Unii parlamentari vor să crească mărăcini pe albiile râurilor carpatine

Ați văzut filmul ”Salmon fishing in the Yemen”, despre viziunea excentrică a unui șeic, de a aduce pescuitul somonului în deșert? Ei bine, la noi este invers. Unii parlamentari vor să crească mărăcini pe albiile tuturor râurilor carpatine. Ei cresc deja, aveți în imaginea de mai jos mărăcini din albia minoră a Jiețului, secată din cauza celor 6 captări secundare ale Hidroelectrica, evident ilegale.

Când au făcut captările, tovarășii le-au promis localnicilor că vor funcționa 30 de ani. Au trecut aproape 50 de ani și captările încă funcționează, lăsând ”debit ecologic” zero. Pentru că ”ceaușismu’ n-o muritu”. Plus că despăduririle masive, mai ales pe versantul drept al Jiețului, au accentuat între timp aridizarea zonei. Toți turiștii care fac creasta Parângului, sau măcar urcă pe Parângul Mic, văd de sus suprafețele de pădure măcelărite, le vede chiar și președintele României când face drumeții în Parâng, dar nimeni nu face nimic să oprească tăierile ilegale.

Cazul Jiețului nu reprezintă o excepție, ci regula. Toți cei care megem pe munte am văzut albii secate de hidrocentrale, suntem una dintre țările cu cele mai distruse râuri din lume.

Proiectul de lege care declară, în masă, toate hidrocentralele ca fiind de interes public major, fără nicio analiză punctuală, vrea să aducă acest ecocid al râurilor la paroxism, oferind o cale facilă de încălcare a directivelor europene.

Legea anti-râuri inițiată de Elvira Șarapatin a fost contestată masiv de cetățeni și, ca urmare, președintele a trimis-o înapoi la Parlament.

Într-o democrație, povestea acestui demers criminal s-ar fi oprit aici. Unii parlamentari ar fi venit cu scuze cum că au fost induși în eroare, cum că nu au știut ce votează. Dar iată că, la noi, nu doar că parlamentarii anti-natură nu renunță, dar proiectul de lege a primit deja, în fatidica dată de 11 septembrie, aviz favorabil de la Comisia pentru administrație publică din Senat!

Nu știm cine sunt senatorii anti-natură din acestă comisie, care, după ce proiectul de lege criminal a fost mediatizat și trimis înapoi de președinte, l-au votat totuși. Dar putem observa că președintele comisiei este unul dintre parlamentarii de Gorj care susțin virulent proiectul de secare a Jiului în parcul național, vicepreședinte al PSD Gorj, coleg de organizație cu inițiatoarea legii. Deci Comisia pentru administrație publică are impresia că o țară se administrează prin mutilarea cadrului ei natural.

Din fericire ieri, în Comisia pentru mediu, a învins vocea rațiunii, și majoritatea a votat pentru reexaminarea proiectului de lege.

Acum mingea este la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, ai cărei membrii sunt: Cazanciuc Robert-Marius, Fenechiu Cătălin-Daniel, Diaconu Adrian-Nicolae, Bădulescu Dorin-Valeriu, Brăiloiu Tit-Liviu, Császár Károly Zsolt, Dircă George-Edward, Ganea Ion, Nicolae Şerban, Pavel Marian și Scântei Laura-Iuliana.

Conform jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, un proiect se poate declara de interes public major doar în cazuri excepționale, pe bza unei analize individuale. Deci în niciun caz nu se declară o întreagă categorie de proiecte ca fiind de interes public major, la grămadă, printr-o lege. Iar jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene ne spune cum se aplică Directivele, este obligatorie pentru toate statele membre UE. Dacă și Comisia juridică a Senatului va vota pentru încălcarea legislație comunitare, atunci chiar că țara aceasta a deraiat complet.