Cristi Dănileț

Suspendarea Președintelui României: două forme

Sunt două tipuri de suspendări ale Președintelui Statului în Constituția României, una pentru încălcarea Codului penal și alta pentru încălcarea Constituției.

Astfel, 2/3 din numărul tuturor parlamentarilor poate să îl pună sub acuzare pentru înaltă trădare – art. 96 Constituție; sesizarea este trimisă la Parchetul de pe lângă ICCJ și se face o anchetă penală de către procurori, care poate duce la judecarea Președintelui la ICCJ. În toată această perioadă el este suspendat de drept și dacă este condamnat în final, este demis automat; dacă nu, își reia funcția. Înalta trădare înseamnă ca Președintele să fie dovedit că provoacă război, aservește țara unui alt stat, transmite secrete altui stat, folosește armata sau determină acțiuni violente pentru a schimba ordinea constituțională sau a afecta puterea în stat. În această procedură de suspendare poporul nu este implicat.

Cealaltă formă de suspendare este cea clasică, deja, pentru comiterea de fapte prin care încalcă Constituția – art. 95 Constituție: camerele reunite ale Parlamentului sesizeaza CCR; CCR emită o opinie consultativă, iar Președintele țării poate da explicații (art. 42-42 din Legea 47/1992); apoi 1/2 din numărul total al parlamentarilor poate decide suspendarea Președintelui țării. După suspendare, în termen de 30 de zile se organizează referendum prin care populația decide dacă îl demite sau nu pe Președinte. Dacă nu este demis, Președintele își reia funcția.

În timpul suspendării, interimatul funcției este asigurat de președintele Senatului; în lipsa acestuia, de președintele Camerei Deputaților.


Articol preluat de pe blogul autorului


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “Suspendarea Președintelui României: două forme

  1. Adrian

    Ok, lămuriți-ne dacă „lipsesc“, cum scrieți, ambii președinți ai camerelor, cine „asigură“ interimatul?

    Reply
  2. Adrian

    (Off-topic) Recent s-a lansat sintagma „analfabet constituțional“. Pe scurt, dacă doar reproduceți textele constituționale, pe noi cei nespecialiști, „ analfabeți“, nu ne-ați lămurit despre nimic, cel mult ne întăriți convingerea intimă că textul actualei Constituții este vraiște și mai mult forme fără fond. Și că sub pretextul modificării Constituției -de ex. în 2003 pentru aderarea la Uniune- în realitate s-a dorit altceva, de pildă spolierea pe mai departe a bogățiilor subsolului (NB de la 1917 aceasta începând).

    Chiar ar fi interesantă o discuție serioasă despre cazurile de înaltă trădare, că tot e în curs o plângere împotriva unui înalt demnitar cu această motivație. Părerea mea este că toate cazurile enumerate sunt forme fără fond. Scrieți că unele cazuri ar fi „aservește țara unui alt stat, transmite secrete altui stat“. Deci dacă „aservește“ sau „ transmite“ unei alte entități non-statale, chiar unei rude, de pildă, nu mai e cazul ? Dar desigur, nu trebuie să ne facem griji, fiindcă va decide instanța. De preferat cu unanimitate de voturi. Chiar ar fi interesant un campionat de dezbateri pe această temă; una din soluții după părerea mea ar fi ca „instanța“ să constate lipsa de substanță a „acuzelor“, că legea este neclară și nu poate „judeca“, și pe cale de consecință că trebuie să se auto-dizolve (membrii „completului“ să-și „dea demisia“) pentru că tocmai au încălcat un principiu de bază, pre-constituțional(ist), cel cu „denegarea“. Astfel de dezbateri-simulări era cazul să fi fost făcute în Constituantă sau în paralel (poftim termen!) în Universități. Așa că noi nespecialiștii ne punem întrebarea de pildă dacă nu cumva trădarea poate constă tocmai în absența acelora.

    Reply
  3. ??????

    Ați zice că procurorii au fost supuși presiunilor de către Băsescu, Tăriceanu, Dorneanu, Iordache, Nicolicea , Pleșoianu, etc., ?

    Reply
  4. ??????

    Statutul dumneavostră de judecător vă permite să formulați astfel de opinii publice, domnule Dănileț ?

    Reply
  5. ??????

    Opinați că CSM ar trebui să ia act de activitatea publică cu caracter politic a domnului Dănileț și să solicite o evaluare disciplinară a acestuia, de către IJ ?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *