Ubebeuleee… trezeşte-te!

Încep voit cu un titlu ridicol, mai ales în această grafie, care pare a transforma un acronim într-un nume propriu. Dar vreau să-ţi atrag atenţia, colegule votant (căci textul acesta ţie ţi se adresează în primul rând), că şi tu îl foloseşti, mai mult sau mai puţin conştient, tot timpul, vorbind despre Universitatea “pentru” care lucrezi ca şi când ar fi un căţel sau o pisică. În cel mai bun caz, un prieten.

Am ales ridicolul titlu ca să percepi de la bun început şi pericolul prezentat de înseşi aceste rânduri: ele sunt scrise de un, vorba aia, activist, unul a cărui fire îl îndeamnă mereu să exagereze nuanţele, să îngroaşe trăsăturile, să militeze pentru o cauză mai degrabă decât să gândească totul “fără prejudecăţi”. E bine să auzi acest slogan (un fel de deşteaptă-te, măi, frate, din somnul cel de moarte!) percepându-i acut şi energia, şi posibila lipsă de consistenţă.

Şi n-aş fi scris nici un rând din textul ăsta, dacă nu mi s-ar fi întâmplat în ultimele zile nişte lucruri care m-au umplut de o mică, difuză oroare (vezi? diavolul activismului mă împinge să scriu cuvinte mari, ba chiar să produc oximorone). Am stat, deloc întâmplător (dar te voi scuti de amănunte) de vorbă cu mai mulţi oameni care fie fac parte din conducerea actuală a Universităţii, fie vor să acceadă în următoarea, fie amândouă. Şi o convingerea pe care e clar că oamenii ăştia, cu toţii, o au, e următoarea:

Răspunsul la întrebarea: cine va conduce în următorii ani Universitatea? ar fi dat, în măsură covârşitoare, de aranjamente interne. De cine cu cine e prieten, cine în echipa cui se plasează, cine de ce resurse dispune şi cui le promite. Mai grav, desprijinul cutărui sau cutărui partid politic sau grup de mahări (nu neapărat universitari, dar şi din ăştia) locali.

De exemplu, o întrebare simptomatică pe care am auzit-o de prea multe ori în ultimele zile a fost: pe cine susţin Literele? Iar răspunsul meu, unul de tipul asta o vor decide în cabina de vot colegii mei, indivizi inteligenţi, responsabili şi nu-prea-mult-influenţabili de “directive”, nici măcar de sfaturi, a fost, fără exagerare, primit cu gesturi în cel mai bun caz condescendente – de genul ce fraier eşti, Vîlcule! după care, absolut fără excepţie, mi s-au prezentat detalii complicate despre cine al cui om e, cine ce aranjamente financiare uriaşe a făcut sau promite, cu cine e Rus, cu cine “e” liberalii, vezi că x ne dă la unguri, vezi că y e în cârdăşie cu serviciile etc.

Să ne înţelegem. La fel ca şi tine, dragă coleg votant (sau, pentru că Universitatea e, în mic, ceea ce societatea e în mare: dragul meu concetăţean), nu m-am născut ieri. Nu am impresia că aş trăi în vid sau într-un mediu steril. Ştiu cam cine cu cine e (ştiu mai ales, pentru că se vede cu ochiul liber, cine sunt oamenii Serviciilor, şi foaaaarte greu mă voi stăpâni să nu votez, visceral, împotriva respectivilor). Ştiu şi cum speră toţi (în politică, în economia locală, în partide dar mai ales înestablishment-ul informal şi transpartinic) să tragă, din “următorul” UBB, un profit cât mai mare. E suficient să ne aducem aminte că suntem una din entităţile cu cel mai mare rulaj financiar din Transilvania, ca să realizăm ce mize ascunse sunt în joc.

Dar noi nu suntem asta. Noi suntem pur şi simplu universitari, intelectuali, oameni ‘de educaţie‘, şi uneori e bine să vedem/ să judecăm cu ochelarii de cal ai acestor limitări (mai ales etic-interne, ţinând de psihicul personal). Aşadar, despre cine e cu Rus sau cu liberalii, pe mine unul – cât discutăm despre o Universitate, această Universitate – mă doare prin locuri anatomice a căror identitate nu e nici măcar ea importantă. Despre misiunea (în opinia mea cam uitată, a) Universităţii, însă, trebuie să vorbim. Sau măcar să gândim, înainte de a intra în cabina de vot.

Pentru că, oare cum să-ţi spun ca să înţelegi? Tot ce ţi-am “povestit” până acum despre aranjamente şi mari interese capabile să genereze mari rezultate organizaţionale… e, cu scuze pentru cuvintele şi neromâneşti şi, mai ales, ne-universitare: a huge load of bullshit. Nici partidele, nici serviciile, nici nimeni altcineva decât tine nu va avea ştampila în mână.

Iar asta nu e România, nu e o entitate prea vastă în interiorul căreia, după ce ai votat, pierzi în înspăimântătoare măsură controlul. Nu e vorba despre ‘mediul înconjurător’, ci despre haina de pe trupul tău (n-o să spun ‘lenjeria’, sper că ai lucruri mai apropiate de corp-şi-suflet şi un pic mai importante, spiritual vorbind, decât UBB-ul).

Votează. Matematic vorbind, în nici o altă ocazie din viaţă votul tău nu va conta atât de mult. Şi, fireşte, fiindcă suntem oameni serioşi şi deştepţi, pentru a putea vota, “dăruieşte” câteva ore din viaţă UBB-ului. Citeşte până la capăt (indiferent dacă te plictisesc sau te enervează, te bucură sau te aduc la disperare) proiectele rectorilor. Urmăreşte dezbaterea – sau şi mai bine, dacă poţi, porneşte-o şi participă la ea.

Jocurile nu sunt jucate; şi, mai ales, acesta nu e un joc de noroc.

Ştiu că te dezgustă orice fel de politică. Ştiu că însăşi ideea de a mai intra o dată cu ştampilă (şi, vai, cu speranţe!) în cabina aia, cu ştampila aia, îţi dă ameţeli.

Dar fă-o. Măcar ca să le încurci – tuturor celor pe care i-am pomenit mai sus – socotelile.

***

Text publicat și pe site-ul democratieubb.ro. Dumitru Cornel Vîlcu este membru al Senatului UBB. Democrație UBB este un site înființat în preajma alegerilor din Universitatea Babeș-Bolyai din 2012, găzduind o parte a dezbaterilor legate de acele alegeri. Site-ul a fost reactivat luna trecută și își propune să găzduiască opinii și despre alegerea viitorului rector.

afis-ubb


Recomandări

2 thoughts on “Ubebeuleee… trezeşte-te!

  1. AlinaP

    Senzatia mea este ca votantii n-au incredere ca votul lor conteaza, ca numirile depind de sforile trase mai degraba decat de vot. Daca n-am dreptate si numaratoare voturilor se face cinstit, inseamna ca atmosfera universitara e tot in timpul comunismului si ma intreb ce oare ii poate trezi la realitatea prezentului unde un vot are importanta.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *