Dorin Tudoran

Statul de Blat

“Bună treabă, rea tocmeală!”

Asta afirmă președintele Traian Băsescu despre numirea pesedistului Petre-Gabriel Vlase în funcția de Director al SIE, lăsându-ne să înțelegem că președintele Klaus Iohannis a inventat marele blat în politica postecembristă și a dat fuguța cu el la  O.S.I.M. spre a-l breveta. (AICI)

Numai că, pe când se afla în funcție, președintele Traian Băsescu, a ținut morțiș să-și vadă pupilul – Claudiu Elwis Săftoiu – Director la SIE. Pe cale de consecință, a bătut palma tot cu cei din fruntea PSD, acceptându-l, la schimb, pe George Maior ca Director la SRI.

În vreme ce pentru PSD, blatul a fost foarte profitabil, înșurubându-l pe George Maior pentru mulți ani în vârful SRI, Traian Băsescu a luat o plasă monumentală, căci ineptul Claudiu Elwis Săftoiu a trebuit să fie schimbat foarte rapid din funcție.

Președintele Traian Băsescu a pus bomboana pe coliva Statului de Drept, acredintându-l ca Stat de Drept Preferențial, atunci când, supărat pe dna Adriana Săftoiu, a mărturisit motivul înălțător-patriotic pentru care l-a vrut pe Claudiu Elwis Săftoiu în fruntea SIE:

”Cel mai urât lucru este, după ce te-a luat cineva dintr-un purtător de cuvânt, te-a făcut ministru – consilier prezidențial este rang de ministru -, ți-a poftit suflețelul să-ți fie soțul șef de serviciu secret, ți l-a făcut președintele șef de serviciu secret. Și când constați că e căciula mai mare decat poate să ducă capul domnului șef de serviciu secret, să te superi ca ți l-a schimbat. Păi cine l-a pus să vorbească prostii?” Amănunte (AICI).

Adevărul este că politica se face, vorba franțuzului, “donnant-donnant”, adică mai lași tu-mai dau eu, mai dau eu-mai lași tu. Să nu uităm nici Teoria jocurilor (și politica este și un joc), nici cum donnant-donnant poate deveni gagnant-gagnant sau perdant-perdant, nici de Tit-for-Tat și altele. (AICI)

A devenit jenant și plictisitor – prin previzibilitate și tupeu – jocul dlui Traian Băsescu: toate târgurile încheiate de mine au dovedit exemplară abilitate politică. Tot ce fac Iohannis și alții sunt blaturi.

Dacă vrem cu tot dinadinsul să mergem pe versiunea blatului, aș zice că dl Băsescu este unul din părinții fondatori ai Statului de Blat, Statului de Drept Preferențial și al măcar unuia dintre Statele Paralele care sfâșie România în loturi și parcele de interese murdare.

Pe Laura Codruța Kövesi — cu ale ei cele bune și ale ei cele rele — nu președintele Iohannis a numit-o în funcție, ci președintele Băsescu. Cel dintâi apără ce a inițiat cel de al doilea.

Că motivele celor doi președinți au fost, sunt sau vor deveni cândva total transparente sau justificate constituie altă discuție. Ca și eventualele presiuni externe atât pentru numirea, cât și pentru păstrarea dnei Kövesi în funcție.

De fapt, marea supărare a președintelui Băsescu este că în blatul încheiat de președintele Iohannis cu Dragnea și ceilalți nu a fost inclusă și grațierea preacuvioasei doamne Elena Udrea.

Unsprezece ani pe ruta România – Costa Rica nu va fi o navetă ușoară nici măcar pentru teleportarea loialității unui încercat lup de mare.

Așa că, parafrazând – A se scuti, Dom’ Președinte!


Dorin Tudoran


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “Statul de Blat

  1. Dumitru

    „președintele Traian Băsescu” in sus, „președintele Traian Băsescu” in jos. Base nu mai e presedinte, asa cum nici Iliescu nu mai este. Poate doar in capul unora…

    Reply
    • ilie

      Obsesia unora se poate cataloga si ca boala „obsesiv-compulsiva”…De ce-ar fi scutit autorul de ea ?

      Reply
  2. Fratzii Gracchi

    mai, draga Dumitre, asa cum un inalt ierarh al BOR ramane pana la moarte – fara a mai fi in functzie (pensionare, retragere din motiv de boala) – „abonat” la apelativul obligatoriu de „pre sfintzia sa” sau „inalt prea-sfintzia sa” si, de ce nu, „prea fericirea sa”, tot asa si un fost (=ex) presedinte al tzarii ramane pana la moarte cu titlul de „domnule presedinte” (vezi cutuma Americana, de exemplu). Nu e greu de intzeles, nu-I asa ?… sau e nevoie de un desen. Post-scriptum:de ce un „fost” professor universitar tot rpofesor va fi numit si dupa pensionare, iar un „presedinte Basescu”, nu ?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *