Home 
Anticoruptie
Actualitate
Anticoruptie
Actualitate The Economist: Romania a facut pasi inapoi in lupta anticoruptie
21 Noiembrie 2008Lupta anticoruptie din Romania a devenit ineficienta, scrie publicatia britanica, The Economist, citata de agentiile de presa romanesti. Eforturile celor care vor sa schimbe ceva trebuie sa fie sustinute dinafara, altfel autoritatile din institutiile anticoruptie, cum ar fi procurorul-sef al DNA, Daniel Morar, sunt in pericol de a fi date afara. In Romania, lupta impotriva coruptiei si-a pierdut eficienta, conchide The Economist, care atrage atentia ca este nevoie de alte mijloace de verificare din parte Comisiei Europene.
Problema cea mai ingrijoratoare, scrie The Economist, este ca deja coruptia a intrat in cotidianul vietii populatiei, care ajunge sa se obisnuiasca cu acest fenomen si sa nu mai creada in lupta impotriva coruptiei. Se pune astfel problema redefinirii actualului sistem european de combatere a coruptiei catre alte mijloace care sa functioneze cu adevarat.
Lupta anticoruptie a fost mimata
Tarile est-europene, foste comuniste, au fortat inaintea aderarii la UE formarea unor organisme pentru a mima o coerenta a luptei anticoruptie, insa imediat dupa aderare au slabit prerogativele acestor institutii. Ca exemple sunt date tari ca Slovenia, Romania, Letonia si Cehia care au inchis sau au diminuat prerogativele birourilor anticoruptie. Eforturile facute de Romania si Bulgaria, cele mai noi membre UE, sunt considerate total ineficiente.
Pana si structurile anticoruptie ajung sa fie impregnate de oameni corupti. Obiectivele de indeplinit (benchmark-urile actuale) nu se concentreaza pe impactul institutiilor, ci doar pe crearea lor.
Fara sprijin dinafara, Daniel Morar si-ar pierde slujba
The Economist scrie ca ar trebui sa se gaseasca mijloace mai bune de masurare a eforturilor anticoruptie, propunand crearea unui post de comisar pentru lupta anticoruptie si introducerea unei noi conditii de aderare care sa fie strict legata de progresele in acest domeniu.
Revista economica britanica mai noteaza ca in majoritatea statelor foste comuniste presiunile preaderare au fortat elitele sa tina discursuri care au disparut dupa momentul aderarii. Mai mult, agentiile si oficialii care trebuie sa combata coruptia sunt "la fel de slabi, corupti sau incompetenti" ca cei pe care ii urmaresc. Iar rarele cazuri pozitive, cum ar fi romanul Daniel Morar sau slovenul Drago Kos, se bazeaza pe sustinere din strainatate pentru a-si pastra slujbele.
Coruptia trebuie respinsa de catre public
Solutiile sunt un mister. Oamenii sunt constienti de nivelul de coruptie. Au contact direct cu ea si toate sondajele arata ca cetatenii sunt foarte dezamagiti de nivelul slab de moralitate al alesilor sau al functionarilor. Alina Mungiu-Pippidi, citata de The Economist, a declarat la o conferinta pe aceasta tema de la Atena, ca in unele dintre noile state membre UE sau cele viitoare coruptia nu este privita ca "o incalcare mai degraba individuala a impartialitatii si a corectitudinii in guvernare", ci ca, exact opus, un mod normal de distribuire a serviciilor publice catre prieteni, aliati, clienti sau sefi.
Dincolo de perspectiva infiintarii postului de comisar sau trimis special anticoruptie, publicatia britanica conchide ca modul cel mai eficient, dar si cel mai dificil de a invinge coruptia este respingerea sa de catre public. "Cu cat este mai mare aceasta respingere, cu atat sunt sanse mai mari de succes".
Comentariul dvs.!
