„Noi oricum dăm toate datele personale la Facebook. Dacă mi le află și SRI, ce? Dacă nu am nimic de ascuns, nu mă deranjează”. Dacă gândiți așa mergeți să vedeți Citizenfour. S-ar putea să vă răzgândiți.
Suntem prea mulți, nu are nimeni capacitatea să ne monitorizeze chiar pe toți. Și chiar dacă ar avea-o, nu suntem noi atât de importanți încât să intereseze pe cineva ce facem noi pe Internet. Și până la urmă, ce dacă mă supraveghează SRI-ul, NSA-ul sau alte servicii, nu am nimic de ascuns. Dacă nu ai nimic de ascuns nu ai de ce să te temi, e pentru binele tău să te monitorizeze ăștia, ca să-i prindă pe teroriști. Ți-ar conveni să nu te mai controleze la aeroport și să cadă avionul cu tine? Lasă, ce atâta libertate, e prost înțeles conceptul ăsta, nu există libertate absolută, undeva trebuie să se termine.
Aud părerile astea de ani de zile. Cam de când am venit prima dată în contact cu subiectul supravegherii în masă, când am lucrat la articolul ăsta. Oamenii ori nu sunt conștienți că sunt monitorizați prin orice mijloace, constant, ori știu dar nu le pasă, ori consideră că oricum nu au vreo putere să schimbe ceva. O foarte subțire minoritate – despre care majoritatea crede că e paranoică – e preocupată să găsească soluții pentru a contracara interceptarea convorbirilor sau a email-urilor. O și mai mică categorie de oameni, activiști de drepturi civile, luptă constant cu statele pentru a mai salva ce se poate din ofensiva asta. Lupta e cam surdă și greu de popularizat în condițiile în care majoritatea de mai sus se ia cu viața de zi cu zi.
Nu demult am făcut o simulare într-un grup de oameni (corporatiști, studii superioare, 30+) cu care trebuia să plănuim (teoretic) o strângere de fonduri pentru un proiect anume. Am încercat să le „vând” ceea ce facem noi la APADOR-CH de ceva vreme, adică încercăm (și reușim) să contracarăm tentativele SRI de a impune legi prin care să-și asigure legitimitatea supravegherii întregii populații, sub pretextul luptei cu terorismul. Mi s-a răspuns că da, e bine că există un ONG care face asta, dar că pe ei oricum nu-i interesează aspectul, pentru că „oricum noi dăm toate datele noastre personale la Facebook. Deci, dacă mi le află și SRI ce? În plus, voi chiar credeți că o lege îi oprește pe ei să ne monitorizeze? Oricum o fac deja, nu?”.
Mi-am dat seama că e inutil să contrargumentezi la așa ceva. Teoretic ei mă înțelegeau, dar practic subiectul nu exista pentru ei. Chiar dacă toți sunt pe Internet și cu siguranță, ca tot omul, fiecare are ceva de ascuns, chiar și de prietenosul facebook. Inutil să vă mai spun că proiectul ales pentru promovare a fost unul care strângea bani pentru copiii bolnavi de cancer. O temă mult mai sexy pentru orice finanțator, floare la ureche pentru orice PR-ist. Nu-ți va da nimeni bani, vreodată, ca să-l aperi de Big Brother.
Vă povestesc asta pentru că am văzut aseară filmul Citizenfour. Un documentar premiat cu Oscar anul ăsta, făcut începând din 2013 de Laura Poitras, o documentaristă care figura deja pe lista neagră a SUA după ce făcuse alte două filme despre societatea americană și Irak post 9/11. În 2013 ea a fost contactată de Edward Snowden tocmai pentru a-i dezvălui amploarea supravegherii populației lumii de către NSA – Agenția Națională de Securitate a SUA. Ca si cazul Julian Assange, Snowden a fost mai mult o bombă de presă. Marile puteri s-au inflamat, ipocrit de multe ori, lumea a mai aflat o dată că i se știe fiecare bășină, și viața merge mai departe. Supravegherea în masă a devenit secretul lui Polichinelle.
Filmul este, însă, un document impresionant. Arată pas cu pas cum a fost posibilă întâlnirea dintre Snowden și ziariștii cărora le-a făcut dezvăluirile, apoi ce s-a întâmplat cu el și cu ziariștii, până în ziua de azi. Faptul că Snowden trăiește ascuns la Moscova nu-l ajută prea mult la credibilitate, după părerea mea, pentru că dacă zici de rău de americani și te ascunzi la ruși oricine se gândește că nu ești whistleblower, ci pur și simplu spion – așa cum îl și acuză SUA. Asta ca o bomboană pe coliva incredulității generale, de care dăm dovadă și noi, când aflăm de astfel de curajoși: dar ce interes are ăsta să facă dezvăluirile astea, doar așa pentru că nu e constituțional ce face NSA? Hm!
Pe lângă calitățile aproape artistice, filmul mai are o mare valoare: aceea că explică, popularizează mult mai bine decât orice articol ceea ce dezvăluie Snowden. Înțelege oricine, fără să aibă cunoștințe tehnice, cum face NSA să afle tot ce mișcă în materie de comunicații în lume: cu cine și ce vorbim la telefon, cu cine și ce scriem pe email, unde suntem în orice moment al zilei, ce preferințe culinare, sexuale, politice avem etc. Și nu vă amăgiți, tehnica de care dispune NSA – și pe care o pune la dispoziția oricăror servicii secrete din alte state cu care colaborează, inclusiv cu SRI – este suficient de avansată încât să aibă această capacitate de captare, stocare și interogare a acestui volum uriaș de date adunate de la omenire.
Ca să înțelegeți cum funcționează sistemul NSA: informațiile sunt stocate la grămadă. Când în legătură cu tine se naște un interes oarecare – intri în politică, ești ziarist și vrei să publici ceva compormițător, ești om de afaceri și ți se urmărește biznisul, ești activist și vrei să protestezi, sunt alegeri și contează votul tău… ajungi într-o poziție oarecare unde prezinți un interes pentru cineva – toate datele despre tine pot fi interogate sau lucrurile pot fi setate astfel încât pe viitor să fii monitorizat anume după niște cuvinte cheie. Cu ele poți fi șantajat. Aceste lucruri se întâmplă deja, nu mai țin de domeniul fantastic orwellian. Cine deține informațiile deține și puterea. Iar când cel care deține această uriașă bază de date este un serviciu secret, o structură opacă, necontrolată civil, ăsta e totalitarismul. E amuzant de tristă secvența în care directorul NSA răspunde în fața Congresului american cu nu la toate întrebările – NSA nu a monitorizat și nici nu monitorizează comunicațiile online, text sau telefonice ale populației. Sau nu intenționat. Deci din întâmplare… s-o fi mai produs câte un accident.
Unul din semnele de întrebare cu care rămâni, totuși, după film, este de ce atotștiutoarea NSA nu face să triumfe binele, dacă tot poate determina cu precizie de unde tastează răul? De exemplu în cazul ISIS, dar nu numai. Poate că fac ca și procurorii noștri, care deși știu că deținuții au telefoane mobile și le folosesc ca să înșele fraieri prin „metoda accidentul”, preferă să-i monitorizeze ca să mai afle diverse informații, în loc să bruieze pur și simplu semnalul de telefon mobil în pușcării. Sau poate că pur și simplu monitorizarea asta globală nu are nimic de-a face cu lupta contra terorismului, ci doar cu cine deține puterea economică și cum uzează de informații ca să și-o crească.
Ce se întâmplă la noi? Realitatea este că nimeni nu știe sigur cât și cum monitorizează SRI. Nu cred că cineva din comisia de control SRI din parlament îndrăznește măcar să întrebe. Capacitate tehnică are cu siguranță. Faptul că nu reușește să aibă și legi care s-o acopere este, însă, un mare câștig pentru firavul nostru stat de drept. Comparativ cu SUA, de exemplu, noi avem uneori legi mai bune care protejează viața privată de intruziunile puterii. Ne ajută și faptul că suntem în UE. Ce a reușit societatea civilă în ultimii ani a fost să zădărnicească apariția legilor cunoscute ca făcând parte din pachetul Big Brother – legea retenției datelor, legea cartelelor prepay cu buletinul și a înregistrării utilizatorilor de wi-fi, legea securității cibernetice – găsiți aici o cronologie a faptelor. Toate sunt în acest moment declarate neconstituționale, dar nu sunt abandonate nici de SRI, nici de politicieni.
E bine să mai știți, atunci când sunteți tentați să credeți că terorismul se combate mai bine prin supravegherea generalizată, că Franța avea la momentul atacului de la Charlie Hebdo legile astea declarate la noi neconstituționale. Și totuși nu a reușit să-i prindă la timp pe teroriștii posesori de cartele prepay, de exemplu. Poate un motiv ar fi că serviciile sunt ocupate să ne supravegheze pe toți și de aia nu mai reușesc să îi prindă de ăia care sunt vinovați cu adevărat.
(…)
Filmul mai poate fi văzut în cadrul One World festival, vineri 20 martie, la ora 21.00, la cinema-ul din Muzeul Țăranului Român. Și probabil se găsește pe torenți, ca să-l vadă și NSA ;)
Ca să înțelegeți mai bine cum lucrează serviciile secrete, vă recomand să citiți acest articol din The Intercept: https://firstlook.org/theintercept/2015/02/19/great-sim-heist/
Pe scurt: securiștii au furat cheile de codificare a milioane de cartele sim pentru a putea asculta convorbirile purtate în rețelele 3G.
Eu nu doresc să fiu supravegheat.
De ce? Ai ceva de ascuns? ar mai fi si alte intrebari!
@ boby: dacă nu ai nimic de ascuns, de ce nu semnezi cu numele real?
Like!
Like!
like
Ca sa asculte milioane de oameni ar trebui sa fie milioane si ei.
Ori ei sunt cateva mii.
De ascultat asculta doar persoanele avute in vizor pentru actiuni legate de siguranta statului, adica persoane importante sau periculoase nu oite.
Interceptarile se fac automat la rostirea unor cuvinte precum bomba, racheta, etc.. Ele sunt inregistrate si sunt ascultate mai tarziu. Asa se proceda in America. Sigura ca nu este singura sursa de informatii dar este bine sa intelegeti ca pe nimeni nu intereseaza cu cine va cuplati voi de ex. Sa fiti sanatosi.
Nu funcționează așa sistemul de supraveghere, din câte înțeleg eu, cel puțin nu în ultima vreme. Securitatea interceptează toate comunicațiile și le stochează, chiar dacă sunt codificate. Dacă la un moment dat numitul flesh devine o persoană de interes, atunci sunt căutate informații despre el în depozitul de informații, sunt decodificate (dacă e cazul) și folosite. Speranța cetățeanului flesh este că aceste informații sunt folosite în interesul tuturor cetățenilor, dar cine știe?
Drenarea de fonduri occidentale se face prin dezinformare si prin crearea unei false necesitati pe piata.
Foarte multe lume stie cum functioneaza serviciile de informatii, daca ati face mici eforturi ati putea afla si dvs. In marea majoritate a tarilor Europei de vest, simm-urile pre-pay se iau in baza unui id.
DGSE a publicat de exemplu, un raport prin care arata ca datorita acestei reforme legislative, au fost impiedicate 84 de atentate cu un potential de 2400-2800 de victime, doar pe anul 2013. Peste 8000 de operatiuni la nivel national – de capturare de droguri, destabilizare retele de proxenetism, capturare indivizi implicati in talharii, rapiri, etc.
Care ar fi motivul pentru care ati dori sa aveti o cartela sim fara a vi se cunoaste identitatea? Vorbeati de persoane santajabile. Persoanele santajabile nu au ce cauta in politica doamna, este redundanta logica dvs.
Problema e ca toata lumea e santajabila :). Orice om care traieste in societate indiferent cat de curat incearca sa fie mereu va avea un ceva anume cu care poate fi manevrat daca e cazul. Si daca prin absurd el nu are atunci exista cineva destul de apropiat lui ca sa conteze prin care sa poata fi santajat.
Un om corect nu are de ce sa se teama indiferent pe ce scaun sta!
@boby,asta cu om corect sau incorect e o prostioara,de fapt e vorba de intimitatea nostra ,a tuturor!Sunt de acord sa fiu interceptat cu mandat validat de un judecator pentru ca atunci se presupune ca procurorul care emite acest mandat are indicii temeinice ca am comis sau comit infractiuni grave.Ca tot se pomeneste in cuprinsul articolului de mai sus(btw,excelent articol,felicitari autoarei!) de teroristi ei pot fi -si sunt cu siguranta!-interceptati pe mandat de siguranta nationala.Ce ii mai ciudat cu teroristii astia ii ca desi sunt interceptati la greu ei tot isi fac ‘treaba’ lor , lucru care pe mine ma face sa ma gandesc ca sunt si alte interese la mijloc in lupta asta anti-terorista!
Like!
Si acum puteti fi interceptat fara mandat. Mandatele se dau retroactiv, domnule… cititi legislatia in vigoare. Mandatul valideaza valoarea juridica a probei, nu posibilitatea de a fi ascultat.
Cunosti cuvantul dizident?
Draga Bobby
Transmitei felicitari mamei tale. Alegerea vaccinului antineuron in copilaria ta a fost esterm de eficace.
Pentru informarea ta.
Un om corect poate fi controlat si santajat prin intermediul universului care il inconjoara.
Suspectii de afinitati comuniste in SUA in perioada McCarthy nu erau vinovati de nimic, nimic nu era dovedit oficial despre ei . Dar baietii de la FBI le vizitau vecinii, magazinele din jurul casei lor,, locul de munca, clienti, etc …. . Si brusc deveneau niste paria. Ignorati de tot ce reprezenta viata lor. De ce ? Pentru ca puteau si aveau informatii suficienta sa faca asta.
Ce i-ar opri in ziua de astazi pe securisti sa faca asta ? Cine ?
care mai este naivul sa creada ca guvernelor le pasa de proprii cetatenti, daca ne uitam la ce se intampla in america cu drepturile omului , ei care striga sus si tare la altii ca nu repectat dreptul omului.lupta dintre oameni si guv nu se va termina niciodata
Poate ca abordarea lui „boby pare implista, insa nu s-a raspuns la intrebarea fundamentala: eu sunt un om corect, ce am de ascuns?!
Da, NSA si SRI ne asculta permanent.
Da, thenologiile digitale fac posibila interceptarea automata si totala. In anii ’80, cand americanii aveau telefoane celulare anlaogice, acest lucru nu ar fi fost posibil. Iar la noi, atotputernica Securitatea avea mijloace thenice de-a dreptul ridicole: un fost securist se plangea la TV ca intr-un judet sarac, in anii 70, aveau la dispozitie doar cateva magnetofoane, deci nici vorba sa inregistreze pe toata lumea, chiar daca ascultau mii de convorbri telefonice. NU te puteau asculta cand nu erai linga telefona, iar multa lume nu avea post telefonic fix! Acum toata lumea are mobil, ce este permeanent conectat la reteaua 3G, iti raporteaza si pozitia.
Poate ca securistul ce se vaita nu este prea credibil?! Mi-a povestit un disident ca si-a cerut dosarul de la CNAS, si a avut suopriza sa vada ca din peste 20 de scrisori catre strainatate, interceptate, doar vre-o trei erau trase la xerox, restul fusesera … copiate de mana de catre securisti!
Inainte de Revolutie, acasa aveam un HC-85, iar la servici, un Cub-z. Securistii ar fi trebuie sa caute documente compromitatoare printre zeci de casete sau de floppy de 8 inci, sau mii si mii de fotografii alb-negru tinute in plicuri sau pagini scrise de mana. Acum, ne tinem documentele in Cloud, accesibile instantatneu de catre „baietii destepti”.
Bun, si?
Daca eu sunt corect, de ce sa ma tem de supravegherea totala, in timp si spatiu?
@ Cristian Ioan: din nenumărate motive (doar cu titlu exemplificativ câteva) : pt. că am dreptul la intimitate și să decid pe cine las sau nu las să vadă ce am în sufragerie; pentru că există secrete (profesionale) pe care vreau să le protejez (nu e nimic ilegal într-un secret profesional) ; pt. că peste tot în lume se dovedește că serviciile utilizează informațiile pe care le obțin în mod abuziv și manipulatoriu, și lista poate continua
Una e sa fie supravegheati 2-3 cetateni (cu datele obtinute nu poti sa faci mare lucru), alta e supravegherea in masa. Poti manipula mult mai usor masele daca cunosti comportamentul lor in diverse directii.
Ce inseamna corect? Din pacate intelesul cuvantului este foarte stufos, orice text poate fi interpretat si rasucit in felurite noduri depinde de ce se urmareste. Orice poate si considerat un cod si rastalmacit cum vrea cel care urmareste.
eu tot nu inteleg ideea… cu ce sa fii santajat? te duci dimineata la serviciu, seara vii acasa, faci cumparaturile, te uiti la televizor, vorbesti cu rudele si prietenii, iesi la o bere, vii acasa, dormi, te duci la serviciu, vara pleci in concediu etc.
ajungi cum spui tu intr-o functie, starnesti interesul cuiva etc si serviciile cauta informatii despre tine: cu ce o sa te santajeze din ceea ce am scris mai sus? ceva imagini cand te scobesti in nas? sau cind te stergi la fund cu hartie igienica? vreo amenda pentru parcare ilegala?
ma gandesc chiar ca supravegherea are si o parte buna: ii descurajeaza pe altii sa faca infractiuni.
ce ma deranjeaza e ca si aceasta supraveghere se face stangaci si neprofesionist, dovada ca mai sunt posibile atacuri precum cel de la charlie hebdo…
Posibil sa te santajeze si daca vorbesti de o persoana sau o instituție.
Exact, habar nu am cine, cine este interesat sau la cine pot ajunge asemenea informatii, dar stiu foarte bine ca multi au acces la ele si nu sunt nici pe departe doar serviciile alea, speciale.
Si ce se intampla cand cineva vorbeste concret de niste nereguli ale unei institutii unde ar cunoaste f bine ce se intampla acolo?
Nu e luat in vizor? Nu e santajat? Nu i se va cauta nod in papura? Nu i se pot crea situații mizere?
Ba bine ca nu.
Treaba asta este de fapt un nou tip de calus la gura.
Impune teama de a mai vorbi pana si privat.
Dar nu e ceva nou, doar au mai fost timpuri cand iti era frica sa vorbesti, problema e ca noi tocmai de aia noi am fugit, si acum ne intoarcem ca de fapt sunt bune si nu avem de ce sa ne temem.
Sincer să fiu, argumentele extrem de sentimentale ale dnei Benezic nu mă convinseseră de loc. M-au convins – deși succint exprimate – argumentele dlui Goțiu.
Da, consider că am drept la intimitate: da, am secrete profesionale
Nu sunt de fel convins de seriozitatea modului în care serviciile secrete utilizează informațiile astfel obținute.
Să nu mai vorbim despre lacunele certe ale sistemelor care utilizează ”cuvinte cheie”.
Ramai prost cand vezi ce idei au unii oameni tineri – presupun asta dupa felul in care nu folosesc majuscula la inceputul propozitiei – in domeniul LIBERTATILOR INDIVIDUALE! Aveti idee ce inseamna acest concept, domnilor? V-ati gandit ca stersul la fund este un lucru foarte personal care, daca va este luat, duce la situatia celor care traiau in Gulag sau la Auschwitz 200 intr-o baraca?
De ce credeti ca Maior, sau Hellvig, sunt indreptatiti sa stie cand faceti sex cu nevasta? Poate ca intr-o zi o veti insela, pentru ca relatia pur si simplu s-a stricat. Atunci veti deveni pur si simplu santajabil.
Si de unde atatia oameni corecti in tara asta? Deja doi dintre ei au postat aici ca n-au nimic de ascuns. Daca ei n-au nimic de ascuns, trebuie sa ne conformam si noi?
Cred ca solutia este lectura. Adica, mai puneti mana pe cartile de istorie, domnilor!
Pentru adi, bobi si restul care’s pro legi de genul big brother:
Un drept ce ti se cuvine este bine sa-l protejezi…indiferent ca ai sau nu ceva de ascuns. Sa nu uitam ca cei ce ne reprezinta interesele fura cel mai mult, politica este cea mai bine organizata clica iar majoritatea organizatiilor din tara sunt conduse politic.
Ingradirea libertatii se face pas cu pas…azi pierzi dreptul sa protestezi, jurnalistii isi pierd dreptul de a desconspira retele mafioate ale politicienilor, maine ne trezim pe cap cu cine stie ce ofiter ce-ti cotrobaie prin casa ca asa vrea el…si legea ii permite.
Poti sa ai concedii linistete si discutii la bere cu pretenii, pastrandu-ti toate aceste drepturi…este usor sa fii nepasator la tot ce se intampla in jurul tau, sperand ca va fi bine atata timp cat nu ai nimic de ascuns. Dar lucrurile nu-s chiar asa de roz…
@Lucian – subscriu la punctul tau de vedere.
Adaug faptul ca aici este vorba de controlul absolut care spre deosebire de perioada „omului nou socialist” nu se impune printr-o teroare generalizata ci printr-o supraveghere invizibila generalizata.
Ma amuza unele comentarii de aici care spun sa SRI sau NSA nu au capacitatea de inregistra si prelucra aceste date; persoanele care le fac habar nu au ce inseamna ITul :)
Exista de foarte multa vreme – supercomputere si software capabil sa faca analize rapide pe baza unei cantitati uriase de informatii colectate din surse multiple. Sa nu uitam faptul ca in acest moment colectarea nu inseamna numai computer; trebuie sa adaugam tableta, smartphone, telefoane mobile clasice etc.
Problema la noi este ca avem de-a face cu SECURITATEA CEAUSISTA imbracata cu alte haine! Baietii si-au mai intinerit cadrele si metodele dar ideologia si crezul lor interior a ramas acelasi – filmuletul de la Comisia parlamentara din Decembrie anul trecut este relevant din acest punct de vedere.
Ce ma ingrijoreaza pe mine este combinatia dintre metodele occidentale si bestialitatea romaneasca (dovedita prin procesul de re-educare care a eliminat fizic jumatate de milion de suflete) !!
Sa nu uitam ca in fiecare an SECURITATEA a avut parte de cresterea constanta a alocarii banilor de la buget in timp ce alte domenii vitale pentru noi cetatenii ca sanatatea si educatia au „beneficiat” de taieri substantiale si sunt in coma.
Exemple in care aceste informatii pot fi folosite impotriva noastra se pot da cu sutele, trebuie doar sa ai imaginatie, foarte multa imaginatie. Aceasta este de fapt problema de fond – abuzul si teroarea infinita care poate fi aplicata de catre acesti indivizi fara scrupule si fara suflet, in orice moment al vietii noastre si orice moment al vietii copiilor nostri.
Cu parere de rau – sintagma „nu am nimic de ascuns” este o prostie si un efect secundar al spalarii creierelor practicat peste tot in Romania si in Occident. Cei care cred asa ceva le urez succes la „demascare”!!
Total de acord! Frumos ar fi sa ne luptam si pentru un alt drept al nostru care ni se ia din fata ochilor: padurile, sau dreptul de a respira aer curat de la niste paduri care candva erau acolo. Si multe.
Letargia asta, observ eu, (pe care o am si eu, evident) este o chestiune globala, nu prea are legatura cu istoria noastra ca tara si cu trauma constiintei noastre. Cred ca am ajuns sa ne subminam singuri drepturile pentru dreptul de a mai castiga niste hartii ofilite care ne fac viata si mai amara. Este cam ironic, nu? Natura este singurul lucru care ne permite noua sa existam si sa ne „bucuram” de toate mizeriile astea artificiale, si noi o vindem (sau ne vindem drepturile) pentru niste hartii create tot de noi.
„Religiile semitice au ipoteze similare că există o autoritate invizibilă și atotcunoscătoare care, din cauza ominiscenței, vede întotdeauna ce faci înseamnând că nu ai niciodată un moment privat, factorul motivator suprem de OBEDIENTA față de dictatele sale.”
http://www.ted.com/talks/glenn_greenwald_why_privacy_matters
Pentru ca exista servicii secrete (care isi tin secrete informatiile) iar tu nu ai controlul asupra corectitudinii cu care s.s. folosesc informatiile, logic ar fi (ca management al riscului in favoarea ta) sa iti protejezi propriile informatii cat mai bine. Faptul ca tu esti corect nu te scuteste de riscul ca organizatii secrete (care strang informatii despre tine) sa foloseasca aceste informatii (impotriva ta si/sau fara acordul tau). Faptul ca tu esti corect, dar nu ai controlul asupra corectitudinii cu care s.s. prelucreaza informatii despre tine, te expune unui risc. Singura protectie este sa ai instrumente prin care poti controla informatiile despre tine cel putin la acelasi nivel cu s.s.