Romania Curată

FES a lansat un studiu la zi despre tinerii din România: nivelul de implicare politică și dorința de a participa sunt scăzute

Ieri, 26 martie, am participat cu mare interes la lansarea celui mai recent studiu al Fundației Friedrich Ebert (FES) România, „Tineri în România: 2018-2019”, care acoperă un spectru larg de întrebări legate de valorile, credințele, dar și experiențele și aspirațiile tinerilor în diverse domenii, cum ar fi educația, ocuparea, participarea politică, familia, timpul liber și utilizarea mijloacelor de comunicare.

Mai jos aveți principalele concluzii ale studiului.

– Politica pare să joace un rol marginal în viața majorității tinerilor români. Atât nivelurile de participare cât și interesul față de participare sunt scăzute, participarea la proteste fiind forma cea mai populară de activism. Mai puțin de un sfert dintre membrii eșantionului au fost implicați în acte participative. În comparație cu celelalte nouă țări sud-est europene incluse în studiul comparativ, România are cel mai mic procent al respondenților implicați politic.

– Peste jumătate din respondenți sunt de acord că democrația este o formă bună de guvernare, în timp ce mai puțin de un sfert nu sunt de acord. În același timp, 23% dintre respondenți sunt de acord că, în anumite circumstanțe, dictatura este o formă de guvernare mai bună decât democrația. În comparație cu celelalte nouă țări sud-est europene incluse în studiul comparativ, România are unul dintre cele mai mici niveluri ale sprijinului democratic.

– Procentajele celor care au opinii pozitive privind starea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului în România sunt mai mici decât cele ale respondenților critici. Într-o comparație cu celelalte nouă țări sud-est europene incluse în studiul comparativ, România are nivelurile cele mai reduse dintre statele membre UE când este vorba despre evaluarea stării democrației, deși acestea sunt mai mari comparativ cu statele care nu sunt membre UE.

– Nivelurile de încredere în instituții și organizații sunt scăzute, niciuna dintre acestea neînregistrând o majoritate de evaluări pozitive. Armata și biserica sunt singurele instituții în cazul cărora a existat un procent mai mare de respondenți cu aprecieri pozitive, comparativ cu cel al respondenților cu aprecieri negative.

– Majoritatea tinerilor români sprijină nivelul actual al Drepturilor pentru cele mai multe grupuri minoritare, în timp ce o treime sprijină extinderea drepturilor actuale. Cu toate acestea, în cazul persoanelor LGBT și al minorităților etnice proporțiile celor care sprijină mai multe drepturi sunt mai mici decât ale celor care afirmă că au prea multe drepturi. România are al doilea cel mai scăzut nivel de sprijin pentru drepturile minorităților etnice, și cel de-al treilea cel mai scăzut nivel de sprijin pentru drepturile săracilor, comparativ cu alte țări incluse în prezentul studiu.

– Respondenții din acest proiect de cercetare s-au plasat pe o scală stânga-dreapta cu o valoare medie spre dreapta, însă apropiată de mijlocul scalei. Totuși, majoritatea tinerilor manifestă un sprijin puternic pentru redistribuire și pentru un stat puternic: 55,7% consideră că veniturile săracilor și bogaților ar trebui să devină mai egale, 47,5% sunt complet de acord cu afirmația conformă căreia cotele de participare a guvernului în afaceri și industrie ar trebui să crească și 65% că Guvernul ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru a se asigura că toți au ce le trebuie. Niciuna dintre aceste trei întrebări nu se corelează cu autoplasarea pe scala stânga-dreapta și contrazice rezultatelor bazate pe adulții din țările occidentale, în care oamenii care se pronunță în favoarea unui rol mai puternic al guvernului și a redistribuirii mai mari de către guvern tind să se plaseze de partea stângă a scalei ideologice

– Tinerii români care au o voce mai puternică din punct de vedere politic, cei care manifestă un interes mai mare pentru politică și prezintă niveluri mai mari de participare politică tind să sprijine de democrația și, în același timp, să se opună ideii de reducere a diferențelor de venit între săraci și bogați.

– Nivelul educațional este unul dintre cei mai importanți predictori ai atitudinilor și comportamentelor politice. Respondenții cu studii superioare tind să aibă opinii mai pozitive despre regimurile democratice În plus, nivelul educațional este cel mai important predictor al participării politice, iar persoanele cu un nivel educațional mai bun tind să sprijine opinia că săracii și bogații ar trebui să aibă venituri mai egale. În același timp, nivelul educațional al respondenților și al părinților acestora nu are un efect pozitiv sistematic asupra atitudinilor privind drepturile pentru toate grupurile minoritare. Dimpotrivă, nivelul educațional, atât al respondenților, cât și al părinților acestora, este corelat negativ cu opiniile privind minoritățile etnice.

– Tinerii români tind să fie extrem de încrezători în propriul viitor, însă mai puțin încrezători în viitorul conaționalilor și al țării înseși. Aceasta se datorează în principal posibilității de a emigra, care este considerată de majoritatea respondenților o opțiune bună pentru viitor dacă viața lor în România nu le oferă rezultatele așteptate.

– Aproximativ 30% dintre respondenți și-au exprimat dorința de a pleca din România pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, un procentaj relativ mic pentru regiune, și care constituie o scădere semnificativă față de cifrele din 2014, când aproape 60 % dintre tinerii români se gândeau să emigreze. În cea mai mare parte, dorința și planurile de plecare sunt corelate cu sentimentul de sărăcie și lipsa accesului la bunuri de consum. Marea majoritatea a emigranților doresc să rămână în UE, în special în Germania și Marea Britanie.

– Tinerii români se diferențiază puternic în ceea ce privește dorința de a întemeia o familie în funcție de mediul de proveniență. În timp ce tinerii care locuiesc în localități mai mici văd căsătoria ca pe un prim pas către construirea bunăstării și prosperității, cei care locuiesc în orașe mai mari amână căsătoria pentru un moment ulterior, după ce și-au finalizat studiile și au găsit un loc de muncă bine plătit.

– Cele mai multe cupluri de tineri căsătoriți tind să fie extrem de sărace, atât obiectiv, cât și subiectiv. Mai mult, familiile sărace tind să aibă mai mulți copii și să înțeleagă și să utilizeze deficitar mijloacele contraceptive.

– Aproximativ 20 % dintre tineri raportează ori că nu știu ce este contracepția ori că, în general, nu o folosesc. Deși cele mai multe persoane care raportează că nu utilizează metode contraceptive sunt într-o relație stabilă sau căsătorite, aproximativ 15 % raportează că sunt singure, având o viață sexuală activă, cu mai mulți parteneri/ partenere.

– Majoritatea tinerilor vizează învățământul superior (diplomă de licență sau mai mult), iar aspirațiilor lor par a fi influențate, printre alți factori, de gen (probabilitatea de a viza o diplomă universitară este mai mare în rândul femeilor) și de capitalul educațional al părinților.

– Tinerele tind să aibă rezultate școlare/universitare mai bune decât tinerii. În același timp, nivelul educațional al părinților și nivelul de bogăție al familiei au efecte pozitive asupra performanței școlare/universitare.

– Peste o treime dintre respondenți nu lucrează în ocupația pentru care s-au format. Mai mult, un procentaj mare de tineri simt că sunt supracalificați pentru munca pe care o depun.

– Aproximativ 63 % dintre tinerii din întregul eșantion raportează că Dumnezeu este foarte important în viața lor. Importanța mare acordată divinității este asociată cu o valorizare puternică a statutului de persoană căsătorită/a faptului de te căsători și a avea copii și este corelată negativ cu opiniile privind homosexualitatea și avortul.

Cercetarea face parte dintr-un proiect mai vast al FES despre tinerii din Europa de Sud-Est 2018/2019, desfășurat simultan în zece state din Europa de Sud-Est : Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia, Montenegro, România, Serbia și Slovenia. Scopul studiului este identificarea și analiza valorilor, atitudinilor și comportamentelor tinerilor în societatea contemporană. Culegerea datelor a fost efectuată în luna martie 2018, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1048 de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 și 29 de ani, prin metoda interviului față în față.

Varianta integrală a studiului poate fi accesată pe pagina web a FES România, la secțunea publicații:
http://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/15294.pdf


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *