Catiusa Ivanov

Societatea civilă și Ordinul Arhitecților cer ASE să facă publice proiectele de restaurare a Casei Nanu-Muscel și a clădirii de 7 etaje pe care vrea să o construiască în Piața Romană

Societatea civilă și președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR) cer Academiei de Studii Economice (ASE) București să facă public proiectul care propune consolidarea și restaurarea casei Nanu-Muscel din Piața Romană nr. 7 și proiectul clădirii de 7 etaje care ar urma să fie construită în spatele imobilului monument istoric.

România Curată a scris săptămână trecută (aici) despre acest subiect, iar rectorul ASE a declarat că va face public proiectul când vor începe lucrările. În urma acestui articol, reprezentanți ai societății civile și președintele OAR fac apel la conducerea ASE București să prezinte cele două proiecte, pentru a putea fi dezbătute public în mod real.

Șerban Țigănaș: ”Discuțiile trebuie făcute cu proiectul la vedere”

Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România: „Este foarte bine că se discută proiectele vizibile din București. Toate proiectele cu impact asupra patrimoniului, zonelor centrale, a spațiului public și mai ales din bani publici, ar trebui discutate. Discuțiile despre proiect însă, trebuie făcute cu proiectul la vedere și nu doar cu povești despre acesta, așa cum am înțeles ca s-a petrecut comunicarea dintre ASE și media. Orice proiect are un arhitect, are autori și aceștia trebuie sa aibă numele pronunțate de fiecare dată, fiind responsabili de felul în care au răspuns la tema încredințată. Prin urmare rog și solicit conducerii instituției să expună proiectul într-un spațiu accesibil, spre exemplu în holul clădirii existente, pentru a fi văzut de oricine. Rog arhitecții care l-au elaborat să contribuie la această acțiune firească, care va aduce transparență și să comunice public imediat imaginile și informațiile necesare pentru ca imaginația și neliniștile celor interesați de calitatea spațiului public și de conservarea patrimoniului, de București în general, să nu mai alunece în speculații bazate pe povești despre case. Proiectele sunt concrete, se expun și se analizează. Proiectele din bani publici sunt întotdeauna publice, iar toate proiectele autorizate, cum am înțeles că este și acesta, au același regim”.

Nicușor Dan: ”ASE nu trebuie să se furișeze pe lângă lege”

Nicușor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul: „Casa Nanu-Muscel a fost declarată monument istoric așa cum este, fără două etaje în plus. Evident, nimeni nu are nimic cu funcționalizarea mansardei, însă cu păstrarea proporțiilor pentru care casa a fost declarată monument istoric. La fel, nimeni nu se opune construirii unei clădiri lipite de calcanul existent, la același nivel cu calcanul, numai că clădirea cu calcan are parter plus 5 etaje, nu parter cu 7 etaje cum spune domnul rector. În ceea ce privește aspectul de legalitate, întrucât lucrările au fost contractate în 2015, nu puteau începe în 2013, deci autorizația a expirat din 2013. E adevărat că este o adevărată birocrație la emiterea autorizațiilor, însă nu înseamnă că ASE-ul trebuie să se furișeze pe lângă lege, așa cum a făcut-o de atâtea ori Universitatea București. Există o problemă cu spațiile de învățământ ale universităților de stat din București și asta trebuie rezolvată cu terenurile disponibile pe care municipalitatea și statul le au. E absurd să dăm 10 hectare la Casa Radio unui investitor ca să facă mall când universitățile duc lipsă de spațiu. Iar universitățile ar trebui să se bată pentru niște spații care li se cuvin în loc să se furișeze pe lângă lege ca să mai ciupească un etaj„.

Roxana Wring: ”Organizarea unei dezbateri publice ar servi prestigiului ASE”

Roxana Wring, președinte asociația Pro.Do.Mo: „În noiembrie 2012, la scurt timp după achiziționarea de către Academia de Științe Economice a imobilului istoric, Casa Nanu-Muscel, Piața Romană nr. 7, aflată la vremea respectivă în procedură de clasare pe lista monumentelor istorice, Pavel Năstase, rectorul ASE, declara pentru presă: „De zece ani ne-am chinuit să cumpărăm această proprietate și acum am reușit. Vom merge la Ministerul Culturii să vedem ce statut are, dacă putem să o demolăm, pentru a construi un corp nou prin care să închidem semicercul acesta”.. Reacția societății civile a fost fără echivoc: „Ne opunem demolării Casei Nanu-Muscel”. În 2013 vila din Piața Romană nr. 7 a devenit monument istoric, iar azi imobilul nu mai poate fi demolat. Proiectul imobiliar la care se referă Pavel Năstase în articolul apărut pe site-ul România Curată propune, însă, o demolare parțială a monumentului istoric: interioarele valoroase ale vilei vor fi distruse prin ‘integrarea’ în proiect. În realitate, monumentul va fi ‘înghițit’ de noua construcție.

Două aspecte din răspunsul d-lui Năstase mă pun pe gânduri. Mai intâi, afirmația că autorizația de construire, aparent obținută în 2012 ar mai fi valabilă în 2015. Din păcate, ASE nu pare să fi pus la dispoziția presei autorizația de construire, deci nu știm data exactă când a fost eliberată, dar știm că legea construcțiilor stipulează că autorizația de construire are o valabilitate de 12 luni, care poate fi prelungită o singură dată, cu cel puțin 15 zile înainte de expirare, pentru cel mult 12 luni. Dacă autorizația a fost prelungită la sfârsitul anului 2013, la data la care ne aflăm, iulie 2015, construcția ar fi trebuit să fie deja într-o fază avansată. În lipsa panoului de șantier, obligatoriu prin lege și a activității de pe teren, tragem concluzia că autorizația de construire la care face referire Pavel Năstase a expirat și că nu mai poate fi prelungită deoarece a fost depășit termenul prevăzut de lege.

Al doilea aspect care ne îngrijorează este faptul că autorizația de construire menționată se bazează pe un proiect care nu mai este de actualitate. Între timp, Casa Nanu-Muscel a devenit monument istoric iar legea obligă proprietarul la protejarea imobilului. Pentru a respecta legea monumentelor istorice, ASE va trebui să modifice proiectul inițial și să solicite o nouă autorizație de construire care să aibă în vedere noua realitate, și anume, protejarea monumentului istoric, Casa Nanu-Muscel.

Pentru o abordare transparentă a acestui proiect de interes public, care afectează nu numai Academia de Științe Economice, dar și istoria și patrimoniul arhitectural al Bucureștiului, solicităm conducerii ASE să facă publică autorizația de construire împreună cu toate avizele emise de Ministerul Culturii, de Ministerul Dezvoltării și de Primăria Municipiului București. De asemenea, organizarea unei dezbateri publice pe acest subiect ar servi consolidării prestigiului intelectual și moral al Academiei de Științe Economice„.

***

ASE a cumpărat clădirea din Piața Romană nr. 7, în 2012, cu suma de 3,8 milioane de euro de la firma Proconces Ro, aflată în insolvență la momentul tranzacției. În 2013, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru “Spații de educație și cercetare – Academia de Studii Economice din București, Piața Romană nr. 7, Sectorul 1, București”, alocând pentru proiect circa 40 milioane lei.

***

Citește și:

Casa Nanu-Muscel, din Piața Romană, se renovează, nu se demolează. Dar în spatele ei va mai crește o clădire. Aveți idee cât de mare?


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Societatea civilă și Ordinul Arhitecților cer ASE să facă publice proiectele de restaurare a Casei Nanu-Muscel și a clădirii de 7 etaje pe care vrea să o construiască în Piața Romană

  1. ionita ion

    ASE-ul avea un program de dezvoltare pe termen lung, 2030, in care se prevedea mutarea sediului in nordul capitalei prin construirea unui nou sediu pe un teren ce urma sa fie cumparat. Se urmarea construirea unui adevarat campus universitar, care sa scoata institutia din aglomeratia Pietei Romane. Prin vanzarea actualului sediu, sau printr-o alta forma de valorificare si prin alocatii de la minister, s-ar fi putut realiza acest program si sediul ASE ar fi devinit comparabil cu cele ale universitatilor din vest. In majoritatea tarilor europene si in SUA universitatile au sediile in afara aglomeratiilor din marile orase, unde sunt incojurate de parcuri, multa verdeata, terenuri de sport etc. Aici ASE nu are nici macar locuri de parcare pentru autoturismele profesorilor, ca sa nu mai vorbim de cele ale studentilor si ale vizitatorilor. Ce s-a intamplat cu acel program Domnule Rector, de ce s-a renuntat la el?

    Reply
  2. Popescu

    Total de acord cu păstrarea,eventual utilizarea etajului mansardat.
    Nu înțeleg de ce conducerea A.S.E.nu ia în considerare ca și clădirea A.S.E. a beneficiat de renovări,păstrând arhitectura inițială. Când s-a simțit nevoia de spațiu suplimentar, s-a construit aripa noua, din Dorobanți.
    Nu este nevoie sa mutileze o clădire emblamatica,mai ales ca prof.Nanu-Muscel are o activitate legata de A.S.E.?!

    Reply
  3. Nicolae Dorobantu

    „societatea civila” are macar un punct de vedere in privinta actelor de injustitie grava si in forma continuata legate de cazurile de viol si crima, caci stau si astept un punct de vedere care nu mai apare iar altii confisca revolta justificata a populatiei pentru propriile interese politice gen eliberarea lui voiculescu.
    Nimic din partea „societatii civile”, nici macar o virgula!

    Reply
    • Tempor

      Dacă este vorba de A3 este o problemă, pentru că parte din societatea civilă s-a dezmeticit şi nu mai considera A3 un post credibil, şi, în consecinţă, nu se mai uită la acest post de propagandă.
      Este o problemă, prin faptul că totuși „reclama vinde” în masă mare şi sunt bine organizaţi şi documentaţi în privinţa menținerii auditoriului în permanentă „tensiune” şi minciună, minciună în care ei cred că este un adevăr!
      De obicei, o minciună se acoperă cu alte şapte minciuni!

      Reply
  4. sevar

    Legea prevede obligativitatea afișării pe orice șantier, încă din faza de organizare, a unui panou cu toate datele viitoarei construcții. Iar documentația în întregime este accesibilă oricui. În teorie, dar conform principiului sacrosant egalitate dar nu pentru căței, în practică este așa cum știm…

    Reply
  5. Petru Gheorghiu

    Pt. o informare corecta : intentia conducerii ASE pt. extinderea sediului din Pta. Romana a condus la o colaborare frumoasa universitara, UAUIM studiind – in cadrul unui proiect semestrial cu aceasta tema – o posibila solutie . Proiectele selectate ( cca. 10 din 70-80 ) au fost spectaculoase si absolut corecte privind respectul fata de patrimoniu.In mod cert, ele au constituit ilustrarea de tema , care a fundamentat proiectul tehnic , pe baza caruia ASE a solicitat emiterea C.U. si a autorizatiei de constructie ( care poate fi solicitata, pt. astfel de proiecte complexe si pt. 36 de luni, cu drept de prelungire ).Dar tot acest demers initial corect nu justifica informarea deficitara privind actuala situatie a investitiei din bani publici.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *