Călin Dejeu

Suspecta obsesie a Hidroelectricii pentru secarea Jiului

Hidroelectrica lucrează ilegal în Defileul Jiului de la început, din 2004. A obținut acordul de mediu GJ-51/18.04.2003 pe baza unui studiu vădit fals. În acel studiu, întocmit de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului, scrie: ”În sectorul aval de acumulare controlul debitelor și calității apei are un impact pozitiv asupra ihtiofaunei.”

Nu trebuie să ai niciun fel de studii ca să-ți dai seama că secarea aproape completă a unui râu nu are cum să aibă impact pozitiv asupra peștilor din acel râu, că este o minciună astronomică. Și, această concluzie falsă fiind în studiul pe baza căruia s-a emis acordul de mediu, este vorba de fals intelectual.

Evident că un acord de mediu emis pe baza unui fals intelectual este un document ilegal. De asemenea, avizul de gospodărirea apelor 188/14.02.2003, pe baza căruia a fost emis acordul de mediu, este un aviz strict ilegal, deoarece prevede la captarea secundară de pe râul Bratcu un debit salubru de 0 metri cubi/secundă.

Încă din 2004, anul începerii lucrărilor, s-a sesizat oficial că se încalcă chiar și acest acord de mediu. Sesizarea s-a facut în cadrul studiului pentru fundamentarea desemnării Parcului Național Defileul Jiului, studiu care a fost întocmit de Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice – ICAS Bucureşti:

”Eliberarea condiționată a acordului de mediu nr. GJ-51 din 18.04.2004 emis de IPM Tg. Jiu (Anexa 13) este perfect justificată și, la 20 de luni de la emiterea acestuia, se impune controlarea modului în care SC Hidroelectrica S.A.:

– a soluționat lucrările de organizare de șantier și depozitarea sterilului rezultat precum și scoaterea din circuitul productiv a terenurilor ocupate definitiv sau temporar;

– a încetat violarea Rezervațiilor naturale Pădurea Chitu-Bratcu și Pădurea Gornăcel;

– a asigurat migrarea faunei acvatice.”

Studiul a ajuns la Ministerul Mediului și la Guvern (pe baza lui a fost emisă Hotărârea de Guvern 1581/2005) iar autoritățile de mediu ar fi trebuit să intervină și să sisteze din fașă lucrările ilegale, fapt ce nu s-a întâmplat. La vremea aceea Legea 137/1995 era destul de clară:

”Acordul şi autorizaţia de mediu se suspendă pentru nerespectarea prevederilor acestora sau ale programelor pentru conformare, după o somaţie prealabilă, cu termen; suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune, după expirarea termenului de suspendare, anularea acordului şi autorizaţiei de mediu, după caz, şi oprirea execuţiei proiectului sau încetarea activităţii atunci când nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite în somaţie. Dispoziţiile de suspendare, precum şi cele de încetare a proiectului sau activităţii sunt executorii.”

Apoi, prin HG 1581/2005 a fost declarat Parcul Național Defileul Jiului, iar proiectul hidroenergetic este strict incompatibil cu noul statul de protecție al zonei și trebuia sistat definitiv. Mai multe aici (de la momentul 43:30).

Apoi România a aderat la Uniunea Europeană, iar acest proiect, care încalcă total Directiva Cadru privind Apa, a acumulat o nouă componentă de ilegalitate. Iar continuarea lucrărilor și după desemnarea sitului Natura 2000 Defileul Jiului este confirmată ca ilegală chiar de Curtea de Apel București, într-o motivare obiectivă și fundamentată.

Nu putem să nu ne întrebăm de ce Hidroelectrica insistă de decenii să continue lucrările la cele două hidrocentrale ilegale de care nici măcar nu are nevoie. Hidroelectrica are multe hidrocentrale care funcționează sub capacitate, ar putea în acestea să producă cei câțiva MW pe care însistă să-i producă distrugându-ne parcul național. Cele două hidrocentale ar crește puterea instalată a Hidroelectricii cu doar 1%, dar aceasta nu inseamnă că i-ar crește și producția. Ar putea să aibă aceeași producție fără acest sacrificiu suprem, fără să ne mutileze cumplit patrimoniul natural național, prin devierea ultimului râu mare de munte care mai curge liber în Carpații Românești.

Sistemul energetic național are nevoie de hidrocentrale care să stocheze energia, noaptea sau când vântul puternic crește semnificativ producția eolienelor, nu de Dumitra și Bumbești, hidrocentrale pe derivație care nu pot stoca deloc. Cele două hidrocentrale sunt și mai puțin atractive pentru că sunt situate în Oltenia, zonă excedentare din punct de vedere al echilibrului producție/consum la energia electrică.

Este evident că Hidroelectrica nu are nevoie de cele două hidrocentrale pe derivație, Dumitra și Bumbești, din moment ce se chinuie de ani buni să vândă zeci de microhidrocentrale.

Hidroelectrica are sute de hidrocentrale, multe, probabil majoritatea, cu probleme de eficiență și de legalitate. Iată cum arată fosta albie a Drăganului (râu pentru care veneau în trecut turiști de la mii de kilometri), pe care ar trebui să curgă măcar un debit de servitute.

S-a format sol pe albie, n-a mai curs apă de decenii!

De ce Hidroelectrica nu se ocupă cum trebuie de sutele de hidrocentrale pe care le are terminate, în loc să distrugă parcul național? În ce privește cele în construcție, de ce în 2016, încă inainte de-a ieși din insolvență, dintre zecile de șantiere abandonate, a ales să se grăbească să le continue chiar pe cele mai certate cu legea, pe cele cu cel mai grav impact asupra mediului?

Mai și face pe victima în cazul Defileului Jiului, când este de fapt agresorul!

”Nu cautam acum vinovati pentru blocarea proiectului, ci solutii pentru punerea in siguranta si, ulterior, pentru punerea in functiune.”

Fiind vorba de lucrări declarate ilegale în sentință definitivă, evident că trebuie căutați vinovații pentru efectuarea lor, nu pentru blocarea lor!

Hidroelectrica se face că nu înțelege că societatea românească civilă de mediu, datorită capacității reduse, este fabulos de tolerantă cu ea. Hidroelectrica ar trebui să fie dată în judecată pentru fiecare captare la care nu asigură permanent un debit de servitute și pentru fiecare captare în sit Natura 2000 sau amonte de sit Natura 2000, chiar și cu debit de servitute (dacă există așa ceva), care nu a fost supusă evaluării adecvate!

Chiar și strict economic, uitând de ilegalitatea proiectului în ce privește legislația de mediu, continuarea proiectului din Defileul Jiului nu se justifică. Se declară o putere instalată de 65 MW (în avizul de gospodărirea apelor sunt menționați doar 50 de MW), dar, în condițiile secetei din ce în ce mai frecvente și pronunțate, evident că producția în majoritatea timpului ar fi mult mai mică.  Ar putea să producă cei câțiva MW în hidrocentralele terminate, care funcționează sub capacitate. Deci amortizarea reală a investiției este o poveste. Prin terminarea lor, ar mai cheltui degeaba peste 50 de milioane de euro! Ne tot scot ochii cu cei 155,5 milioane de euro cheltuiți, de parcă i-am obligat noi să arunce această sumă pe lucrări ilegale și fără rost. Dacă ai aruncat degeaba 155,5 milioane de euro, mai trebuie să arunci degeaba încă 53,5? Ce fel de logică economică este aceasta? Singura decizie rațională, strict economic vorbind, este abandonarea definitivă a proiectului, pentru limitarea pierderilor.

În schimb, cu ajutorul cozilor de topor din autoritățile de mediu, Hidroelectrica insistă cu virulență să încalce decizia judecătorească definitivă, printr-o reautorizare abuzivă a proiectului:

Timp de 12 ani, nu a interesat pe nimeni că Parcul Național Defileul Jiului nu are plan de management. Chiar în ziua în care Hidroelectrica a pierdut definitiv procesul privind autorizațiile de construire, printr-o rarisimă ”coincidență”, Agenția pentru Protecția Mediului Gorj a postat un proiect de decizie de încadrare pentru planul de management al parcului, o variantă a acestuia care include proiectul hidroenergetic ilegal, deci promovează distrugerea de la un capăt la celălalt a parcului.

Bombardată cu contestații, APM Gorj a mimat că-și face treaba și a trimis observațiile la administrația parcului. Ca apoi să aflăm că, deși planul de management de pe site-ul administrației nu a fost corectat, în 29 februarie APM Gorj a convocat Comitetul Special Constituit și, în mod abuziv, a invitat și reprezentanți ai Hidroelectrica. Cum să chemi la Comitetul Special Constituit, la consultare privind planul de management integrat al unui parc național și al unui sit Natura 2000 suprapus, un agent economic care instanța tocmai a constatat că de peste 10 ani mutilează ilegal cele două arii protejate??!

Legislația este foarte clară: ”Etapa de încadrare se realizează cu consultarea titularului planului sau programului, a autorităţii de sănătate publică şi a autorităţilor interesate de efectele implementării planului sau programului, în cadrul unui comitet special constituit”. Hidroelectrica nu este o autoritate publică, ci un agent economic, și nu are ce căuta la ședința Comitetului Special Constitutit pentru ”Planul de Management Integrat al Parcului Național Defileul Jiului și al Sitului Natura 200 ROSCI 0063 Defileul Jiului”.

Ca să ne dăm seama ce interese servește APM Gorj, în raport cu protejarea parcului național, este suficient să observăm că sutele de cetățeni/ONG-uri care au trimis observații la planul de management, pentru a cere ca acest plan să-și atingă menirea de a proteja parcul, nu au primit niciun răspuns la observații și nici măcar nu au fost informați cu privire la întrunirea Comitetului Special Constituit, în schimb agentul economic care vrea să distrugă parcul de la un capăt la celălalt a fost și informat și invitat!

APM Gorj a ținut secretă întrunirea Comitetului Special Constituit pe o temă pe care o putem considera de importanță europeană, în timp de alte APM-uri, și ele deloc prietenoase cu mediul, postează din oficiu data întrunirii și tematica pentru toate ședințele Comitetului Special Constitutit.

Și abuzurile nu se opresc aici. Hidroelectrica a cerut la ședință ca în planul de management să se treacă un debit de servitute, adică să se ”legifereze” distrugerea parcului național, ilegalitatea. OUG 57/2007 prevede clar că ”managementul parcurilor naţionale asigură menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală …. prevenirea şi excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit”. Iar Jiul este elementul esențial al cadrului fizico-geografic al Defileului Jiului, și debitul de servitute este, în cadrul legal, opusul stării naturale a unui râu. Stabilirea unui debit de servitute pe Jiu, în parcul național, este ceva incompatibil cu parcul național. Diferența între un râu cu debit natural și un (fost) râu cu debit de servitute este precum diferența între un codru secular și o padure taiată la ras aproape în totalitate.

Și, în loc ca reprezentanții Hidroelectrica să fie dați afară, li s-a făcut hatârul. S-a solicitat de la Apele Române un debit de servitute. Cum să ceri de la Apele Române, de departe cel mai virulent inamic instituțional al protejării naturii, punct de vedere cu privire la managementul unui parc național?!

Să nu uităm că vinovatul principal este tot Ministerul Mediului, care scoate castanele din foc cu mâna altuia. Conform legislației, Ministerul Mediului este responsabil pentru evaluarea de mediu a planului de management pentru Defileul Jiului, fiind vorba de un plan care vizează suprafețe din două județe.  Ministerul, care se lăuda că nu face nimic până nu se termină procesele și anchetele, pune APM Gorj să-i facă treaba murdară. Ministerul sfidează nu doar cei 30.000 de semnatari ai petiției pentru Defileul Jiului, prin care i se cere ministerului să salveze Defileul Jiului, dar sfidează toate generațiile următoare, care au și ele dreptul să se bucure de patrimoniul natural al țării.

Dar să revenim la titlu. Cine trage sforile? De ce se insistă atât pe continuarea unui proiect ilegal, continuare care sub nicio formă nu este în interesul Hidroelectrica? Am apelat la o serie de Parchete, chiar și la Inspecția Judiciară, sperând că vinovații vor fi scoși la suprafață. Încă mai sper.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

11 thoughts on “Suspecta obsesie a Hidroelectricii pentru secarea Jiului

  1. J.

    Energia este strategică și un domeniu în care partajul s-a făcut între marile familii, chiar imediat după 1989. Unele sunt atât de puternice încât apar extrem de rar în presă.
    Explicația este clară, după mine: nu vor să piardă un robinet cu bani. N-au investit nimic, așteaptă terminarea lucrărilor, privatizează și dup-aia pot să stea acasă și să-și admire extrasele de cont. APM-urile sunt niște instrumente atât de insignifiante, încât sunt trimiși să le anihileze mardeiașii lor de gradul cel mai de jos.
    Vă luptați cu partea văzută a aisbergului și sunteți impresionat de cât de mare este – trebuie coborât sub suprafață pentru a vedea toată realitatea.

    Reply
  2. Radu Stefanescu

    Prin blocarea lucrarilor se anihileaza o sursa de energie curata. Hidrocentralele nu polueaza ca termocentralele si nu fac explozie ca Fukushima Daiiachi sau Cernobâl. Sentinta judecatoreasca cea mai ciudata pe care am vazut-o in Romania blocheaza o utilitate de interes national, dand o solutie judecatoreasca retroactiva. Se blocheaza inclusiv prevederile contractului de a restabili, la sfarasitul lucrarilor, situl natural. Plantare de copaci, refacerea șenalului etc. Este foarte bine ca ecologistii sunt vigilenti dar in acest caz este suspecta indirjirea lor contra unei surse de energie curata. Nu am vazut proteste ale ecologistilor ca d-l Dejeu contra bombei atomice de la Cernavodă, contra mașinilor Diesel, contra termocentralelor care sunt cea mai importanta sursa de poluare din energetica. Ma tem ca indirjirea a doua ONG-uri straine ascund alte interese decat ale romanilor. Articolul este comic, pe alocuri. Aflu ca Jiul a secat. Este pentru prima oara cand aflu ca o hidrocentrala TRANSFORMA apa in energie prin CONSUMAREA lichidului! Dragii mei, UNDE au dus apa Jiului? Au dus-o la ruși? Ma tem ca se ascund marunte interese personale ca datul cu caiacul pe Jiu contra producerii de energie curată și ușor de refăcut prin ciclurile naturale. Pe Jiu apa curge, am vazut acum doua saptămani… degeaba!

    Reply
    • J.

      Nu există energie curată (poate doar când încălzim apa la soare, dar nu în recipiente de plastic). Un baraj oprește circulația vietăților acvatice, din mâlul de pe fundul lacurilor se degajă metan, prezența fizică a construcțiilor și oamenilor sperie vietățile etc.
      Refrenul cu ONG-urile conduse de străini a devenit o manea de succes pe holurile tuturor APM-urilor din țară atunci când cineva atrage atenția asupra unor schilodiri ale mediului. Le vin unora dealurile peste case și-i din cauza ocultei mondiale care instrumentalizează două ONG-uri! Și mai e și varianta de rezervă: ecologiștii își sacrifică timpul și energiile ca să se dea cu caiacul! Și apa curge degeaba!!! Wow!!! Dacă vă avea sfetnic Burebista ori măcar Matias Korvin, vă dați seama câtă energie se putea produce până acum. Vă doresc să faceți toate concediile în munții României!!!

      Reply
      • Radu Stefanescu

        Nu imi fac concediile, locuiesc la munte, aproape de Ciucaș. Romanii, apropo de istorie, au fost primii care au folosit forta apei, morile pe apă, piua de sumane, roata cu făcaie etc. le puteți vedea la Muzeul Satului, nu este nicio taină. S-a produs destulă energie, pe atunci ecologiștilor li se tăia capul – sper că apreciați gluma.

        Reply
        • J.

          Dacă românii sunt primii care au folosit forța apei, atunci vin să mi se taie capul cu o drujbă acționată hidraulic. În campania de presă, pe care o s-o declanșați, sper să publicați și o inscripție, dacă nu dacică, măcar proto-română, pe care să figureze expresia „debit de servtute”. Sau alte surse istorice.
          :)

          Reply
          • Radu Stefanescu

            Nu cred ca se poate purta o discutie cursivă cu domniile voastre. Abaterea de la subiect este ultimul refugiu al celui care nu mai are argumente. Daca ati fi citit mai bine ati fi vazut că am scris ca romanii sunt primii in contextul lui Matei Corvin și a lui Burebista. In lume sumerienii și grecii au folosit primii forța apei, prima centrală de producere a energiei electrice a fost hidro, pe Niagara. Inclusiv în sanctuarul ecologistilor Yellowstone există o microhidrocentrală și o captare a energiei geotermice. Bazic, militez impotriva energiei termice și în special a energiei atomice, am scris adesea despre asta. Cred că dacă lăsați deoparte teribilismul ați putea vede adevăratele probleme ale mediului din România, cele cu impact major, se fac multe nenorociri împotriva mediului în România. Văd că interesul cu datul cu caiacul, după cum reiese din poza publicată cu mândrie pe Neuer Weg este mai important decât producerea de energie cu factor de poluare redus. In speță Hidroelectrica este obligată la sfârșitul lucrărilor, să refacă situl. Sunt câteva milioane bune prevăzute la acest capitol. Nu m-aș mira să fie un aranjament in spatele scenei, dintre Hidroelectrica și ecologiști. Ecologiștii opresc lucrările și Hidroelectrica bagă banii de reconstituire a ecosistemului în buzunar.

  3. Ghergut

    domnule Stefanescu, ori esti intr-o grava eroare si lipsa de informatii ori esti ”prieten” cu infractorii de la Hidroelectrica care in acest caz, si multe altele, continua sa incalce legile inca din 2004.
    1.Sentinta este corecta, insa dupa obiceiul justitiei romane , vine foarte tarziu.
    2. cel care a distrus ilegal , va fi obligat sa refaca mediul pe cheltuiala sa, va veni si acesta. Desi in continuare ei par mai preocupat cum sa arunce alti 50 de milioane pe apa sambetei, Jiului.
    3. argumentel , De ce nu va ocupati de copii orfani in loc sa va ocupati de batranii fara adapost ?, este absolut ridicol. In special cand se adreseaza unora care pe timpul si banii lor lupta pentru salvarea unor bunuri publice de care beneficem cu totii.
    dumneata de ce nu faci nimic, ca macar in acest caz unde exista o hotarare judecatoresa sa se respecte legea??, in schimb risipesti timp si energie ca sa fii impotriva respectarii legii.
    4. nu este nimic comic in lipsa dv.de informare , este vorba (ca si in alte cazuri de constructii hidro) de devierea cursul pe alta albie.
    la majoritatea microhidrocentralelor , care sunt cea mai grava distrugere a mediului din ultimii ani, apa curge prin teava si nu prin albia naturala, care evident ramne seaca total sau partial.
    Pentru iexpertii Hidroelectrica si unii ca dumneata asta este perfect in regula, insa pestii, si celelalte organisme nu vor sa traiasca in teava. Pasarile, vidra, caprele, ursii, nu se pot adapa din teava.

    Reply
    • Radu Stefanescu

      Domnule Ghergut, nu cred ca trebuia sa va raspund, dar fiti sigur ca sunt mult mai bine informat si mai in subiect decat domnia voastra. O sa declanșez o campanie de presa ca să pun lucrurile la punct, așa o să aflați ce și cum, și adevărul la locul lui. Cred că nu vă supărați, dar sper că adevărul contează pentru domniile voastre, nu? Pe de altă parte nu sunt obișnuit să fiu insultat și luat la per tu pe forum, dar probabil că așa este obiceiul la ecologiști.

      Reply
  4. Adrian

    domnule Ghergut, va invit sa cititi sentinta judecatoreasca in integralitatea ei. Astfel, la pagina 21 se mentioneaza foarte clar: „actele administrative – autorizatii de construire … nu corespund cerintelor de legalitate astfel incat se impune solutia de anulare a acestora, noi acte de autorizare putand fi emise numai cu respectarea exigentelor mentionate in ceea ce priveste modalitatea de analiza a efectelor proiectului asupra zonei protejate – parte a sitului Natura 2000″.

    Doua aspecte:

    1. In niciun caz instanta nu a decis defiintarea lucrarilor deja executate, ci a impus ca si conditie de continuare a lucrarilor efectuarea evaluarii impactului asupra mediului. De altfel, aproape acelasi lucru a fost decis prin hotararea judecatoreasca 4237/2017, prin care instanta a dat dreptate G.N.M. de a impune efectuarea E.I.A. inainte de punerea in functiune a proiectului. Singura diferenta dintre efectele celor doua hotarari judecatoresti este ca acum lucrarile au fost sistate fara a se mai efectua minima ecologizare mentionata de dl. Stefanescu.
    2. Anularea autorizatiei nu s-a produs din motiv de suprapunere a proiectului hidroenergetic cu P.N. Defileul Jiului, ci cu situl Natura 2000 ROSCI0129 (Nordul Gorjului de Vest). So, myth busted!

    As vrea si sa il intreb pe dl. Dejeu pe ce baza a facut afirmatiile urmatoare:” În data de 18 ianuarie 2018 au fost observate echipe de muncitori plecând de pe șantierul barajului de la Livezeni. De asemenea, a fost constatată activitate la șantierul hidrocentralei Bumbești.” Aveti dovezi in acest sens, gen poze, filmare, etc? Daca nu, sa ma ierte ca spun asta, dar mi se pare ca e o mica manipulare a sutelor de persoane, care de buna credinta fiind, au semnat sesizarea catre ISC gata intocmita de dl. Dejeu, desi sub nicio forma nu erau martori la presupusa fapta.
    Filmarea din 21 decembrie poate fi considerata ca si proba, doar in conditiile in care sentinta judecatoreasca fusese anterior comunicata martorilor in conditiile legii. Reamintesc ca in conformitate cu prevederile Codului Civil (art. 426, aliniat 5), hotararile judecatoresti se redacteaza si se semneaza in cel mult 30 de zile de la pronuntare. Apoi, conform art. 427, hotararea se comunica din oficiu partilor, comunicarea facandu-se de indată ce hotararea a fost redactata si semnata in conditiile legii. Mai departe, la art. 433, se specifica ca hotărarea judecătoreasca are putere executorie, in conditiile prevazute de lege.

    Reply
    • Adrian

      „Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Gorj a efectuat marți, 6 februarie, un control pe Defileu Jiului. Verificările au avut la bază cele aproape 600 de petiții depuse la inspectorat prin care autorităţile au fost înştiinţate că Hidroelectrica continuă lucrările pe Jiu şi nu respectă decizia instanţei. Trei inspectori de muncă din cadrul Compartimentelor Control Relaţii de Muncă şi Securitate şi Sănătate în Muncă s-au deplasat în teren pentru a verifica aspectele reclamate, însă nu au găsit activitate pe șantier.”

      https://www.pandurul.ro/articol/control-al-itm-gorj-la-santierul-de-pe-defileul-ji_99936.html

      Reply
  5. Adrian

    Si in caz ca nu stiati deja, Hidroelectrica a depus o cerere de contestatie in anulare impotriva deciziei CAB:

    Nr. unic (nr. format vechi) :804/2/2018
    Data inregistrarii05.02.2018
    Data ultimei modificari:06.02.2018
    Sectie:Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal
    Materie:Contencios administrativ şi fiscal
    Obiect:anulare act administrativ dec. nr. 5378/14.12.2017 dos. nr.10058/3/2017
    Stadiu procesual:Contestaţie în anulare – Recurs

    Sa vedem ce inseamna o contestatie in anulare:

    „Potrivit Codului de procedură civilă pot fi atacate cu contestatie în anulare hotărârile definitive (contestaţie în anulare obişnuită). Pe cale de exceptie, legea  instituie posibilitatea exercitării căii de atac şi împotriva hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs (contestaţie în anulare specială).

    Hotărârile definitive sunt:

    hotararile care nu sunt supuse nici apelului si nici recursului;hotararile date in prima instanta, fara drept de apel si neatacate cu recurs;hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;hotararile date in apel, fara drept de recurs, precum si cele neatacate in recurs;hotararile date in recurs, chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

    În acest sens, Codul de procedură civilă prevede posibilitatea atacării hotărârii judecătoreşti definitive cu contestaţie în anulare atunci când:

    Hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia;Dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;Instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;Instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

    Termenul de exercitare a contestaţiei în anulare este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.”

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *