Mihai Dragos

Tineretul. Mize. (IV) Se schimbă Legea Tinerilor – veștile bune

În data de 19.04.2016, Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) a pus în dezbatere publică un proiect de modificare a legii tinerilor nr. 350/2006. Consiliul Tineretului din România (CTR) sesizase în 2015 faptul că multe aspecte din lege nu se aplică în fapt (făcuserăm asta și anterior, în 2008 – 2009) și în cadrul întâlnirii oficiale avute cu reprezentanții MTS în toamnă aceștia au anunțat că susțin modificarea legii (vezi minuta întâlnirii aici), fiind de altfel mai ambițioși în acest sens decât ne așteptam și asumându-și o revizuire completă a acesteia. Au urmat apoi o serie de consultări în urma cărora a fost formulată propunerea aflată acum în dezbatere publică.

Într-un editorial anterior (disponibil aici) vorbeam despre limitările actualei legi, care nu prea instituie obligații clare pentru autorități, altele decât să facă politici publice (dar fără să știm detalii), să aloce bani (fără să știm câți) și să consulte tinerii în deciziile pe care le iau și care influențează tinerii (fără să știm ce formă au aceste consultări), respectiv să instituie consilii consultative dacă alocă fonduri pentru activități de tineret, pentru stabilirea modului de alocare a acestora (fără să existe sancțiuni dacă nu o fac). Am încercat să rezum mai jos cum îmbunătățește proiectul de modificare a legii aceste probleme.

Autoritățile administrației publice centrale

Este întărit rolul autorității administrației publice centrale în dezvoltarea politicilor pentru tineret, este instituită obligația de a realiza anual rapoarte care „indică măsurile previzionate şi implementate, bugetele previzionate şi cheltuite, indicatorii previzionați şi realizați” referitor la politicile de tineret și cel puțin o dată la 2 ani „realizează studii şi analize, centralizează şi publică rapoarte referitoare la situația tinerilor din România, din punct de vedere social (inclusiv al educației şi sănătății), politic, economic, cultural şi sportiv”. Guvernul nu are până acum o practică de raportare și studiile și analizele referitoare la situația tinerilor s-au făcut mai degrabă sporadic, dacă a existat interes din partea conducerii ministerului/autorității (a se vedea Barometrele tinerilor). Stabilirea prin lege a acestor obligații și a periodicității implementării lor crează premisele existenței unei practici constante pe viitor. Serviciile deconcentrate, respectiv direcțiile județene și a Municipiului București pentru sport și tineret trebuie să facă și ele un raport anual în care să prezinte fondurile alocate activităților de tineret și fundamentarea acestora. Modul de armonizare a politicilor care îi afectează pe tineri din diferite domenii este îmbunătățit prin modul de definire al Consiliul Interministerial pentru Tineret (fosta denumire includea o listă largă de domenii și nu reieșea clar rolul acestei structuri). De ce e importantă armonizarea? Pentru că tinerii sunt afectați de politici elaborate și implementate de ministere cu atribuții în diverse domenii, iar momentan nu există o corelare între ele – muncă, educație, cultură, sănătate, sport, economie și altele. Programul „Prima casă”, susținerea tinerilor antreprenori, nivelul de studii absolvite, Schema de Garanție pentru Tineri (care facilitează accesul la consiliere în carieră, programe de formare, stagii de adaptare profesională sau locuri de muncă pentru tineri care au nevoie de astfel de măsuri) sunt doar câteva din măsurile de care nu se ocupă direct Ministerul Tineretului și Sportului, minister care ar trebui să asigure însă o corelare și o coerență a acestor măsuri. Pentru a asigura legătura cu sectorul neguvernamental pentru tineret, Ministerul Tineretului și Sportului trebuie să constituie Consiliul Consultativ Național pentru Tineret, consiliu care există deja în practică dar a cărui funcționare a fost, până acum, mai degrabă sporadică, în funcție de interesul guvernelor de la un moment dat.

Autoritățiel administrației publice locale

Și atribuțiile consiliilor județene, Consiliului General al Municipiului București și consiliilor locale sunt completate de noi responsabilități – mai exact, acestea vor fi obligate ca în termen de 6 luni de la alegerile la termen pentru un nou consiliu să elaboreze un „plan de măsuri în domeniul tineretului, pentru perioada mandatului”. În plus, Consiliile Județene au obligația de a constitui consilii consultative  (nu și consiliile locale însă, care au doar „posibilitatea”), care trebuie implicate în mai multe procese legate de politicile publice cu impact asupra tinerilor, nu doar în modul de alocare a fondurilor pentru tineret, ca în vechea lege.

Merită menționat că neconstituirea și neconvocarea consiliilor consultative menționate (CCNT/CCJT/CCMB) se sancționează cu amenzi – mici, ce e drept, dar care sunt totuși o premieră (între 500 și 2500 lei).

De asemenea, un alt element de progres este că instituțiile cu atribuții privind activitatea de tineret au obligația de a avea încadrat „personal cu experiență, cunoştințe şi responsabilități în domeniul tineretului, în număr corespunzător nevoilor comunității de tineri”. Deși formularea este vagă, principiul este o noutate. Multe primării, consilii județene și alte instituții nu au angajați care să corespundă acestei descrieri.

Fondurile pentru activități de tineret

Un alt aspect interesant e legat de fondurile pentru activități de tineret, care au prevăzute, în proiectul de modificare a legii, cuantumuri minime. Aici este o dezbatere, întrucât există legi încă în vigoare care au astfel de prevederi incluse, dar există și decizii ale Curții Constituționale a României care spun că trebuie indicate sursele pentru sumele prevăzute explicit în lege. Vom vedea dacă articolele vor fi atacate la CCR sau nu, între timp însă proiectul de lege prevede o alocare de 0.25% din PIB de la bugetul de stat pentru finanțarea activității publice în domeniul tineretului, pentru o serie de categorii bine definite de cheltuieli eligibile, din care cel puțin 50% se va aloca prin concursuri de proiecte. În cazul bugetelor locale ale consiliilor județene, CGMB și consiliilor locale ale primăriilor reședință de județ, este prevăzută obligativitatea alocării a 0.5% din veniturile proprii pentru „Fondul destinat activităților de tineret”, minim 50% urmând a fi alocați prin concurs de proiecte, iar, din fondul consiliilor județene, minim 25% urmând a fi direcționați către mediul rural. Nerespectarea de către autoritățile locale a sumelor minime menționate se sancționează cu amenzi între 10.000 și 20.000 lei.

Centrele de tineret

Legea instituie obligativitatea existenței unui centru de tineret național, a câte unui centru de tineret județean (respectiv al Municipiului București) în fiecare județ (respectiv Municipiul București), respectiv a câte unui centru local în fiecare municipiu și sector al Municipiului București. Centrele județene și locale vor putea fi înființate și de către ONG-uri și fundații pentru tineret. Acestea vor fi acreditate în baza normelor de aplicare a legii care urmează să fie adoptate, centrele acreditate fiind eligibile pentru finanțare din bugetul de stat și bugetele autorităților locale la nivelul cărora sunt constituite. Acestea pot deveni centre importante pentru activități de tineret, inclusiv consiliere în carieră, evenimente de formare, conferințe, programe sportive, programe de educație pe diferite teme și altele. În plus, patrimoniul fundațiilor județene pentru tineret (care a aparținut Uniunii Tineretului Comunist) ar putea fi valorificat astfel în interesul tinerilor fără a mai fi necesară închirierea unei ponderi mari a spațiilor către diferite societăți comerciale, în vederea acoperirii cheltuielilor de întreținere. Până acum doar statul putea înființa astfel de centre, iar fundațiile, așa cum spuneam și în editorialul trecut (disponibil aici) nu au beneficiat aproape niciodată de finanțare publică pentru activitățile de tineret desfășurate în spațiile deținute.

Bineînțeles, propunerea Ministerului Tineretului și Sportului nu este perfectă. Despre părțile mai puțin fericite ale proiectului de modificare a Legii Tinerilor voi scrie în editorialul următor.

Cei interesați pot găsi anunțul referitor la proiectul de modificare a Legii Tinerilor supus consultării publice aici, iar modul în care ar arăta legea cu toate modificările propuse de MTS poate fi consultată aici.

Vezi și:

Tineretul. Mize (I)

Tineretul. Mize (II)

Tineretul. Mize (III)


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *