Daniel David

Un experiment social care arată psihologia poporului român

Extrase din discuția cu Andrea Roșca de la Romanian Business Leaders, via Dan Popa / Hotnews

Problema noastră fundamentală este asta: Spațiul vestic are cele două valori fundamentale: individ autonom și descentralizarea puterii, pe când la noi avem de-a face cu tipul de individ colectivist și o concentrare a puterii.

Cele două valori nu sunt doar diferite, ci ele sunt în opoziție! Și avem o problemă majoră atunci când instituțiile vestice – sociale, economice sau în educație – pe care trebuie să le importăm prin diverse directive europene, se bazează pe fondul cultural vestic. Noi suntem forțați să importăm instituții pe un fond cultural în opoziție. Și de multe ori aceste instituții fie nu prind, fie devin forme fără fond. Adică goale de conținut sau le adaptăm într-o măsură în care le schimbăm esența.

Ca un exemplu pe care l-ați văzut cu toții de instituție vestică adaptată la noi: cabinetul parlamentar. În Vest, ai primit bani, ți-ai angajat cei mai buni experți! În România, în cine ai tu cea mai mare încredere? Păi în rude! Cum se cheamă asta în Vest? Conflict de interese! Iată cum noi preluăm instituții fără să fim suficient de pregățiți… Și multe din asemenea cazuri nu au fost făcute intenționat, ci pe un fond cultural care ne definește. Un individ colectvist crede în rude, neamuri, prietenii.

Un alt exemplu e legat de faptul că țările vestice au tendința să vadă schimbarea ca pe o oportunitate. Noi avem tendința să vedem viitorul ca pe un pericol. Și asta e un lucru grav pentru că nu te stimulează să faci schimbări.
Și mai e o mare diferență. În Vest, comportamentul social se controlează prin recompense. Dacă ți-ai făcut treaba, ești bătut pe umăr, ți se spune „good job!” și poți primi un bonus. La noi, comportamentul social se face prin pedepse. Am ajuns de foarte multe ori să vânam erori – fie preventiv, fie corectiv, dar predominant la noi comportamentul social se face punitiv. Și asta are impact la nivel social.

Acestea sunt cele 4 atribute dominante : individ colectivist, concentrarea puterii – avem aici unul din cele mai mari scoruri ale concentrării puterii din UE, evitarea incertitudinii – la fel, avem aici unul din cele mai mari scoruri din UE și la controlul comportamentului social prin pedepse.

Mulți istorici mi-au spus că de-a lungul istoriei ne-a ajutat acest profil. Că un individ colectivist nu e deschis spre străini, în care vede un pericol. Și că de regulă, în istorie, străinii au venit la noi că să ne ia câte ceva, nu să ne dea. Așa este! Numai că într-o lume cum e cea de azi, globalizată, odată ce ai intrat în UE, această reticență față de străini devine un impediment. Pentru că un străin care vede că tu stai și îl analizezi, el își mută investițiile într-un alt stat. Iată cum ceva ce poate ne-a ajutat în istorie, s-ar putea să nu ne mai folosească astăzi.

Acest profil de care vorbesc se nuanțează pe generații. Dacă ne referim la generația baby boomers (50+ ani), dominant sunt oamenii cu acel profil tradițional. În cadrul generației X (30-50 de ani) , jumătate sunt cu profil tradițional și jumătate au un profil vestic. În generația millenials, aceștia au un profil vestic. Noi suntem într-o schimbare, dar nu știu cât de repede se vor schimba lucrurile. Cred că mai avem nevoie de vreo 20 de ani.

În România, puterea socială este concentrată. Bătălia se dă la generația 35-50 de ani, că ei sunt în zonele de putere. Jumătate dintre ei sunt susținuți de millenials, dar ei nu au zone de putere sociale, ci pot cel mult protesta în stradă. Doar că cealaltă jumătate a generației X sunt susținuți de cei de peste 55 de ani care încă ocupă poziții de putere. Va fi foarte greu să facem o schimbare fără să intervină schimbarea generațională.

O să vă descriu un experiment. A fost făcut un studiu în care s-a comparat un eșantion american și unul românesc. Oamenii erau puși să coopereze în vederea realizării unor sarcini și în funcție de performanța lor, urmau să fie recompensați. Cum s-au comportat amercanii? Americanii observau cine e mai performant și îi susțineau pe cei mai buni în ideea că câștigul comun era câștigul fiecăruia în parte. Eșantionul românesc: cum apărea careva care era mai performant, membrii grupului îl pedepseau și îl trăgeau înapoi! Asta este un mod care arată uneori cum arată o cultură colectivistă care nu înțelege că succesul unuia din grupul nostru se va răsfrânge asupra întregului popor.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

22 thoughts on “Un experiment social care arată psihologia poporului român

  1. Ghita Bizonu'

    Cred ca musiu asta se inseala .. e cam pe invers…
    Intr0o societate formata din insi extrem de individualisti aglatai in competieie ptr orice farama de ceva in plus se da „la cap” preventiv. Fiindca sucesul aluaqi nu se va rasfrange pozitiv asupra comunitatii ci el va spolia comunitataea.

    In cazul americanilor avem de a face cu niste individualisti … comunitari sau invers. Adica ala de suces consimte sa dea ceva inapoisi societatii

    Adev arul este ca suntem extrem de individualisti „mie ce imi iese?” si „sa faca altul” este mentalitatea generala. Mai ales a decretetilor

    Reply
  2. Mihai

    Nu e nicio problemă, e doar încă o dovadă că NU suntem occidentali. Problema e că prin tot felul de experimente, tot încercați să ne faceți.

    Reply
  3. Srcsm

    În interviu se scapă porumbelul (sau așa mi se pare mie) că la Cotroceni se coace un proiect de țară care va ține seama de concluziile dlui prof. David. Ceea ce ar fi fost bine să se fi întâmplat în 2014. A propos, ce profil de lider are președintelui nostru, în opinia profesorului David?
    Cred că peste 5 sau 10 ani (aș vrea să fie mai mulți) asemenea categorisiri vor folosi cât bunele maniere pe timp de cutremur de 9 grade.

    Reply
    • Dumitru

      Interesant. Daca ideologul lui Iohannis este David, atunci SRI-ul si DNA-ul vor avea treaba serioasa ca sa-i asigure realegerea…

      Reply
  4. Dumitru

    „În Vest, ai primit bani, ți-ai angajat cei mai buni experți! În România, în cine ai tu cea mai mare încredere? Păi în rude!” Asta se cheama sa aduni pere cu prune. Nu de alta, dar nu vorbim de aceeasi incredere. In Romania e greu sa gasesti oameni care sa nu toarne instantaneu ce faci la „servicii” (eventual dupa o „decapare institutionala”). In Vest, asta e de neconceput. Si te poti concentra pe „increderea ca e bun la ce face”. Deci asta este o problema a statului roman, nu a societatii.

    Pe de alta parte, si societatea are probleme. Oamenii sunt individualisti pana la extreme pe care nici occidentalii si nici americanii nu le pot banui. Da, sunt gregari si au si disponibilitate extraordinara de a-si impune vointa celorlalti cu forta (ceea ce autorul considera a fi „colectivism”). Insa fiecare isi urmareste interesul si exista si un fond anarhist ce vine probabil de la stramosii nostri ciobani si care face ca societatea romaneasca este atomizata atata timp cat nu e nimeni sa aiba puterea absoluta (de unde si Cultul lui Voda).

    Reply
    • Fratzii Gracchi

      Ma tem ca gresiti amarnic. Fondul „anarchist” de care vorbiti nu are nici-o legatura cu stramosii nostril ciobani. Ati cunoscut vreodata, indeaproape, in sat ciobanesc ? Eu, da ! Acolo se manifesta, concret, o solidaritate intre membri pe care nu o veti vedea in orasele romanesti, cat despre anarhie, nici vorba de asa ceva: ciobanii isi urmaresc interesele – personale si ale comunitatzii – la fel cum face orice om si cum se intampla in lumea moderna si civilizata dar… ne dedata hotziei endemic.

      Reply
  5. Calin Moldovan

    Ati putea sa ne dati o referinta cu privire la acel experiment? Un link, un nume, un autor?

    Multumesc,
    Calin Moldovan

    Reply
  6. Fratzii Gracchi

    Nu pot fi de accord cu afirmatia „Iată cum noi preluăm instituții fără să fim suficient de pregățiți… Și multe din asemenea cazuri nu au fost făcute intenționat, ci pe un fond cultural care ne definește. Un individ colectvist crede în rude, neamuri, prietenii” nu pentru ca nu at fi tocmai asa, ci pentru ca autorul lasa sa se inteleaga ca at trebui sa fim „intzelegatori” fata de acest mod de a gandi, fiindca e traditional, adanc infipt in psihologia romaneasca de-a lungul istoriei si asa mai departe. Totusi, cel putzin la momentul initzial intreaga populatzie romaneasca A VRUT in proportzie covarsitoare aderarae la UE. Atunci… cum gandea… tot collectivist si bazat doar pe increderea in rude si prieteni de pahar ? Nu se potrivesc liniile de ratzionament. E vorba, de fapt, de laxitatea legii in RO si as spune chiar de intentzia absconsa de „a le lua banii” celor din Vest, pentru noi si prietenii nostril. Mi se va raspune: ce puteam face, daca asa vor romanii ? Putem sa impunem legea modernizarii ! Petru cel Mare a impus boierilor sai si nu numai sa-si taie barbile si sa se imbrace europeneste, ceea ce a provocat multe dureri… dar a functionat, in timp. E in exemplu simplist, dar arata ce trebuie facut si in RO: sa se impuna prin lege interdictzia de a angaja rude / asociatzi in afaceri in birourile senatoriale, precum si in aceeasi catedra / universitate / instituted cercetare unde taticu’ e sef dicretionar. Asa e in Vest si, mai ales, in guvernarea SUA si in universitatile de stat americane. La noi de ce nu se poate ? Fiindca DNA este, inca, fragile, iar legea este deficitara. Filozofia este: am vrut in UE (pentru banii lor !), acuma TREBUIE sa ne supunem regulilor jocului in spiritual lor. TREBUIE, acesta-i cuvantul, la fel si la Petru cel Mare. Pentru aceasta, insa, electoratul trebuie sa fie mai participative la actul de guvernare, nu sa astepte afectele teoretizarilor de felul celor facute aici. Cer scuze, dar observ ca in RO ne pricepem foarte bine la teorii = trancaneala teoretica, dar stam cu deshtu-n gura cand e vorba de actziune. Inacodata, cer scuze autorului.

    Reply
  7. Marian

    Totul trebuie privit în context istoric. După două milenii de haos în care suveranitatea și pacea au fost excepții neașteptate, nu e de mirare că am ajuns să avem un astfel de comportament. Să nu uităm că acum avem un conflict între generația ceaușescu și generația de tranziție, ambele perioade fiind generatoare de comportamente anormale.

    Reply
  8. macademia

    Un mare fâs, aiureli academice ale unuia care isi tot promoveaza poliloghia ” Psihologia Poporului Roman” . Platitudini gen profil colectivist, concentrarea puterii care suna stiintific de fapt sunt , manipulari statistice., generalizari fara temei.Un psiholog ce sa da sociolog si se tot baga pe unde poate prinde un pic de faima si mai ales putere , parca a fost mare specialist si cu Basescu , acum se baga in seama pe la usr .

    Reply
  9. George Costache

    Asta îmi aduce aminte de o vorbă: un român poate fi oricând mai bun decât un străin, dar doi români foarte greu pot fi mai buni decât doi străini…

    Reply
  10. Lucian

    „O să vă descriu un experiment”… dar n-o sa dau absolut nicio sursa pentru ca cred ca sunteti prea prosti ca sa il analizati singuri.

    Reply
  11. Daciana

    Dl. Daniel David, cred ca se impune un studiu asupra reactiei romanilor fata in fata cu criticile sau cu analizele care le arata latura mai putin „pozitiva” a lor. Dupa comentariile de aici as zice ca este nevoie sa lucram putin la asta :)

    Reply
  12. Daian Mircea

    Acesta este modul de gandire si operare a romanilor de peste Carpati ! Ardelenii au alta mentalitate data de perioada traita sub marele Imperiu Austroungar !De aceea, noi ardelenii trebuie sa devenim independenti iat cultura maghiara si germana sa devina prioritare in Transilvania! Se procedeaza foarte bine si eficient in Covasna si Harghita ,unde limba romana trebuie sa dispara , tocmai pt a se uita acest model pagubos de comportament romanesc !

    Reply
    • Tartalaru Gigel

      Bravo bibicule… si daca pleci sa nu uiti s-o iei pe mama domniei tale. Iti urez ca in acelesi spirit, sa faci cu ea un pic de echitatie, asa… in spirit hun… ba chiar si aristocratic. Amatorii sa-l urmeze si sa se duca pe un parlament opinci cu tot, un pic mai la vest… „go to west”, cum ar zice un regionalism. Astept provincia…

      Reply
      • MIB

        Comentariu civilizat (la standardele locale) trecut ca prin branza prin moderare si aprobare. Felicitari administrarii site-ului pentru respectul obsesiv acordat lipsei elementare de respect.

        Reply
  13. Nelu Stiuca

    In ciuda entuziasmului popular afisat dupa decembrie 1989, la 28 de ani de la acele evenimente istorice, avem dovezi certe ca viitorul natiunii romane este garav amenintat, iar viata publica din Romania a luat-o razna de tot pentru ca cei care s-au instalat periodic la cirmuirea tarii in aceasta perioada de timp ne-au incadrat mersul pe un drum prapastios fara intoarcere.
    Printre cauzele principale care au determinat bulversarea vietii publice si lipsa totala de proiecte valoroase de interes local sau national ce ar fi trebuit aplicate in ultimii 27 de ani in Romania pot fi enumerate (in afara celor de natura externa), urmatoarele:
    1. – LIPSA DE LEGITIMITATE A FORULUI LEGISLATIV sau a EDILILOR alesi, care isi insusesc puterea colectiva IN MOD NEFIRESC (miselesc) deoarece nu au votul majoritatii simple de 50% sau calificate de 75% din totalul alegatorilor cu drept de vot din colegiile teritoriale unde au depusa candidatura sau al cetatenilor romani cu drept de vot.
    Lipsa de legimitate se datoreaza si neprezentarii la vot a peste 60% dintre alegatori, (determinata la rindul sau de scandalurile pornite de la cumpararea de voturi sau estorcarea vointei politice a cetatenilor) ceea ce ilustreaza neincrederea populatiei in sistemul de administrare a puterii statului a carui autoritate se afla in stadiul disolutiei totale.
    Analiza legislatiei emise in perioada postdecembrista reliefeaza net faptul ca, clasa politica, prin violenta afisata fata de alegatori a urmarit in mod vadit satisfacerea si acoperirea unor interese, in primul rind de casta (parlamentari, notari, avocati, executori judecatoresti, justitiari, etc.) sau economice (decizind incorpore, impotriva firii, privatizarea unor obiective economice strategice) ignorind in mod ordinar interesele pentru realizarea binelui general al natiei romane.
    Intr-o societate moderna ce are la baza valoari esentiale, moralitatea, cunoasterea si rationalitatea, UN POLITICIAN DE ELITA (model) TREBUIE sa fie un intelept, cu manifestari specifice omului de stiinta. (Indivizi cu discernamintul afectat, semidocti, incompetentii si cei cu instincte de rechin nu au ce cauta in politica sau viata publica).
    In ciuda tuturor nenorocirilor abatute dupa 1989 asupra istoriei prezente a romanilor (din cauza unor ordinari din rindul lor) exista totusi o probabilitate ca o parte din asteptarile si sperantele colective ale acestora sa fie implinite cu ajutorul unor persoane elitiste (foarte putine) din societatea politica si a celor (foarte multe) stocate in bazinul electoral format din cei peste 60% cetateni romani cu drept de vot, absenti la alegeri, scarbiti de, pomenele electorale si actuala clasa politica sterila care nu se mai poate autopurifica.
    Referitor la algoritmul delegarii puterii colective si la posibilitatea de a isca reactii eficiente intre alegator si ales, in vederea normalizarii vietii publice (scoaterii rechinilor sau a brontozaurilor din viata politica), SOCIETATEA CIVILA, trebuie sa intervina si sa impuna modificari esentiale la legea electorala (fie si pentru a antrena interesul ori trezi speranta intregului electorat pe de o parte si pe de alta sa previna pe cit posibil aranjamentele electorale ale mafiotilor din politica romaneasca care la fiecare scrutin asteapta ca lipitorile sau taunii sa se infiga in epiderma cotribuabililor si sa suga nederanjati, timp de 4-5 ani, din vlaga poporului roman ori din resursele si bogatiile naturale daruite de divinitate acestuia), existind in acest sens mai multe variante posibile:
    – Una ca mandatul celui validat (ca presedinte al tarii, presedinte de consiliu judetan si primar) sa dureze doar pe perioada de timp egala cu rezultatul dat de procentul (din intregul mandat de 4 sau 5 ani prevazut) cu care a fost ales din totalul cetatenilor cu drept de vot existent in circumscriptia sau colegiu electoral in care a candidat, exceptind cazul celor care depasesc scorul de 75%.
    In cazul in care perioada, conform procentului (fractiei procentuale) cu care a fost ales, a expirat, inlocuirea sa se faca pina la sfirsit de mandat (4 sau 5 ani) cu candidatii care urmeza in acelasi clasament realizat la respectivele alegeri.
    – A doua varianta posibila ar putea fi aceea daca nici un candidat nu primeste la alegeri votul a peste 50% dintre cetatenii cu drept de vot (din colegiu) sa ramana in continuare cel care se gaseste pe functia respectiva (aceasta ar fi posibila mai degraba in cazul presedintelui, primarilor si al presedintilor de consilii judetene).
    – A treia varianta, ca o completare la celelalte doua, se refera la legiferare obligativitatii votarii celor cu drept de vot cu posibilitatea aplicarii unor sanctiuni importante impotriva absentilor, fara argumente temeinice de la scrutin ori a celor care dau mita electorala sau au consumat bauturi alcoolice pe timpul campaniei electorale respectiv in ziua votarii;
    Pentru eficientizarea legislativului, parlamentarii trebuie alesi pe liste direct pentru comisiile de specialitate de catre elctorii (cu referinte morale si de competenta excelenta) fiecarei localitati desemnati la randul lor prin vot de catre cetatenii indreptatiti.
    2. – LIPSA DE REPREZENTATIVITATE IN EXERCITAREA ACTULUI DE GUVERNARE care este dovedita de faptul ca, nu toate unitatile administrativ-teritoriale ale tarii (judete sau provincii) au reprezentanti in structurile centrale ale administratiei de stat (ceea ce a condus la consolidarea multor anomalii in care institutiile statului centrale sau locale sa fie constituite din gasti sau clanuri).
    Aceasta situatie, a permis exercitarea actului de guvernare in stil de haita constituita parca din hiene si incurajeaza formarea de structuri de tip mafiot.
    Aplicarea algoritmului enuntat, dar si nerespectarea principiilor competentei si moralitatii la angajarea si promovarea personalului in functiile publice a incurajat dezvoltarea clientelismului de tot felul si implicit risipa si batjocorirea resurselor umane valoroase, financiare si materiale ale tarii (inclusiv pierderea fondurilor financiare europene nerambursabile repartizate Romaniei), deoarece nu s-a delimitat cu fermitate pana la ce nivel ale structurilor statului se pot face numiri politice pe functii. Fiecare partid care a ajuns la guvernare, in ultimii 27 de ani a procedat fara scrupule la numiri si protectii politice ale clientelie sale, batjocorind functia publica intr-un stil cu mult mai abuziv decat l-ar fi practicat P.C.R.
    Ceea ce inspaiminta insa existenta fiintei nationale in cel mai grotesc mod este faptul ca (I)MORLITATEA si (IN)COMPETENTA in ROMANIA (caracteristici fundamentale pentru aprecierea inexistentei sau existentei sanselor pentru progres si civilizatie) se masoara cu unitati impuse de impostori, tradatori de neam si oameni care au discernamintul afectat din cele mai diverse motive.
    3. – NERESPECTAREA PRINCIPIILOR PRIVIND CONFLICTUL DE INTERESE SI DE COMPETENTA de catre cei care au ocupat ori sunt actualmente in functii publice. Aceste genuri de imoralitati au permis dezvoltarea lacomiei romanilor fara limite (lasind tara fara economie si administratie proprie sanatoasa), coruptia ajungind in aceste conditii la cote neimaginabile, mai ales in randul societatii politice.
    4. – LIPSA UNEI REGLEMENTARI care sa prevada, pana la ce nivel se pot face numiri politice (cu degetul aratator) in functii publice, dar si modul de DESTITUIRE DIN FUNCTIA PUBLICA, de catre autoritati apolitice (legal constituite), indiferent de rezultatul eventualei anchete penale in cazul comiteri de infractiuni, a celor ALESI sau care au fost NUMITI in structura guvernului ori in alte institutii publice si nu s-au achitat de sarcinile ce le aveau de indeplinit conform competentei sau responsabilitatilor asumate la preluarea functiei (indicatorii de performanta si criteriile de moralitate) consideram ca numai asa se va putea responsabila decizia politica si inaltul functionar public;
    5. – DECIZIILE POLITICE SI ACTELE GUVERNAMENTALE NU SUNT ELABORATE PE BAZE STIINTIFICE ORI PE CRITETII OBIECTIVE, ci cu ajutorul unor impostori multi fara discernamintul necesar si au ca tinta interese nelegitime ale diferiteleor grupuri si nu performarea politicilor publice sau realizarea bunului mers al interesului general al romanilor.
    6. – LIPSA DE EFICIENTA SI PERFORMANTA IN DOMENIUL ADMINISTRARII TERITORIALE A TARII deoarece din interese macheavelice nu a fost pusa in opera conceptia cu opt zone administrative in locul judetelor, ceea ce ar fi marit eficienta administrarii tarii odata cu reducerea de cel putin cinci ori a unor costuri cu aparatul functionaresc.
    Aceste deficiente majore, printre altele, au generat dezechilibrele si anomaliile manifestate in societatea romaneasca postdecembrista si au condus la, decaderea sistemului social si a componentelor sale, invatamintul, sanatatea publica, mediul, agricultura, industria, turismul, administratia, justitia, apararea, ordinea publica, etc. cu repercursiuni grave in administratia locala, pentru o perioada de timp nedeterminata in care Romania poate deveni falimentara daca nu se vor implementa strategii si programe intensive adecvate care sa asigure reabilitarea si progresul in toate domeniile economico-sociale ale vietii noastre.

    Reply
  14. Nelu Stiuca

    PENTRU A COMBATE O PARTE DIN CAUZELE “cancerului care macina societatea romaneasca” MAI TREBUIE SA GASIM RASPUNSURI LA CATEVA INTREBARI DE NUATURA CIVIC-SPIRITUALA, INSA ESENTIALE PENTRU VIITORUL NEAMULUI ROMANESC si anume:
    1. – Cind vom fi in stare ca cetateni romani, intr-un nr. foarte insemnat (citeva
    milioane), sa protestam simultan, public, citeva ore, avind ca motiv incalcarea unui drept sau a drepturilor elementare ale oricarui semen(roman) de catre autoritatile statului roman sau altele straine, facind astfel dovada sau proba existentei unei coeziuni sociale de neam ?
    2. – Cind, oricare persoana publica, edil sau politician (independent) roman ales ori purtator de autoritate statala va putea sa manifeste aceeasi atitudine, grija (atentie) atat pentru omul bogat cat si fata de cel sarac, tot atat fata de cel performant cat si fata de cel neputiincios facind dovada sau proba existentei unei moralitati in viata civica ?
    3. – Cind vom fi capabili (ca romani) sa intelegem ca indiferent de postura sau functia in care suntem trebuie sa manifestam omenie in rationalitate unul fata de celalalt pentru ca fiecare dintre noi sa primim la rindul nostru tot atatea ajutoare (sau fascicole de energii pozitive) cati romani suntem pe planeta Pamint, facind astfel dovada sau proba existentei unei intelepciuni desavirsite?
    Aceste intrebari au raspunsuri asemanatoare si se vor indeplini atunci cind si in Romania se vor realiza cele trei nazuinte fundamentale ale existentei umane, sa devenim un popor lipsit de lacomie, credincios unor idealuri sau teluri nobile si cu inteligenta colectiva de nivel superior pentru a descoperi, intelege si aplica mecanismul pe baza caruia turmele de animale isi “desemneaza” conducatorii din rindul celor mai viguroase si „talentate” exemplare pentru a fi ferite de primejdii.
    In Romania FIRESCUL – ANORMAL va deveni NORMAL, atunci cand cele patru institutii fundamentale ale unei societati civilizate JUSTITIA, BISERICA, SCOALA si PRESA vor functiona respectand SI adevarul nascut din moralitate.

    Reply
  15. Crist8na M

    Un amendament: n7 este prima si sngura carte pe acest subiect publicata in Romania.
    Draghicescu – Din psiholog8a poporului r9man

    Reply
  16. Socrates

    bine, ca sa stim si noi: in 29 de ani s-a investit ultra masiv in Politie, SRI, Parchete, asa-zisa „Justitie” (mai nou in rachete zburdalnice) si alte mascari folositoare oamenilor politici, si aproape zero barat in Educatie… acum criticati „cultura necivilizata” a romanilor „estici si balcanici”… wtf???

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *