Mihai Goțiu

The New York Times: ”Teroarea anti-corupție în România. ”Populism crud”, ”Abuz de putere al procurorilor”. ”Sârbu și Adamescu, victime politice”. Cine e autorul

”Cu bulevardele sale largi, mărginite de pomi și clădiri Belle Epoque, acest oraș a fost cunoscut odată sub numele de Micul Paris. Astăzi, Capitala României mai amintește de revoluția franceză, fiind tulburată de un regim al terorii legii”, începe articolul ”Romania’s Anti-Corruption Mania”, semnat de Patrick Basham, în The New York Times.

Conform autorului, lupta anti-corupție din România a scăpat de sub control, fiind folosită ca armă politică (fragmente mai jos, sublinierile îmi aparțin, integral aici).

”Dat fiind că au fost privaţi de dreptate zeci de ani, mai întâi de către dictatori, apoi de către democraţi ineficienţi, românii susţin cu entuziasm cauza anticorupţie. După ce acţiunile judiciare lansate în timpul preşedintelui Băsescu au generat în peste 1.000 de condamnări de politicieni şi oameni de afaceri în 2014, campania anticorupţie s-a dovedit a fi o temă politică esenţială. Însă acum domneşte populismul crud. Posturile de televiziune relatează fără oprire despre orice delict. În condiţiile în care instanţele au rate de condamnare de peste 90 la sută, zeci de politicieni din principalele partide politice au căzut în dizgraţie.

De fapt, corupţia este endemică în viaţa de zi cu zi din România, iar situaţia politică este o oglindire a realității sociale. Se presupune că toţi cei din politică şi din mediile de afaceri au activităţi ilegale.

Ascensiunea statului de tip procuratură îi ameninţă chiar şi pe cei din sistem. În noiembrie, un fost procuror de top, Alina Bica, care a fost numită de către Victor Ponta să conducă direcția pentru investigarea crimei organizate, a fost arestată pentru primire de mită.

Este o practică obişnuită ca suspecţii să fie supuşi presiunilor pentru a dezvălui numele unor complici în schimbul unor pedepse mai uşoare. De asemenea, este o rutină ca rude ale suspecţilor să fie arestate pentru a ca procurorii să aibă instrumente suplimentare de presiune.

În pofida dezminţirilor oficiale, toată lumea ştie că instanţele nu sunt atât de independente din punct de vedere politic cum ar trebui.

Înainte de a fi ales în 2012, domnul Ponta caracteriza Direcţia Naţională Anticorupţie drept o versiune modernă a temutei poliţii secrete a dictatorului Nicolae Ceauşescu. Dar, pe măsură ce opinia publică a devenit favorabilă DNA, premierul şi-a schimbat opinia. Un politician pro-piaţă, domnul Ponta acţionează acum ca principal suporter al campaniei anticorupţie – considerând că este un instrument la îndemână pentru vizarea adversarilor săi din presă, în principal a proprietarilor publicaţiilor critice. Imediat după ce domnul Ponta a avut un conflict cu Adrian Sârbu, proprietarul Mediafax Group, care editează principalul ziar de business din România, domnul Sârbu a fost arestat preventiv sub acuzaţiile de evaziune fiscală, spălare de bani şi delapidare. Sârbu neagă acuzaţiile.

Urmărirea penală a lui Dan Adamescu, proprietar al ziarului independent România Liberă, este de asemenea îngrijorătoare. D-nul Ponta l-a acuzat pe domnul Adamescu că și-a delapidat propria companie de asigurări pentru a ajuta financiar campania de realegere a domnului Băsescu. D-nul Adamescu a fost găsit vinovat și a primit o pedeapsă mai mare de patru ani de închisoare.

Aparentele motivaţii politice din spatele cazurilor Sârbu şi Adamescu demonstrează modul în care un efort de a diminua raportul dintre bani şi politică a degenerat în amplificarea reglărilor disputelor personale şi în exagerarea atribuţiilor justiţiei.

Un alt efect neintenţionat al campaniei anticorupţie este că alimentează sentimentele antiamericane. Dat fiind că Departamentul de Stat a exprimat temeri că o Românie coruptă se poate transforma în viitoarea Ucraină, cu o furie populară îndreptată împotriva oligarhiei corupte care ar conduce la proteste violente, unii români consideră acum numeroasele condamnări pronunţate rapid drept o tentativă neinspirată de impresionare a Statelor Unite”

Ca arbitri ai guvernărilor echilibrate, nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu ar trebui să păstreze tăcerea în privinţa abuzului de putere al procurorilor făcut de Guvernul României. În mod cert, o Românie mai puţin coruptă ar fi un membru mai bun al Uniunii Europene şi un aliat NATO mai solid, dar ar fi o eroare să se accepte ca unitate de măsurare a succesului o justiţie pur şi simplu cantitativă, mai degrabă decât calitativă. Campania anticorupţie din România a ajuns rapid la metastază, transformându-se într-o cruciadă nonliberală. Apetitul nesatisfăcut al publicului pentru dreptate nu face decât să amplifice riscurile asupra viiitorului democratic al ţării. Statele Unite şi guvernele europene ar trebui să îi felicite pe români pentru nou-descoperita determinare de eradicare a corupţiei, dar acum încurajează o schimbare în abordarea Guvernului.

Doar un amplu proces care recompensează dezvăluirea ilegalităților cu amnistia va permite românilor să nu se mai uite peste umeri, la propriu și la figurat.”

Aparent, articolul din The New York Times ar merita o analiză detaliată. Începând cu erorile de informare și până la fracturile logice (dacă lupta anti-corupție este atât de populară pe cât susține autorul, iar percepția populației e că această luptă e dusă ”pentru ai face pe plac SUA”, asta nu are cum să ducă la sentimente anti-americane, că ar însemna că SUA e un aliat în această luptă; sentimente anti-americane se dezvoltă mai degrabă prin asocierea unor companii americane cu cazurile de corupție). De asemenea, prezentarea unor opinii personale ca fiind fapte ar merita amendată.

O asemenea analiză ar însemna însă să-i acordăm articolului o importanță mai mare decât merită. În fapt, articolul din The New York Times prezintă relevanță dintr-un singur punct de vedere. Al modului în care funcționează mecanismele de lobby. Am mai arătat cu alte ocazii, că în ciuda renumelui pe care îl are The New York Times nu este străin de practicile presei autohtone. De altfel, în rapoartele internaționale privitoare la starea presei, cea din SUA și din România ocupă poziții apropiate în clasament. La categoria ”așa nu”. Iar autorul, Patrick Basham, este, la rândul lui un recidivist în domeniu. Democracy Institute, unde este director, nu este altceva decât un think tank care livrează analize la comandă. Pentru cine plătește. Analize pe care fie direct, fie prin intermediul agențiilor de lobby le plasează în ziare importante, fie că e vorba despre The New York Times sau Huffington Post, fie în Pravda, după cum e cazul.

De altfel, nu e pentru prima dată când Patrick Basham scrie despre România, având ocazia să scrie favorabil despre Victor Ponta ori despre Dan Adamescu. Cu adevărat ”celebru” a devenit însă la noi după ce în octombrie 2013, în timpul Toamnei Românești, Patrick Basham ridica în slăvi proiectul minier de la Roșia Montana. Pe atunci, instituții media autohtone, care sunt acum ”surprinse” de articolul apărut în The New York Times, au citat la greu analiza ”avizată” a lui Patrick Basham (la fel cum am făcut la începutul acestui an cu un alt articol din același ziar legat de opozanții fracking-ului din România care ar fi ”plătiți de ruși” – aici). Atunci prea puțini au fost dispuși să vadă și alte antecedente ale lui Patrick Basham, cum ar fi ”analizele” favorabile industriei tutunului, industriei alimentare modificate genetic, jocurilor de noroc sau războiului din Golf. Când le era convenabil, Patrick Bashman și/sau The New York Times erau surse credibile, avizate, independente. Acum?

Cum spuneam, nu are sens să ne enervăm mai mult decât e cazul pentru astfel de articole. Ci să înțelegem mecanismele care le fac posibile, aceleași și la noi, și în America. Pentru a ști cu cine luptăm și cum luptăm. Că de societate civilă convenabilă, care produce experți și expertize la comandă, după cum bate vântul și cere momentul, ne sunt pline ecranele televizoarelor și presa scrisă tipărită și online. Criteriul onestității e greu de aplicat (fiind subiectiv) pentru a putea face ordine în toată gălăgia. Dar nu imposibil.

***

P.S.: Anumite idei din articol ar merita o dezbatere. Dar într-un context onest, ceea ce nu e cazul pornind de la articolul lui Patrick Basham.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

16 thoughts on “The New York Times: ”Teroarea anti-corupție în România. ”Populism crud”, ”Abuz de putere al procurorilor”. ”Sârbu și Adamescu, victime politice”. Cine e autorul

  1. laur22

    „P.S.: Anumite idei din articol ar merita o dezbatere. Dar într-un context onest, ceea ce nu e cazul pornind de la articolul lui Patrick Basham.”

    PS sa intzelega ca ARTICOLUL TAU DESPRE IDEILE SALE nu asigura un contxt onest in care sa ii dezbatzi ideile ? Hmmmmmm ?

    Pai daca intr-un articol scrios de tine despre ideile sale nu ai „contextul onest ” sa le dezbatzi deorece tu in articol te indeletnicesti cu altceva (rautaciosii ar zice executzie media) cand si unde ai de gand sa le dezbatzi ? ca tu singur ai spus ca merita dezbatute.

    Provbabil cand s-o intoarce roata si o sa ia nevoie de munitzie prospata mai „societate civila” mai …
    „Ca de societatea civilă convenabilă, care produce experți și expertize la comandă, după cum bate vântul și cere momentul, ne sunt pline ecranele televizoarelor și presa scrisă tipărită și online”

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ laur22: dacă ai citit în mod constant RC, ai fi văzut că și despre faptul că ”ar fi prea multă anticorupție”, și despre arestările preventive, și despre câte de ”victime” sunt Sârbu și Adamescu și multe altele s-a scris și s-a discutat pe aici.

      Reply
  2. busuioc

    Corect si la obiect!Am indoieli serioase,nu numai privind persoana lui Patrick Basham,ci si relativ la ,,obiectivitatea” ziarului New York Times,ca de exemplu campania ,,pro Obama”.
    Ma abtin la alte comenterii,si felicit redactia pentru publicarea acestui articol,care lamureste ,,cu cine votam”.Ii place,sau nu-i place lui Patrick Basham,romanul s-a sarurat pana-n gat de politicienii corupti,care au pus tara pe butuci.Nu zic.o fi sarit uneori peste cal DNA ,dar pe ansamblu omul simplu de pe strada zice ,,Bravo,Kovesi!Da-i inainte asa!”.Ceeace spunem si noi.

    Reply
  3. Tempor

    Mass-media are principalele roluri de: informare, educare si formare si creare de curente de opinie (manipulari). Aceste roluri sunt jucate de lideri (jurnalisti, redactori, analisti) care au cunostinte sumare din stiintele exacte, tehnologii industriale, medicina… Ei dezvolta anumite idei, in principal pe tehnici de marketing (care includ tehnici de socio-psihologie).
    Ca stiinta, principalul rezultat urmarit al marketingului prin tehnicile specifice este acela de a obtine profit si succes in masa.
    Marile concerne moderne utilizeaza ca principal instrument al dezvoltarii afacerilor marketingul. Marketingul, cu tehnicile lui, apeleaza in mod crescator la cele 4 puteri ale unui stat. Prima putere la care apeleaza este mass-media.
    Din pacate exista si oameni ai stiintelor exacte manipuleaza marjand pe faptul ca anumite lucruri sunt greu de demonstrat.
    Un exemplu concret in acest sens este faptul ca este o profunda tacere cu o mare complicitate a mass-mediei, in privinta impactului devastator al dezvoltarii sistemelor de radiotelecomunicatii (sateliti, radare, internet, telefonie, radio-TV, automatizari) asupra climei si mediului terestru la nivel global.

    As cita din secventa video: „Care stiinta!?, nu este stiinta care sa demonstreze …”
    https://www.youtube.com/watch?v=dRk-fpO3WzM

    Iar cand este vorba de afaceri de miliarde, a fost o perioada in care opozantilor li se creau probleme:
    https://www.youtube.com/watch?v=Lr7XUYhN3kg

    CORUPTIA reprezinta desertificarea viitorului!

    Reply
    • Tempor

      De cand marea majoritate a produselor au ajuns la maturitate (din punct de vedere calitativ), principala ramura a studiului marketingului actual este – Psihologia si comportamentul consumatorului – pentru dezvoltare cantitativa si/sau de produse noi care ori nu sunt atat de necesare ori incalca anumite principii fundamentale.
      In tehnicile comerciale de marketing, targetul principal este identificarea „Acceptantilor timpurii”. De obicei, acest segment de consumatori are foarte putine cunostinte in privinta a ceea ce li se ofera si este folosit ulterior in dezvoltarea campaniei de promovare ajungadu-se astfel la promovarea de non-valori.
      Politica nu este straina de aceasta tehnica confundand marketingul politic cu marketingul comercial (unde este vorba de bani). Politica actuala este aservita intereselor financiare individuale.

      Reply
  4. Lupu Ionel

    In ce calitate, acest domn ziarist PATRICK BASHAM da verdicte distrugatoare ????????? Trebuie ignorat sau si mai bine, trimis la … plimbarea mare (ca sa fiu civilizat )….

    Reply
    • eugen2

      Vreti sa sugerati ca d.lui Basham trebuia sa i se verifice „calitatea” de catre FBI sau, chiar mai bine, de dl. Coldea personal?

      Reply
      • Mihai Gotiu

        @ eugen 2: nu, nu e treaba serviciilor, e responsabilitatea societății civile de a prezenta mecanismele de funcționare ale lobby-ului; asta nu înseamnă că d-nul Basham susține ceea ce susține, ci doar că cititorii au dreptul să știe cine e cel care susține lucrurile respective și în ce context; apoi, fiecare are libertatea (și dreptul) de a judeca singur cele scrise

        Reply
  5. Munteanu

    Este necesara clementa coruptilor si hotilor din Romania deoarece datorita dezastrului Basist in Romania nu se mai poate trai muncind cinstit. Eu am plecat din Romania cand Stolojan, pe atunci prim-ministru, a distrus industria electronica Romana ca sa se inbogateasca nevasta-sa Elena Stolojan importand calculatoare din SUA. Alti colegi care nu au reusit sa plece s-au sin-ucis, au innebunit sau unii mai putini si mai smecheri s-au recalificat hoti si traiesc din hotii. Nu pot sa ii condamn caci si eu as prefera sa fur dacat sa ma sin-ucid in mizerie shomer deci coruptii si hotii din Romania trebue tratati uman si condamnati doar daca vor exista iar locuri de munca cinstita in Romania ceea ce azi nu e cazul si hotii vor continua sa fure dupa ce li s-a oferit un loc de munca cinstit.

    Reply
  6. Daniel

    Si totusi ramine întrebarea:DE CE AU INCEPUT ACUM PROCURORII CERCETARI IN DOSARE DESPRE CARE SE VORBESTE DE ANI DE ZILE?!!

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Daniel: întrebarea corectă e de ce au început DOAR acum, nu ACUM, faptul că se fac cercetări ține de normalitate, faptul că nu s-au făcut e starea de a-normalitate

      Reply
      • Ioan

        Intr-adevar intrebarea corecta este de ce au inceput doar acum ,dar nu trebuie sa ne legam atat de nuante ;cel mai probabil dl Daniel asta a vrut sa spuna;se mai impune insa o intrebare,dle Gotiu;chiar credeti sincer ca niste oameni( din justitie si nu numai) obisnuiti cu un anume tip de comportament obedient si slugatnic,vectori de „executie” la comanda in vechiul regim isi vor schimba brusc comportamentul acum (apropos de starea de normalitate pe care o invocati) sau vor continua sa se comporta cum s-au comportat o viata intreaga ,ca niste slugi ce raspund la comenzile noilor stapani din interior si exterior.Nu va baniesc de naivitate dar nici de sinceritate totala!
        P.S E doar o intrebare retorica ,nu ma astept sa raspundeti!

        Reply
        • Mihai Gotiu

          @ Ioan: nu mai sunt acei oameni; e generația 35-45 de ani care au intrat în justiție la sfârșitul anilor 90, începutul anilor 2000

          Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *