George Simion

Va curge sânge la Unire?

La începutul fiecărui an îmi schiţez un bilanţ a ceea ce a reuşit mişcarea unionistă în anul precedent ca să ne apropie de reîntregirea ţării, iar realizarea de care sunt cel mai mândru în 2017 este amploarea pe care a luat-o proiectul nostru „Cunoaşte-ţi Ţara“.

Lansat în 2015, acest program autofinanţat a adus peste 60.000 de moldoveni de peste Prut să viziteze România, în fiecare an, din luna martie până în decembrie. Prin „Cunoaşte-ţi Ţara“ am vrut ca basarabenii să vină şi să vadă, să simtă adevărata lor ţară, cea de care i-a despărţit un pact ilegitim între două dintre cele mai oribile întruchipări ale Răului în istorie – Germania nazistă a lui Hitler şi Uniunea Sovietică a lui Stalin – şi de care continuă să-i despartă pe nedrept clasa politică actuală de la Chişinău şi Bucureşti.

În una dintre seriile recente ale proiectului „Cunoaşte-ţi Ţara“, grupuri însumând circa 200 de basarabeni, în majoritate profesori şi părinţi cu copii, au sosit cu autocarele la mijlocul lunii decembrie în municipiul Iaşi. Oaspeţii de peste Prut au fost pentru început primiţi în Sala Mare a Primăriei şi întâmpinaţi de edilul ales, Mihai Chirica, înainte de a-şi continua traseul către mănăstirile, locurile istorice şi frumuseţile naturale ale României.

Având ocazia să rostesc în deschidere câteva cuvinte de bun venit şi să le vorbesc despre visul nostru ca toţi românii să trăiască demni în aceeaşi ţară care oferă bunăstare tuturor oamenilor harnici şi cinstiţi, o mămică mi-a adresat întrebarea: „Va curge sânge la Unire?“

Întrebarea a atras atenţia tuturor din sala arhiplină şi a determinat-o pe fetiţa de nu mai mult de 8-9 ani a femeii să-şi ia mama în braţe în timp ce mă pregăteam să-i răspund. Văzând scena, un fior rece m-a cuprins gândindu-mă că ar putea fi una dintre familiile îndoliate de conflictul transnistrean din 1990-1992. Aproape 300 de militari, poliţişti şi civili moldoveni au murit atunci şi alţi 1.200 au fost răniţi când regimul separatist de la Tiraspol şi-a înarmat miliţiile paramilitare cu arsenal sovietic pentru a ţine ostatică toată Republica Moldova. Şi a împiedica ţinutul dintre Prut şi Nistru să se apropie cu paşi fireşti de România, de libertate, de o democraţie autentică şi de bunăstare pentru toţi cetăţenii săi. Mai aproape de zilele noastre a curs sângele etnicilor români din zona Cernăuţiului care luptă în armata ucraineană angajată în conflictul cu separatiştii din Donbas.

Am răspuns cu fermă convingere că Unirea pe care ne-o dorim între România şi Republica Moldova nu trebuie şi nu va fi realizată prin vărsare de sânge. Crezul nostru, al celor care spunem tuturor că Basarabia e România, este că Unirea pe care o promovăm are darul să vindece răni vechi, nu să deschidă altele noi.

Mişcarea unionistă de pe cele două maluri ale Prutului este paşnică, non-violentă şi exclude ideea de sânge vărsat pentru reîntregirea ţării în secolul XXI. Nu vrem ca România să anexeze teritorii prin forţă, ci dorim ca revenirea Basarabiei la trupul ţării să se facă prin liberul consimţământ al locuitorilor ei. Mişcarea unionistă nu are nici extremişti, nici exaltaţi În toamna trecută, pe 17 noiembrie, am fost invitat împreună cu Vlad Bileţchi să iau cuvântul la o conferinţă ştiinţifică pe tema „Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea“ la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Au vorbit înaintea noastră istoricii Marius Diaconescu şi Ion Negrei, precum şi Vlad Purcărescu de la Asociaţia Studenţilor la Istorie „Dacia“, iar în a doua parte a fost o sesiune de întrebări din partea sălii şi dezbateri. Am fost surprins să constat că prof. Diaconescu este întrerupt de un membru al publicului care s-a lansat într-o tiradă populistă, folosindu-se de eroii şi martirii noştri care şi-au dat viaţa pentru o ţară întreagă. Întrerupându-l energic la rândul meu pe acest tânăr pentru a-l lăsa pe distinsul profesor de istorie să aducă argumentele ştiinţifice, m-am bucurat că nu avem în mişcarea unionistă nici extremişti, nici exaltaţi.

Sigur că Marea Unire din 1918 a fost facilitată de Primul Război Mondial, iar la recunoaşterea ei de către puterile mondiale, în 1920, a contribuit uriaşul sacrificiu al ostaşilor români. Însă, NOTA BENE: Unirea noastră s-a obţinut prin declaraţii unilaterale ale populaţiei din provinciile care au reîntregit trupul ţării în 1918: Basarabia pe 27 martie, Bucovina pe 15 noiembrie, Transilvania pe 1 decembrie. În momentul în care armele au tăcut în toată Europa, pe 11 noiembrie, când s-a semnat armistiţiul de la Compiègne, România era tot mică şi diformă fără Bucovina şi Ardeal. Chiar şi după Unirea de facto a provinciilor româneşti, a fost nevoie de un imens efort diplomatic la negocierile de la Versailles şi de consensul unei generaţii de conducători ai României, în frunte cu Regina Maria, Alexandru Vaida Voevod şi Ionel Brătianu.

Războiul şi jertfele de vieţi omeneşti au prefaţat Marea Unire din 1918, Dar timpurile s-au schimbat de atunci până astăzi. Unirea de acum un secol s-a realizat tocmai pentru că românii au pus problema pragmatic pentru situaţia de atunci, fără să copieze modelul din 1877, nici pe cel romantic-revoluţionar din 1848 şi nici pe cel al lui Mihai Viteazul de la 1600. Pentru reunirea cu Basarabia, avem nevoie de o soluţie potrivită anului 2018, ceea ce exclude din start războiul şi vărsarea de sânge. Unul dintre cei mai mari războinici ai secolului XX, generalul american Douglas MacArthur, spunea în celebrul său discurs de rămas-bun rostit în 1951 că „războiul a devenit inutil ca mijloc de reglementare a disputelor internaţionale“. Balzac are la rândul său o mulţime de ziceri formidabile, dar în acest context îmi vine în minte una deosebit de potrivită: „Prima picătură de sânge atrage după ea un fluviu“. Pentru că sângele cere sânge şi greu se iese din acest cerc vicios.

Vizitând în primele zile din ianuarie cimitirele eroilor români de la Vărzăreşti şi Ţiganca (un vers dintr-un sfâşietor bocet popular spune: „Pe şesul de la Ţiganca, unde curge sângele ca apa“), sunt mai încredinţat decât oricând că nu vreau să cânte prohodul nici în limba română, nici pe ruseşte pentru nimeni căzut în luptă pentru Unire. Fiecare viaţă e sfântă şi fiecare destin întrerupt înainte de vreme este o pierdere pentru umanitate. Lupta noastră, a unioniştilor, este paşnică, iar arma noastră e cuvântul. Avem nevoie de oamenii de toate etniile, religiile, confesiunile şi convingerile politice în România reîntregită. Unitatea în diversitate a făcut România cu adevărat mare în perioada interbelică, nu doar întinderea sa teritorială. Reîntregirea naţională prin reunirea României şi Basarabiei se va face fără a se vărsa o singură picătură de sânge şi nu se va mai desface în veci!


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

12 thoughts on “Va curge sânge la Unire?

  1. Dumitru

    Buna initiativa, aceste vizite. O metoda diferita de clasicul „sa ne unim acum” care ignora sentimentele basarabenilor, care in mare parte nu par sa se simta cu adevarat romani. Clar, e vorba aici in mare parte de efectele propagandei sovietice, iar acum ruse. Dar nu-i numai atat. Nici inainte de 1944 basarabenii nu erau vazuti chiar bine in Romania, asa ca propaganda a avut ce sa exploateze. Un lucru pozitiv in directia asa e ca n-am mai vazut de vreo 6 luni prin media initiative „regionaliste” si nici mesaje de tipul „ardelenii sunt mai destepti”, „moldovenii sunt lenesi” sau „miticii fura de la restul Romaniei”. Nu imi dau seama daca s-au mai desteptat romanii, sau daca finantatorii externi (Rusia, Ungaria) au treaba in alta parte. Nu de alta, dar un propagandist bun ar putea oricand sa ii gadile la orgoliu pe ardeleni spunandu-le ca sunt mai putin corupti (desi nu-i adevarat)…

    Reply
    • Bogaeu

      Istoria care o învățați voi cu Rromania nu e decât basm de adormit copiii. Istoria e mare și puțin o citesc și au posibilitatea sa citească la modul serios. Îți dau un sfat: incepe cu limba și literatura -etimologie și continua cu istoria antichității in spațiul carpato-danubiano-pontic. Dacă nu ai înțeles, înseamnă ca ești bun de spălat WC-uri! Santeti niște aculturați care se dau mari din vorbe și tupeu!

      Reply
  2. Nelu Stiuca

    Comisiile de specialitate ale Parlamentului ca de alfel si majoritatea structurilor Guvernamentale NU au in componenta experti din vreun domeniu (ba din contra), dar nici nu consulta oameni de stiinta sau cu experienta (consilierii fiind recrutati pe alte criterii clentelare, neortodoxe decat cele de competenta, integritate si moralitate) din aceasta cauza legislatia romaneasca elaborata in ultimii 28 de ani este deslanata, in unele situatii fiind aberanta si inaplicabila. S – a dovedit in cele mai multe situatii ca legiuitorii semidocti au ca tinta sau obiect de reglementare interese de grup MAFIOT sau individuale nelegitime ori imorale. Romania va pasi pe calea progresului general cind relatia actuala
    POLITICA = MAFIOTISM + IMORALITATE + INCOMPETENTA + GOLANIE + MARLANIE + AVARISM
    va fi inlocuita cu
    POLITICA = MORALITATE + COMPETENTA + DARUIRE PENTRU SEMENI + NOBLETE + VOLUNTARIAT + PREVIZIUNE IN INTERES NATIONAL
    si cind sfera politica ori sistemul politic va contine mai putina demagogie, dusmanie, rautate decat exista in prezent si va avea mult mai multa credibilitate, dar si oameni cu demnitate si de caracter.

    Reply
    • Bogaeu

      Doar atât ?! Discutabil! Aveți grija sa nu va iasă zelul când nu trebuie , domnule Știuca , altfel se duce țara de râpa!

      Reply
  3. D. O.

    De ce trebuie mereu să subliniem că noi singuri și prin „declarații unilaterale” ne-am reîntregit, ne-am eliberat, ne-am unit etc.? Nu știu cum se face, dar cu puțin timp înainte de a deveni stat independent, au luat turcii bătaie, iar cu puțin timp înainte de a deveni unilateral liberi și uniți tocmai s-au semnat niște convenții în care erau stipulate, coincidență, exact ce voiam noi. E greu de abandonat discursul patriotard? Poate un pic de recunoștință celor din afară care ne-au simpatizat și ne-au ajutat n-ar strica.
    Răspunsul la întrebarea din titlu cred că este asta: va curge (a început deja) un fluviu de bani dinspre cei slabi spre cei puternici, ba mai mult, cei slabi se vor ruga de o tabără să fie integrați și protejați. Și până la urmă, da, va curge și sânge (sau mai precis se va prăji sau se va volatiliza instantaneu sau Dumnezeu mai știe cum) pentru că suntem Homo sapiens, o specie deosebită, dar o specie între specii care nu poate scăpa de ineluctabila reglare populațională.
    Nu mai faceți pariuri pe uniri cu termen de expirare vecia – din umilitate, zic eu, ca să nu fac gluma proastă cu românii și obiceiul lor prost cu întorsul armelor. Nici nu vă mai închinați la diversitate când umbra tăvălugului uniformizărilor de toate felurile e pe noi deja. Haideți să adăugăm puțină noodiversitate (de la noesis – idee) în familia abordărilor noastre privitoare la unire și uniri.
    Dacă se va ivi ocazia (ocaziunea, apud. Bălcescu), voi bea bucuros vin de Purcari pe care să scrie PRODUS ÎN ROMÂNIA și voi fi bucuros ca să știu că o mică parte din impozitul pe care-l plătesc va ridica cu o câtime nivelul de trai al unei familii de peste Prut, fie ea și rusofonă exclusiv.

    Reply
  4. Hans Hedrich

    Acest discurs al autorului si terminologia aferenta ceausista („tarile romanesti”) este anacronic si anistoric. Asazisa Unire a Regatului cu Ardealul, parti din Banat si Tara Ungureasca cat si cu Basarabia a fost in realitate o CESIUNE de teritorii intre 2 state (HU – RO) in baza unui tratat international, in cadrul unei conferinte de pace de la care fusesera exclusi cedentii de teritorii (Austria, Ungaria, fostul Imperiu Tarist/URSS) – lucru scandalos si unic in istoria dipomatiei europene, comaprand cu practicile de pana atunci – vezi si Congresul de la Viena, in 1814-15.
    In acest vacuum artificial, temporar, s-a creeat, fara referendumuri si din motive EXCLUSIV geopolitice si Romania Mare, in cadrul asaszisului CORDON SANITAR care sa tina la distanta Europa centrala germanica de Rusia. De unde rezulta ca, odata cu revenirea Germaniei si Rusiei, Romania Mare a incetat sa existe, ea neavand traditie istorica care sa mobilizeze suficiente energii si resurse in acest scop. Mai mult, traditia in aceasta zona este statalitatea rudimentara, subordonarea, vasalitatea, rivalitatile intre Valahia si Moldova, cu o Transilvanie integrata in sfera central-europeana.
    Drept dovada a nesustenabilitatii acelui aranjament de la 1918-20, Romania a inghitit nu doar pactul Ribbentrop-Molotov ci si cedarea unei parti a Ardealului (Nord/Est) in 1940), impusa/mediata de aliatii Romaniei, Germania si Italia. Oricum, niciuna dintre tarile create dupa 1918 in cordonul sanitar NU mai exista azi in granitele de atunci – semn ca si Romania Mare a fost un fenomen de moment, conjunctural – si nu prea se intrevede o noua conjunctura similara in urma careia sa apara o noua Romanie Mare. Pana una alta, Rusia e din nou dominanta, si si Germania, integrata euroatlantic, este un important factor de decizii geopolitice care are schimburi economice importantissime cu …Rusia. Motiv pentru care NU si le va periclita de dragul …”idealurilor” unioniste romano-basarabene.
    Nu comentez aici daca toate acele evenimente din trecut au fost sau nu legitime sau ilegitime, bune sau rele, atrag doar atentia ca dobandirea de teritorii sau pierderea lor se „intampla”/deruleaza dupa alte reguli de joc si principii de drept international decat ne-am imagina-o noi, de la distanta. Idealurile, visele „multiseculare” de unire (inexistente dealtfel) intre diverse provinci in Romania NU conteaza in luarea deciziilor, ci doar in justificarea lor ulterioara.
    PS: In cazul unirii Rep Moldova cu Romania, UAT Gagauzia are dreptul, conform art. 4(?) al Legii statutului special sa decida daca va parasi sau nu Moldova. Credeti ca UE si NATO vor un nou focar de instabilitate in aceasta regiune?, in caz ca RO nu ii va oferi Gagauziei si in general rusofonilor drepturi si autonomii similare celor de care deja dispun? La care se adauga cerintele de autonomie in Transilvania/Secuime care vor ajunge pe ordinea zilei… De aceea, cred ca actualul status quo este cel mai acceptabil pentru toate partile implicate.

    cu stima
    Hans Hedrich, politolog

    Reply
  5. Hans Hedrich

    ERRATA: „Acest discurs al autorului si terminologia aferenta NATIONALISTA/ceausista (“PROVINCIILE romanesti”, „trupul tarii”, „jertfe”) este anacronic si anistoric. Asazisa Unire a Regatului cu Ardealul, parti din Banat si Tara Ungureasca a fost in realitate o CESIUNE”

    cu scuzele de rigoare

    Reply
  6. Ghita Bizonu'

    Sigur ca va curge sange!
    Problema este daca va fi numai al animalelor sacrificate pentru ospataul festiv si al soferilor care au „sarbatorit” excesiv

    Reply
  7. Camelian Propinatiu

    Sa fim optimisti! Vulnerabilitatea germana la neonazism poate duce la revizuirea recunoasterii reunificarii, pe când chestiunea Basarabiei se poate rezolva chiar de catre minoritatile rusofone, care pot deveni unioniste din pricina catastrofei umanitare de azi (v. Wikipedia, List_of_countries_by_GDP_(nominal)_per_capita), că RO are PIB (nominal) pe cap de locuitor 10,372 dolari, pe când Republica Moldova doar 2,240 dolari, după ce pe vremea războiului de la Nistru, la 1992, trăiam cam la fel.

    Reply
  8. M.S. Jalobeanu

    Am citit cu mult interes și chiar cu entuziasm articolul, precum și comentariile.. Căci m-am născut în vara lui 1941 în Chișinău, fiind deci basarabean (cu certificatul de naștere eliberat abia în ’53, neputând să uit nici acum secvențe ale refugiului și ale copilăriei din Câmpulung Muscel, replicile de tipul „De ce nu mergeți la voi acasă?”, sau discuțiile din familia împrăștiată prin țară, relatările privindu-i pe diverși basarabeni proaspăt „expulzați” în Siberia). Am scăpat (probabil și datorită faptului că tata era absolvent al facultății din București și până în 41 fusese profesor la Iași). Am reușit să termin cu bine liceul, îmi intrase în cap că doar profesor de matematică voi putea fi. Dar a trebuit să dau de trei ori examen ca să devin student la matematică (dosarul prost). Am răzbit cu ajutorul marilor profesori pe care i-am avut, dar pentru a-mi finaliza doctoratul în algebră abstractă, în anii ’70, la UBB, mi-a trebuit și avizul comitetului PCR!
    După ’90 am ajuns , în fine, să văd locurile natale. De rudele care rămăseseră acolo nici vorbă. Doar relatări sinistre asupra modului în care s-au prăpădit prin „spațiul sovietic”. Iar cel mai trist, umblând să văd în Chișinău, locul în care m-am născut, am găsit strada și am parcurs-o de vreo 3 ori dus-întors, încercând să-l identific… Am abordat cu întrebări toate persoanele adulte de pe acolo: Ei bine, n-am găsit nici măcar una cu care să mă pot înțelege, care să vorbească românește sau măcar să accepte să-mi răspundă!
    Chișinăul arăta bine, chiar dacă nu-mi prea amintea de poveștile părinților. Multe blocuri noi, mai ales în zona centrală care fusese dinamitată de armata sovietică la retragerea din ’41. Iar singura aglomerație serioasă (cu cozi impresionante) am văzut-o la Ambasada Rusă.

    Reply
  9. Ralf Weber

    Nu stiu cate asemenea excursii se organizeaza in alte parti ale tarii, dar mai ales vara (de fapt de prin primavara pina in toamna tarzie) Clujul este napadit de elevi moldoveni aflati in excursii scolare. Ma intreb totus ce legatura au ei cu Transilvania. Sau ce li se explica aici in Cluj? Ca toata infrastructura, cladirile pe care le viziteaza, tot ce vad in jur a fost construit de daci?

    Pina la urma fiecare este acasa acolo unde bunicu-sau, strabunicu-sau au construit ceva. Fie doar si un cotet de gaini. Cu ce drept sa mergi undeva si sa ti se bage in cap ca aia-i tara ta si ca esti acasa din moment ce predecesorii altora au construit si au trait in acele locuri iar contributia ta este doar sa te bati prosteste in piept si fara sa ai vreo contributie decat mandria nefondata?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *