasinii iar medicii sunt executati precum criminalii cand comit erori medicale sau primesc spaga.

    Reply
  2. CMC

    Sa va spun eu un caz real, la Spitalul Judetean Timisoara.
    O persoana cade si isi fractureaza cotul. Este operata si cotul este fixat cu suruburi. La externare, in baza radiografiei de externare medicul (sef de lucrari la Universitatea de Medicina si Farmacie TImisoara) spune ca „”operatia a fost de vis”””.
    Pacienta resimte dureri si handicap sever, motiv pentru care discuta si cu mine (ca si cunostiinta de familie). Ma uit pe radiografie si – ca inginer – zic: mie mi se pare ca atunci cand ti-a fixat surbul nu a observat ca e si o fisura logitudinala si surubul – in loc sa prinda partile osoase – a impins si amplificat fractura longitudinala (de altfel clar vizibil pe radiografie).
    Persoana facuse deja kinetoterapie si nici kinetoterapeutului nu i s-a parut in ordine operatia. Asa ca l-a sunat pe seful de lucrari de la Universitatea de Medicina si Farmacie Timisoara, care a operat. Ce i-a spus ala kinetoterapeutului e halucinant: „Ce-ti pasa tie? Misca-i mana si i-ai banii”.
    la insistentele mele, persoana se duce la Szeghed (ca mai multi pacienti operati in Timisoara, de altfel) si acolo – dupe ce-si fac cruce (pentru a nu stiu cata oara pentru operatii ortopedice venite de la Siptalul Judetean Timisoara) – o reopereaza si dupa 6 luni cotul este in stare perfecta.
    Credeti ca un asemenea medic nu doarme pentru ca-l mustra constiinta? Sau pentru ca se crede si el o victima?

    Reply
  3. Elisabeta

    Prost si vindut conducator vai si amar de Romania. Noroc ca romanii sint f inteligenti dar si corupti, sarlatani, criminali la conducere adica n-au ce cauta acolo si punct. Mai bine ma a tin si fac ceva util pt a dovedi ca romanii adevarati nu se lasa vinduti, tiriti si au demnitatea, carácter de plin adica sarlatanii nu-si gasesc locul printre ei.

    Reply
  4. Matei

    Mai bine nici nu se putea zice! Eroarea este acceptata si corectata fara pedeapsa doar in cazul dispozitivelor electronice. Nimeni nu se gandeste sa-si distruga PC-ul pentru ca i-a afisat o eroare de deschidere a paginii de internet, nu-i asa? De unde deducem si importanta transpunerii iertarii si corectarii erorii si in cultura umana. Crestinismul a invins civilizatiile antice politeiste, in care fiecare zeu isi avea propriul sistem de valori, tocmai prin genialul concept de iertare a erorii comise si marturisite. Ce se intampla astazi? Uitati-va in codul penal si veti vedea cum pedepsele sunt structurate fara o ierarhie etica clara, fara o diversificare si adaptare la caracteristicile faptei, fara o compensare justa, morala, a victimei. Ca tot vorbiti despre medici: atunci cand pedeapsa se da cu suspendare pentru un prejudiciu, o infirmitate produsa unui pacient, de ce se acorda suplimentar „zile de munca in folosul comunitatii” si nu in folosul pagubitului, pacientului? Iertarea si impacarea trebuie sa fie prerogativul comun al judecatorului si pagubasului. Justitia nu trebuie sa fie un circ mediatic in care pedeapsa sa inceapa din momentul primei infatisari in fata procurorului. Erorile justitiei, erori de interpretare si de procedura, cine le sanctioneaza? Diferentele radicale intre deciziile instantelor inferioare si superioare in acelasi caz unde se incadreaza? Nu tot greseli sunt? Daca un individ este arestat preventiv iar instanta ultima ii da dreptate (caz ipotetic si nu prea…), atunci politistii, procurorul si judecatorul initial ar trebui incadrati la sechestrare de persoane si inca la nu stiu cate articole din CP si CPP. Caci nimeni nu este deasupra legii, iar fapta este una de malpraxis profesional grav, nu? Unde este solutia? Psihologii spun ca fiinta umana invata mult mai mult din propriile greseli sau din exemple usor inteligibile, gen parabole, decat din studiul legilor. Probabil ca indreptarea societatii bazate pe ura si razbunarea clocotite in spuza neimplinirilor personale sta in educatie. Intr-un alt fel de educatie.

    Reply
  5. Cri

    Exceptional acest articol.
    Din pacate, nu se intrevad solutii in viitorul previzibil, pentru ca, pe de-o parte, Statul, prin Casa de Asigurari, Ministerul Sanatatii si Directiile de Sanatate Publica, ( dar si Colegiul Medicilor din pacate ), sunt insitutii profund ostile corpului medical, iar pe de alta parte, pacientii au numeroase motive de nemultumire, multe fiind perfect indreptatite, insa sunt puse pe seama medicilor, desi in buna masura sistemul medical public in ansamblul lui este prost construit, si in niciun caz nu este menit sa slujeasca interesele bolnavilor.
    Medicii, dar si spitalele si policlinice au in mod evident tendinta de a-si ascunde erorile sau imperfectiunile tocmai pentru ca pentru corectarea disfunctionalitatilor exista exclusiv instrumente punitive, nicio institutie abilitata sa-i controleze pe medici nu are in portofoliul ei si masuri de corectare, de ajutor sau de preventzie.
    Exact asa procedeaza toate institutiile de control ale Statului in absolut toate domeniile de activitate: orice control este menit exclusiv sa sanctioneze; notiuni precum indrumarea, preventia sau ajutorul sunt le complet straine celorcare verifica un butic, o firma sau un medic sau un sofer in trafic.
    Pentru cetatenii de rand, Statul isi exercita exclusiv atributiile de sanctionare, nu are in vedere consilierea, preventzia sau ajutorul. Sunt racilele a 45 de ani de regim comunist.

    Reply
  6. vio

    aici nu e vorba de eroare medicala … e neglijenta … malpraxias era daca taia ce nu trebuie in corpul pacientei … deci nu are nicio legatura cu faptul ca e medic … ci cu faptul ca din neglijenta unui om un alt om a murit .. asa ca terminati cu vaicarelile

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *