”Propunerea ca latina să fie materie opțională la gimnaziu e o aberație”, a afirmat academicianul Solomon Marcus, într-un răspuns pentru România Curată. ”E și de râs și de plâns: nu are un elev de gimnaziu pregătirea intelectuală și culturală de a aprecia ÎN CUNOȘTINȚĂ DE CAUZĂ semnificația și importanța pentru el a latinei. Și neînțelegând-o, aroape sigur o va respinge”, a explicat Solomon Marcus.
De altfel, academicianul român este critic față de toate planurile propuse până acum privitoare la curricula claselor V-VIII. ”Există trei planuri propuse de Institutul de Știinte ale Educației și unul propus de șase membri ai Grupului de lucru al Ministrului Educației. Toate sunt deficitare prin ignorarea patologiei actualelor programe și manuale, patologie care avertizează în ce direcție trebuie îndreptată atenția în materie de noi programe. Toate sunt deficitare prin neînțelegerea necesității latinei la gimnaziu, pentru ca TOȚI elevii și nu numai o parte a lor (cum s-ar întâmpla dacă latina ar figura abia la clasa a IX-a) să înțeleagă modul în care latina este un ingredient esențial al limbii, istoriei și culturiii române, o componentă esențială a faptului de a fi român. Cea de a patra variantă, a Grupului celor șase, propune o aberație: latina ca materie opțională la gimnaziu. E și de râs și de plâns: nu are un elev de gimnaziu pregătirea intelectuală și culturală de a aprecia ÎN CUNOȘTINȚĂ DE CAUZĂ semnificația și importanța pentru el a latinei. Și neînțelegând-o, aroape sigur o va respinge, cum bine observa Moisil: „omul, când nu înțelege, e contra”, susține Solomon Marcus.
Academia Română şi-a exprimat, de asemenea, punctul de vedere asupra planurilor cadru privind curricula în învăţământul gimnazial: “Academia Română a luat act cu îngrijorare de propunerile formulate în cadrul celor trei variante ale Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial din România de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi care se află acum în dezbatere publică. Subiectul major care îngrijorează mediul academic şi care se regăseşte la nivelul tuturor celor trei variante, nelăsând nicio posibilitate de opţiune profesorilor, este reducerea numărului de ore, până la dispariţia din programă, la discipline fundamentale de studiu, menite să formeze atât cultura generală, cât şi conştiinţa istorică şi identitară a noilor generaţii. Astfel, măsurile propuse de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei anunţă: dispariţia singurei ore de limba latină în gimnaziu, la clasa a VIII-a, amputarea unei ore de limba şi literatura română la clasele a V-a şi a VI-a şi diminuarea drastică a numărului de ore de istorie, oricum insuficiente în urma reducerilor impuse de ultimul plan-cadru din 2001.”
Cel mai probabil latina va rămâne obligatorie. Nu văd însă de ce nu merge discuția mai departe, cu ore ( opționale în liceu ) de franceză veche, engleză veche, și, de ce nu? proto-Română. Chestiunea ar trata indirect și aspectul pedagogic – psihologic al „greutății” științelor exacte, de îndată ce va deveni clar pentru toată lumea că cea mai mare parte a „materiei” datează de sute de ani.
Desi am facut liceul la o sectie „reala”, apoi politehnica, am avut ore de latina doi ani si nu mi-a stricat deloc. Propunerea este aiuritoare. „Engleza veche, franceza veche si protoromana”!? Te-ai intrebat cati lingvisti francezi si englezi au habar de acestea, iar despre protoromana ce sa mai vorbim.
Sincer, nu m-am întrebat, deși evident pot veni la catedră și cetățeni din alte țări (CEE sau prin acorduri bilaterale). Cred că la unibuc se studiază engleză veche.
Opinia domnului academician Solomon Marcus vine in acord deplin cu cea a lui Mihai Eminescu exprimata intr-n vers din Scrisoarea I:
“Rele-or zice ca sunt toate câte nu vor întelege..”.
Domnul Solomon Marcus are dreptate. Din pacate o spune cu delicatete si multi nu inteleg. Le spun eu pe limba lor de analfabeti functionali. Rolul scolii este creeze oameni, cetateni normali, constienti, cu simt moral, care isi inteleg locul in lume. Asta nu se poate decat daca studiaza discipline umaniste intre care si latina (pentru romani), dar mai ales istoria si geografia. Nu mai spun de limba romana corecta. Tot acest delir de a educa noile generatii pentru a deveni niste auxiliari ai calculatorului e complet gresit. Ceausescu a incercat si el sa faca generatii intregi de lacatusi si prelucratori prin aschiere. Ce s-a intamplat cu ei? Au ramas fiii ploii. Se descurca fiecare cum poate; in general prost. Urmasii lui ceausescu de acum – cu aceeasi gandire de ucenic cizmar – vor sa-i faca pe toti programatori. Fara educatie in general, si umanista in special, programatorii vor ajunge in cel mai bun caz niste sclavi moderni care-si confectioneaza la comanda propriile lanturi. O sa alerge ca veveritele intr-o cusca rotativa catre o aluna pe care n-o pot ajunge. Numai ca de acum rotatiile vor fi dirijate de calculator (pentru optimizare). Asta daca nu o iau pe scurtatura si se apuca de clonat carduri intre timp. Ca doar e pacat sa nu puna in practica ce au invatat.
:)) „[…]conştiinţa istorică şi identitară a noilor generaţii”.
Mi se pare o idee proastă ca latina să fie scoasă din programă. Deoarece cu cât e expusă mai multă lume la ea, cu atât devine mai clar că limba Română n-are nici o legătură cu aceasta. Înafară de câteva cuvinte a căror origine ar fi putut fi foarte bine în limbile indo-europene, limba Română este clar de altă natură.
Singurul motiv pentru care încă dogma culturală ține la ideea de „romanizare” este pentru că mai marii academicieni sunt prea leneși să facă ceva. Nu e exclus să fie și bine finanțați ca să stea pe curu’ lor, nu vreau să zic de cine.
Am învățat ”la latină” numai ca să nu-mi strice media, că aveam o medie destul de mare. Nu-mi mai amintesc nimic din ea și nici nu mi-a folosit vreodată la ceva. Cred că un an de latină în clasa a VIII-a este total inutilă: nu e suficient ca să rămâi cu ceva dar reușeșete să mai încarce programa cu o materie și o notă. Zic eu.
De ce nu se propune introducerea orelor de” viitor”? Desigur s-ar gasi destui profesori pregatiti sa predea viitorul sumbru al Romaniei. Despre ceea ce am facut si mai ales ce n-am facut de-a lungul istoriei ca sa ajungem in situatia ingrozitoare de azi am invatat destul si degeaba.
Studiul limbii latine in scoala gimnaziala, obligatoriu sau optional, este o tema. Dar problema reala este daca studiul este, cu adevarat, studiu, sau doar o activitate bifata de catre profeori si elevi deopotriva. Cati, dintre elevii care au latina in programa scolara stiu sa lege doua fraze in limba respectiva? Cati dintre profesorii care predau latina se straduiesc sa o faca placuta si interesanta elevilor lor? Nu stiu cat de latini suntem, dupa unii mai mult, dupa altii mai putin, dar cu siguranta Imperiul Roman a avut o influenta asupra istoriei romanilor. As face din ora de latina o ora de cultura, de istorie si lingvistica.. Dar pentru asta ar fi nevoie de profesori cu cunostinte interdisciplinare, cu dedicatie si imaginatie. Si cred ca elevii ar retine mai mult decat ceea ce retin azi (adica mai nimic!) din latina! Si pentru ca a fost vorba de programa scolara, dupa parerea mea, la Evaluarea Nationala ar trebui sa se dea examen la Limba si Literatura Romana, Istoria Romaniei, Geografia Romaniei si optional Matematica sau o alta materie din categoria stiintelor naturale. In felul acesta, elevii ar termina 8 clase cu minime cunostinte despre tara lor si despre limba pe care o vorbesc. Tot mai des observ oameni care habar nu au cine sunt, iar asta ne face slabi, manipulabili. Romanii nu au sentimentul apartenentei la o natie, la o tara. Sunt o populatie, nu un popor, de aceea tara a ajuns in halul in care o vedem astazi. Si, din pacate, cred ca se va degrada in continuare. Dar cine sunt eu sa am o parere despre asa o chestiune importanta?!
Are perfecta dreptate d. academician Solomon Marcus. Nu numai in ceea ce priveste limba latina (de ce nu si greaca veche?). Parintii, bunicii care au copii la gimnaziu pot confirma ca argumentele d/lui academician sunt in concordanta cu realitatea. Sistemul de manuale propuse de d. academician este apropiat de manualele franceze.
O mare probleme este insa si nivelul profesional si cultural al multor profesori.
Ma indoiesc de reusita domnului academian. Opozitia este prea mare si la toate nivelele.
Ce spune indirect Academia Romana (si dl academician) este faptul ca Academia sustine curricula curenta (care s-a schimbat nesemnificativ in ultimii ani), o curricula al carei scop pare a fi acela de a produce pe banda rulanta academicieni. Din pacate rezultatele sunt cu totul altele (si poate ca e mai bine asa :). Domnii academicieni nu stau sa se intrebe ce efecte are acest sistem, ce fel de oameni produce, cat de adaptati sunt la societate, nu stau sa se uite pe studiile stiintifice care schimba de ani de zile modul in care se face educatia in lume. Cred ca domnii academicieni sunt partial responsabili de rezultatele educatiei din Romania: copii sufocati de prea multa informatie (+ neatractiv prezentata) si de prea multe teme, invatati sa functioneze ca niste reportofoane, sa reproduca, sa se fofileze, sa copieze, prea putin lasati sa aleaga sa invete ce le place si ce ii atrage, invatati sa accepte tot ce li se preda (pentru ca stiu altii mai bine !), sa se supuna autoritatii (profesorilor). Prea putin se pune accentul pe gandirea critica, pe materii cu aplicabilitate practica, pe adaptarea la abilitatile fiecarui copil, pe eliminarea competitivitatii in scoala (si inlocuirea cu sisteme de colaborare, care dau rezultate net mai bune), pe impactul eliminarii temelor, pe incurajarea creativitatii. Cred ca domnii academicieni ar trebui sa depaseasca starea de autosuficienta si atotcunoastere, sa gaseasca un pic de curaj sa iasa din zona de confort, sa citeasca mai mult (sic!) autori precum Ken Robinson (Creative Schools: The Grassroots Revolution That’s Transforming Education), Alfie Kohn (The Schools Our Children Deserve), Alexander Neill (Summerhill), Jiddu Krishnamurti; sau macar sa aduca argumente bazate pe studii stiintifice, pe rezultate, nu doar „puncte de vedere”.
Latina e la fel de utilă ca lecțiile de geografie în care învățăm de măreața industrie românească de acum 20 de ani, de care între timp s-a ales praful… Că învățăm la istorie despre latină, sau că învață cei de la filologie care vor să facă studii de specialitate în istorie, ok, dar nu există niciun argument rațional, nici măcar identitar, pentru a fi păstrată ca disciplină obligatorie pentru toată lumea.