Mihai Dragos

Tineretul. Mize. (V) Ce mai trebuie schimbat la Legea Tinerilor

Art. 49 din Constituția României face referire directă la tineri și prevede că:

„(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.

(2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.

(…)

(5) Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.”

O lege a tinerilor (sau a tineretului) ar trebui să detalieze modalitatea în care prevederile constituționale menționate mai sus sunt transpuse în practică. Legea actuală și propunerea de modificare a legii nu vorbesc ca atare despre un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor tinerilor, cu excepția mecanismelor de consultare (în special a organizațiilor de tineret) în luarea deciziilor. Consiliul Tineretului din România și partenerii săi au propus în acest sens două măsuri. Prima este asigurarea accesului tinerilor de peste 14 ani (vârsta la care se dobândește capacitatea restrânsă de exercițiu) la programe de educație juridică. Având în vedere mulțimea de abuzuri care au ieșit în ultimul timp la lumina zilei în școli (dar și în universități, în sistemul de protecție a copilului și alte contexte) considerăm că este crucial ca tinerii să știe ce drepturi au și cum și le pot exercita. Este binevenită în acest sens includerea de elemente de educație juridică în cadrul disciplinei „educație pentru cetățenie democratică” în planul cadru adoptat de ministerul educației, care urmează să devină obligatorie peste 2 ani, dar vedem necesară și o garanție legală în acest sens. A doua măsură constă în obligarea instituțiilor în care tinerii petrec mult timp (instituții de învățământ, centre de plasament și altele) de a avea un sistem intern de avertizare anonimă a neregulilor (whistleblowing) și de a le comunica tinerilor un „pachet de informații referitor la drepturile și obligațiile tânărului în raport cu instituția, inclusiv mijloace de raportare a abuzurilor în interiorul instituției și către alte instituții, precum și principalele acte normative care reglementează funcționarea acesteia și modul în care pot fi accesate.”. Știm, de exemplu, că studenții beneficiază de un „Statut al Studentului” și ministerul educației va adopta în curând și un „Statut al Elevului”, însă de multe ori depinde doar de organizațiile de studenți și elevi/ consiliile elevilor dacă tinerii chiar află de drepturile pe care le au sau nu. Acest lucru ar trebui modificat și creat cadrul pentru ca instituțiile să răspundă de această informare. Drepturi nu înseamnă, evident, că faci ce vrei în instituție – și nu asta e ideea lor. Drepturi înseamnă de exemplu că primești baremul după care ai fost notat, că ai voie să contești o notă, că bursa socială se cumulează cu cea de performanță, că ai acces gratuit în biblioteca școlii/ facultății și alte chestiuni de bun simț de acest gen, în funcție de instituția/ sistemul despre care vorbim. Aceste propuneri nu au fost preluate (încă) de Ministerul Tineretului și Sportului. Din punctul nostru de vedere nu se poate vorbi, fără aceste elemente minimale, de o transpunere în lege a Art. 49 (1) din Constituția României.

Despre protecția socială se vorbește în lege. Avem prevederi referitoare la sprijinirea integrării sociale și profesionale a tinerilor cu oportunități reduse, crearea unui sistem de consiliere privind alegerea carierei profesionale, stimularea persoanelor fizice și juridice care încadrează în muncă personal tânăr, facilități pentru cumpărarea sau construcția de locuințe pentru tineri și familii de tineri și altele. Problema este că, așa cum am mai arătat, aceste prevederi care ajung să și fie aplicate sunt în general rezultatul unor legi/ programe speciale, realizate fără a avea neapărat legătură cu această lege. CTR a propus introducerea, la fiecare secțiune cu astfel de măsuri, a unui termen limită pentru adoptarea de norme de aplicare a legii. MTS a păstrat în propunere un astfel de termen limită doar pentru măsurile de susținere a antreprenoriatului în rândul tinerilor, nu și pentru cele ce țin de protecția socială. Dacă nu vrem să treacă din nou 10 ani fără să se aplice prevederile din Legea Tinerilor (și nu vrem), ar fi bine ca astfel de termene să fie instituite prin lege.

În ceea ce privește „participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării” sunt prevăzute o serie de măsuri, inclusiv elementele legate de consultarea tinerilor și organizațiilor de tineret, acces gratuit la fondul de carte și sursele de informare administrate de bibliotecile publice, finanțarea activității de tineret și măsuri pentru susținerea angajării tinerilor și a antreprenoriatului.

CTR a propus și alte măsuri, nepreluate (încă) de către MTS. În plan cultural am propus și accesul gratuit al tinerilor și la muzee, teatre, cinematografe (publice) și la manifestări culturale organizate de instituții de drept public. Exemple există, în unele țări tinerii de până în 25 de ani inclusiv pot să viziteze astfel de obiective doar pe bază de buletin, în ideea de a crește interesul lor pentru cultură și consumul de cultură odată ce se angajează și realizează venituri. În plan sportiv, am propus stabilirea obligativității organizării de competiții sportive între școli, licee și universități de către Federația Sportului Școlar și Universitar, accesul gratuit la bazele sportive deținute de persoane juridice de drept public (închiriate deseori de școli, licee și universități chiar și propriilor elevi/studenți pentru obținerea de venituri suplimentare) și reduceri la competițiile sportive organizate de instituții publice. Pentru sport, de exemplu, nu este nicio prevedere relevantă în lege și propunerea MTS de modificare a ei.

În ceea ce privește participarea tinerilor la deciziile care îi privesc, am constat cu îngrijorare că deși în legea actuală atât consiliile județene cât și consiliile locale ale municipiilor reședință de județ au obligația de a constitui consilii consultative (și noi am propus ca obligația să fie extinsă la toate municipiile), în propunerea MTS dispare această obligativitate pentru municipii reședință de județ și se păstrează doar pentru consilii județene.

Un alt aspect delicat este organizarea reprezentării tinerilor de către stat. MTS nu este convins, încă, de necesitatea abrogării malformației legislative cu nr. 351/2006, care prevedea constituirea unui „Consiliu Național al Tineretului din România” și a decis să tranșeze această problemă printr-un sondaj în care întreabă pe cine intră pe situl lor dacă vor ca organizațiile de tineret să se organizeze singure sau să fie organizate de stat. Părerea CTR, ANOSR, a Consiliului Național al Elevilor și a altor structuri de și pentru tineret o puteți consulta aici, iar sondajul despre care vorbesc este disponibil aici. Nu în ultimul rând, MTS mai face o gafă greu de înțeles, mai exact spune că la ședințele Consiliului Economic și Social participă cu vot consultativ un reprezentant votat de Consiliul Consultativ Național pentru Tineret (CCNT). În primul rând, în CES urmează să particip deja cu drept de vot plin (când își va începe noul plen mandatul) ca reprezentant al organizațiilor de tineret (la ultima selecție numărul și reprezentativitatea organizațiilor susținătoare fiind un criteriu fundamental – câteva cuvinte despre candidatura mea se găsesc aici) și atât în camera sindicală cât și în cea patronală sunt persoane tinere (care conduc sau au condus până recent organizații de tineret ale unora dintre patronate/ sindicate). Practic, adoptarea prevederii ar fi o descreștere a participării noastre. În plus, votul consultativ nu există în CES și, mai mult, forțarea votării unui „reprezentant” al CCNT anulează ideea asocierii libere a organizațiilor de tineret și face din structura consultativă una reprezentativă. Asta ca să nu mai spunem că la un eventual vot ar urma să participe structuri care participă în camere diferite ale CES (sindicate, patronate, societate civilă) și partidele politice, care nu pot face parte din CES pentru că participă la structuri de decizie politică – Parlament, CJ-uri și CL-uri. Dacă vrea să facă ceva util, MTS poate să prevadă o pondere minimă a tinerilor în plenul CES, altfel ne-am descurcat deja singuri mai bine decât propune Ministerul să ne descurcăm, mulțumim frumos pentru interes.

O chestiune foarte importantă este definirea tinerilor. Așa cum spuneam, de proiectele și programele pentru tineret ar trebui să poată beneficia și tinerii de până în 14 ani (și CTR și partenerii săi au propus asta), fapt care este însă blocat atât prin legea actuală, cât și prin propunerea MTS, care menține vârsta „14 – 35 de ani”. Trebuie menționat că incidența legii asupra tinerilor de până în 14 ani nu afectează protecția drepturilor copilului, ea continuând să se aplice, doar crează posibilitatea acestora de a beneficia de programe create în baza legii tinerilor.

Ar mai fi și alte subiecte de discutat (observațiile CTR pe proiectul inițial de modificare a legii lansat de MTS are câteva zeci de pagini), mai păstrăm și pentru dezbaterea publică pe care ne așteptăm să o organizeze Ministerul Tineretului și Sportului ca parte din procesul de consultare publică pe lege.

Voi reveni, periodic, cu noutăți referitoare la acest proiect. Între timp, puteți citi și editorialele anterioare pe acest subiect:

http://www.romaniacurata.ro/tineretul-mize-i-noi-tinerii/

http://www.romaniacurata.ro/tineretul-mize-ii-legea-noastra-asa-cum-arata-ea-astazi/

http://www.romaniacurata.ro/tineretul-mize-iii-vocea-tinerilor-resursele-pentru-tineret/

http://www.romaniacurata.ro/tineretul-mize-iv-se-schimba-legea-tinerilor-vestile-bune/

 


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *