Mihai Goțiu

SFIDARE: Galeriile romane din Roșia Montană au fost excluse de autorități din planurile pentru viitorul localității! (FOTO-DOCUMENTE)

Din studiile de fundamentare ale soluțiilor propuse pentru un nou Plan Urbanistic General (PUG) al localității Roșia Montană lipsesc cele mai importante elemente ale patrimoniului cultural de aici: Munții Cârnic și Orlea. În Cârnic și Orlea se află cea mai mare parte a celebrelor galerii romane, precum și o rețea fabuloasă de galerii din perioadele medievale, moderne și contemporane. Mai mult, în cadrul aceslorași studii de fundamentare, abuzurile autorităților publice și ale RMGC  sunt folosite ca argumente în favoarea proiectului minier!

Primăria Roșia Montană a anunțat săptămâna trecută organizarea unei consultări și a unei dezbateri publice legate de noul PUG al localității pentru data de 28 iulie. Anunțul vine la scurt timp după ce România Curată a scris că un ordin ministerial recent al lui Liviu Dragnea poate face ca PUG-ul Roșiei Montane să fie adoptat fără consultări publice. Articolul (aici) a fost publicat pe data de 22 iunie, iar Decizia primarului Eugen Furdui a fost luată două zile mai târziu, pe 24 iunie (vezi aici). Cele mai recente informații publice legate de elaborarea unui nou plan de urbanism erau vechi de doi ani și jumătate (de pe 1 ianuarie 2012)!

Planul Urbanistic General (PUG) și Planul Urbanistic  Zonal (PUZ) reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale proiectului minier de la Roșia Montană. La 4 aprilie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia a anulat definitiv deciziile de aprobare ale PUG-ului și PUZ-ului favorabile companiei miniere (cele care instituie caracterul mono-industrial pentru cea mai importantă zonă din Roșia Montană). Cu toate acestea, pe 31 mai 2012, Consiliul local Roșia Montană a adoptat o nouă hotărâre prin care valabilitatea PUG-ul aprobat în 2002 a fost prelungită cu 2 ani. Conform acestei hotărâri, valabilitatea PUG Roșia Montană expiră pe 19 iulie 2014.

 

Ce conțin studiile de fundamentare pe care se bazează soluțiile propuse pentru Roșia Montană (sumar)

 

pagina 1 scopul pug

Scopul actualizării PUG Încă din enunțarea scopului elaborării unui nou PUG se face referire doar la evidențierea și valorificarea fondului construit. Despre valorificarea patrimoniului cultural (mult mai amplu decât fondul construit) NU există vreo referire. Mai mult, și formularea din titlu este manipulatorie: nu e vorba de ”actualizarea PUG”, ci de un nou plan urbanistic general, cel vechi devenind INVALID de pe 19 iulie 2014.

pag 3 studiul economic

Studiul economic: ”Există un proiect propus de Roșia Montană Gold Corporation”. În realitate, acest proiect este departe de a îndeplini cerințele legale. Legea Specială pentru Roșia Montană, al cărei scop era de a înlătura toate obstacolele legale din calea proiectului RMGC a fost respinsă definitv de Parlament. ”Pășunile și fânațele, care ar putea reprezenta un factor de dezvoltare, sunt subutilizate” – aceasta este o consecință al proiectului minier, compania achiziționând o parte importantă a acestora (inclusiv cele nu au nicio legătură cu proiectul minier) tocmai pentru a bloca o eventuală dezvoltare alternativă. În privința exploatării raționale a pădurilor a existat o inițiativă de a deschide un punct de lucru pentru o fabrică de mobilă în Roșia Montană, care s-a lovit însă de refuzul autorităților de a susține o asemenea dezvoltare. Pentru cei care continuă însă să folosească pajiștile și pășunile, creșterea vacilor, pomicultura, apicultura etc. asigură mai mult decât ”subzistența”.

pag 4 studiul economic

La începutul anilor 2000, RMGC a achiziționat și cea mai mare parte a micilor afaceri locale. Evident pentru a le închide. Argumentul lipsei acestora e folosit acum tot pentru a susține ”lipsa de alternative”. De asemenea, Primăria a refuzat autorizarea deschiderii unor pensiuni. Pe motiv de ”zonă mono-industrială”. Numărul mic de angajați al afacerilor locale ține de specificul dezvoltărilor rurale. Asta e regula peste tot.

pag 5 minerit si turism

Am arătat de ce afirmația ”există un proiect concret” este falsă: un proiect ilegal nu valorează nici măcar cât un proiect scris cu creionul pe un colț de pagină. Mai mult, ideea că proiectul minier ar fi un ”catalizator” pentru alte dezvoltări contrazice flagrant opiniile a zeci de specialiști, cadre universitare și academicieni care arată că mineritul blochează și distruge resursele (naturale și de patrimoniu cultural) pentru dezvoltări alternative. Iar zona afectată nu ar fi doar Roșia Montană, ci un areal mult mai extins din Munții Apuseni. Afirmația e contrazisă și de situația altor zeci și sute de localități miniere din România și din lume (inclusiv a celor prezentate ca exemplu de companie). Economiști de prestigiu (inclusiv laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Joseph Stieglietz) au documentat și prezentat sindromul ”Bolii Olandeze”, care arată că dezvoltările bazate pe minerit crează mari disfuncționalități, atât la nivel macro-economic, cât și la nivel local. Concluzia din studiul de fundamentare sfidează, pur și simplu, realitatea.

Ideea că turismul nu are șanse ”fără investiții semnificative” e o altă minciună sfruntată, iar exemple în sens contrar pot fi observate în multe localități, inclusiv din România, unde agroturismul s-a dezvoltat organic. Rimetea, exemplu de succes aflată tot Apuseni, nu foarte departe de Roșia Montană, a beneficiat de un proiect de 300.000 de dolari/ 10 ani (30.000 de dolari pe an).

pag 5 optiunile populatiei

”Opțiunile populației” din Roșia Montană și din Apuseni au fost prezentate în mod constant distorsionat de către instituțiile de sondare ale opiniei publice. Rezultatele conform cărora 80% sau chiar 90% dintre localnici ar susține proiectul minier de la Roșia Montană au fost infirmate total de Referendumul Cianurii din decembrie 2012. În ciuda unui șir impresionant de nereguli, abuzuri și ilegalități legate de organizarea și desfășurarea referendumului, procentul absolut al celor care s-au pronunțat în favoarea proiectului minier a fost sub 27%! Mai mult, protestele din toamna trecută din Câmpeni și din alte localități apropiate Roșiei Montane au arătat, dincolo de orice dubiu, opțiunea reală a moților.

pag 7 cioflica

Ideea că un proiectul minier, care prevede exploatarea în carieră deschisă, cianurare, raderea a patru munți, dispariția a sute de hectare de păduri și fânațe, afectarea altor mii de hectare de păduri și fânațe, distrugerea într-o proporție covârșitoare a patrimoniului cultural ar putea fi ”armonizat” cu ”dezvoltarea potențialului turistic pe baza conservării și restaurării monumentelor și siturilor istorice” (a celor care dispar!!!) e, pur și simplu, burtologie.

pag 8 cercetari arheologiceCând se referă la volorificarea patrimoniului, singurele referințe sunt legate de patrimoniul construit (arhitectural). E mai mult decât discutabil în ce măsură acest patrimoniu va supraviețui dinamitării munților din jur, a traficului camioanelor de mare tonaj, iar dacă printr-o minune, ar supraviețui în ce măsură ar mai constitui o ”atracție” când de jur împrejur vor fi doar halde de steril, lacuri de cianuri.

pag 9 monumentele

DOVADA (I): Masivul Cârnic și Masivul Orlea NU sunt cuprinse în studiul de fundamentare. E dovada, negru pe alb, a dispariției acestora dacă proiectul minier se va face. Cârnic și Orlea reprezintă cele mai importante elemente ale patrimoniului cultural de la Roșia Montană. Sutele de kilometri de galerii romane, medievale, moderne și contemporane reprezintă un ansamblu UNIC în lume. Valoarea europeană și universală și unicitatea acestor monumente a fost constatată, evidențiată și afirmată de experții de la ICOMOS, profesorii universitari de la Oxford, de specialiștii de la Europa Nostra și de mulți, mulți alți experți din domeniu. Cârnic și Orlea reprezintă elementul central de atracție pentru Roșia Montană și alte localități din zona Munților Apuseni pentru dezvoltarea turismului. În luna mai, Consiliul Europei a declarat patrimoniul cultural drept resursă strategică de dezvoltare al Uniunii Europene. La Roșia Montană, autoritățile vor să-l arunce în aer, pentru un beneficiu pe termen scurt și de care, oricum, nu vor beneficia localnicii și România…

pag 11 preluare puz

DOVADA (II): Noul PUG vrea să preia prevederile PUZ-ului anterior. Păi atunci pentru ce consultare publică, dacă planul pentru cea mai importantă zonă a Roșiei Montane există deja? Doar pentru a raporta că ”s-a făcut”?

 

CONCLUZII

Timp de doi ani și jumătate, autoritățile locale au păstrat tăcerea asupra elaborării noului plan urbanistic general. Elaborarea lui a întârziat în mod nejustificat, deși se știa că prelungirea valabilității vechiului PUG va expira pe 19 iulie 2014. Graba cu care au intrat acum în priză se datorează și proiectul ”7 Most Endagered”, desfășurat de Europa Nostra, în colaborare cu Banca Europeană pentru Investiții, menit să contribuie la realizarea unui plan de dezvoltare alternativă bazat pe valorificarea patrimoniului cultural și al resurselor umane și naturale ale Roșiei Montane.

Așa-zisele studii de fundamentare ignoră în mare parte realitățile sociale, culturale și economice din Roșia Montana. Efectele negative ale acțiunilor autorităților locale și ale companiei în blocarea altor tipuri de dezvoltări sunt foosite ca argument în favoarea planurilor RMGC! În fapt, studiile în discuție nu reprezintă altceva decât un alt document propagandistic care prezintă doar punctul de vedere favorabil companiei, ignorând interesele localnicilor din Roșia Montană și din Apuseni.

 

 

 


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *