CCR a decis ca magistraţii şefi să fie obligaţi să se prezinte în faţa parlamentarilor la comisiile de anchetă. Sau să fie invitaţi. Nu e clar din formularea alambicată a comunicatului de presă emis de CCR. Tocmai de aceea, toţi aşteaptă acum motivarea Curţii Constituţionale.
În absenţa explicaţiilor de la Curte, au aparut multe interpretări. Unii analişti şi jurişti critică decizia CCR, alţii o găsesc normală.
Unii consideră că şefa DNA Laura Codruţa Kovesi nu e obligată să se prezinte la audierile Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, chiar şi după decizia CCR privind obligativitatea. Alţii, dimpotrivă.
Din această Comisie parlamentară face parte, ca vicepreşedinte, şi deputatul ALDE Steluţa Cătăniciu, declarată de Justiţie – prin sentinţă definitivă – în conflict de interese.
Potrivit legii, deputata ar trebui să îşi piardă mandatul şi nu ar mai putea să îndeplinească o funcţie publică timp de 3 ani. Hotărârea judecătorescă este ignorată de Camera Deputaţilor aşa cum Senatul a făcut-o şi în cazul unui fost parlamentar PNL, Daniel Akos Mora.
Acesta a demisionat până la urmă din Senat pe fondul victoriei preşedintelui Klaus Iohannis în alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, însă după ce camera superioară a Parlamentului a refuzat timp de 1 an şi 2 luni să pună în executare sentinţa judecătorească definitivă de invalidare a mandatului parlamentar.
Şefii Justiţiei nu au comentat decizia CCR. Doar preşedinta CSM s-a mărginit să spună că hotărârea Curţii Constituţionale este obligatorie.
Şefii Justiţiei, invitaţi sau obligaţi să se prezinte la audieri în Parlament?
Curtea Constituţională a respins, cu majoritate de voturi, sesizările unor parlamentari ai Opoziţiei privind neconstituționalitatea modificărilor operate la Regulamentul Camerei Deputaţilor şi Senatului privind obligativitatea persoanelor solicitate de a se prezenta la comisiile de anchetă parlamentară.
Formularea Curţii din comunicatul de presă este atât de încâlcită încât permite interpretări diferite. Pe de o parte, comunicatul spune că şefii Justiţiei sunt invitaţi la audieri, pe de altă parte spune că aceştia au obligaţia de a lua parte la lucrările Comisiei de anchetă în baza “principiului colaborării loiale între autorităţile statului”.
„Curtea a stabilit că ancheta parlamentară nu are caracter jurisdicţional şi că dispoziţiile legale criticate realizează o evidentă distincţie, pe de o parte, între persoanele care trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă în considerarea faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte sunt sub control parlamentar şi care sunt citate în acest sens şi, pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, şi anume persoane care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului au obligația să ia parte la lucrările comisiei.
În această din urmă categorie intră, cu titlu exemplificativ, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiție, procurorul-general al României, preţedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Curţii Constituţionale”, se arată în comunicatul CCR.
Magistraţii de rând pot să vină la audieri doar dacă vor, în calitate de simpli cetăţeni
“De asemenea, pot fi invitate şi alte persoane, care, spre exemplu, pot să nu aibă nicio legătură cu instituţiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor. Mai mult, în această din urmă categorie pot intra şi judecători, procurori, dacă nu sunt chemaţi în legătură cu atribuţiunile, însărcinările de serviciu sau activitatea lor profesională, ci în calitate de simpli cetățeni”, se mai arată în comunicat.
Ce spun şefii Justiţiei
Doar preşedintele CSM Mariana Ghena a comentat decizia CCR.
„Decizia CCR este obligatorie, dispozitivul şi considerentele acesteia sunt deopotrivă obligatorii şi se aplică întocmai”, a declarat şefa CSM pentru România Curată.
Opinii împărţite
În schimb, mai multi analişti şi jurişti critică decizia care obligă magistraţii şefi să se prezinte la audieri în faţa parlamentarilor, mai cu seamă în condiţiile în care unii dintre aleşi au probleme cu Justiţia.
Cristian Tudor Popescu, jurnalist, a declarat pentru TVR:
“Pentru că prea mulţi parlamentari au fost în situaţia de a fi anchetaţi de procurori, acum această CCR doreşte ca şi procurorii să poată fi anchetaţi de parlamentari. În mod simbolic este important pentru această tendinţă politică reprezentată în partide, în anumite partide şi în CCR şi anume că a fost adusă la ordine şefa DNA de către comisia parlamentară.”
Jurnalistul Liviu Avram explică şi el că existau deja două decizii CCR care interziceau obligarea magistraţilor să fie chemaţi la audieri la Parlament. Acum, CCR a spus exact invers.
“Se întâmplă lucruri stranii în ultima perioada la CCR şi anume că se dau decizii care contrazic alte decizii ale CCR.
În 2009 şi în 2012, Curtea a stabilit clar că magistraţii nu pot fi obligaţi să se prezinte în faţa comisiior parlamentare de anchetă pentru că s-ar încălca principiul înscris în Constituţie al separaţiei puterilor în stat.
Or de data asta, Curtea invocă un alt principiu şi care nu e înscris în Constituţie şi care derivă tot din nişte decizii ale Curţii şi anume principiul colaborării loiale între instituţiile statului ceea ce poate fi un principiu corect, dar exercitat în condițiile legii şi în condițiile Constituţiei.
Avem practic decizii care se bat cap în cap şi cum toate deciziile Curţii sunt obligatorii acum noi nu ştim la care dintre ele să ne raportăm, la cele din 2009 şi 2012 care interziceau obligarea magistraţilor de a se prezenta la Parlament sau la cea dată acum care instituie această obligaţie fără să aibă însă, după părerea mea, bază în prevederile Constituţiei”, a declarat Liviu Avram.
În schimb, avocatul Lucian Bolcaş, fost parlamentar PRM şi PSD, susţine că decizia de acum a magistraţilor Curţii este normală.
„Trebuie să se facă distincţie între două instituţii juridice fundamentale. Una este inamovibilitatea judecătorilor şi respectiv stabilitatea procurorilor care nu dau socoteală pentru activitatea lor profesională decât în faţa CSM-ului pentru că altfel ar fi o ingerinţă în activitatea organelor judiciare, dar în acelaşi timp sunt cetăţeni ai ţării şi, pentru alte aspecte decât activitatea lor profesională, trebuie să se prezinte în faţa comisiior parlamentare”, a declarat Bolcaş.
E sau nu obligată Kovesi să meargă la Comisia parlamentară de anchetă?
Bolcaş spune că şefa DNA este obligată să se prezinte la Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile din 2009, în caz contrar ea ar putea fi dată pe mâna Parchetului pentru obstrucţionarea aflării adevărului.
Fostul parlamentar PRM şi PSD este contrazis însă de avocata Elenina Nicuţ. Ea consideră că Laura Codruţa Kovesi nu e obligată să se prezinte la audieri întrucât nu e chemată în calitate de şefă DNA, iar comisia parlamentară privind alegerile prezidenţiale din 2009 nu vizează activitatea DNA.
„Partea cu obligaţia priveşte calitatea de şef de instituţie, deci situaţia în care ancheta ar viza activitatea instituţiei.
Partea cu invitaţia e mult mai lejeră şi priveşte calitatea de „simplu cetăţean”, a explicat Nicuţ.
Maestrul Bolcaş este contrazis şi de magistratul Cristi Danileţ. Acesta spune că nu se va prezenta în faţa nici unei comisii parlamentare.
“Înţeleg că se dă posibilitatea Parlamentului să invite la audiere în comisiile de anchetă judecători sau procurori, dar nu ca magistraţi, ci ca simpli cetăţeni.
Eu stau şi mă întreb: de ce ar fi interesat Parlamentul ce face un magistrat în afara activităţii lui oficiale şi fără vreo legătură cu aceasta?
Mă gândesc că e suficient de acum ca un jurnalist cu probleme penale să scrie că un judecător a fost văzut în nu ştiu ce loc într-o anumită zi, că ar fi un motiv suficient pentru o comisie de anchetă să cheme magistratul să dea explicaţii.
Personal, voi refuza astfel de invitaţii dacă mi se vor face vreodată: ori invitaţia are legătură cu activitatea mea şi atunci voi da explicaţii la Inspecţia Judiciară şi la CSM, ori nu are legătură şi atunci principiul cooperării loiale dintre autorităţi nu poate fi invocat pentru a fi chemat la comisia parlamentară”, a declarat magistratul Danileţ.
În Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile din 2009 este şi un deputat cu probleme de integritate
Unul dintre vicepreşedinţii Comisiei parlamentare de anchetă este Steluţa Cătăniciu de la ALDE. Vezi aici.
Steluţa Cătăniciu
În 2013, Cătăniciu a fost depistată în conflict de interese de ANI. Vezi aici.
Raportul Agenţiei de Integritate a fost confirmat de instanţă prin sentinţă definitivă în noiembrie 2015. Vezi aici.
În martie acest an, Steluţa Cătăniciu a pierdut şi calea extraordinară de atac. Vezi aici.
Acum, deputata ar trebui să îşi piardă mandatul de parlamentar, însă Parlamentul nu pune în executare hotărârea judecătorească.
“Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie, precum şi interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a raportului”, arată ANI în comunicatul de presă.
Există precedentul Akos Mora
Fostul senator PNL, Daniel Akos Mora, şi-a dat demisia din Parlament după ce a fost găsit în conflict de interese şi a pierdut definitiv procesul în Justiţie.
Mora a demisionat pe fondul victoriei preşedintelui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale din 2014, după ce parlamentul a refuzat timp de 1 an şi 2 luni să pună în aplicare sentinţa judecătorescă în cazul lui. Vezi aici detalii.
Cina de la Oprea
Şefa DNA Laura Codruţa Kovesi a fost invitată la Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, însă a declinat invitaţia. Acum, după decizia de ieri a CCR, este posibil ca parlamentarii să revină cu solicitarea de a se prezenta la audieri.
În seara zilei de 6 decembrie 2009, Kovesi, pe atunci procuror general, ar fi participat la o cină acasă la generalul Gabriel Oprea, împreună cu şefii SRI George Maior şi Florian Coldea. Jurnalistul Dan Andronic a acuzat că la acea cină s-ar fi pus la cale fraudarea alegerilor în avantajul lui Traian Băsescu. Vă mai amintiţi probabil celebra noapte când Mircea Geoană s-a culcat preşedinte şi s-a trezit învins la mustaţă.
REFERITOR LA CEEA CE EMITE CCR PENTRU A AVEA CREDIBILITATE SI INCREDERE PUBLICA TREBUIE MAI INTAI CA SI ACEASTA SA MILITEZE CA, PENTRU OCUPAREA UNEI FUNCTII DE DEMNITATE PUBLICA INALTA SI NU NUMAI IN STAT SA FIE INDEPLINITE UN MINIM DE CRITERII DE PERFFORMANTA DE INTEGRITATE SI MORALITATE.
Cum sa fie audiat, un magistrat , un sri-ist sau chiar un jurnalist de catre un PARLAMENTAR BANDIT, MAFIOT SAU CU PREGATIRE AUTO….?!??………
Conform ABC-ului democratiei parlamentarii sunt alesi de cetatenii romani,celelalte categorii ,sunt ceea ce sunt, pe criterii discretionare.Cine asigura cenzura si controlul acelor institutii?In acest moment nimeni.Au statut de semizei,deoarece sper ca inca sunt beneficiari de mortalitate.Domnule ,va rog sa-mi definiti notiunea de DELICT POLITIC!
Îi scriam recent d-lui Dorin Tudoran că va trebui să trecem la instrumentarea unor „Scopuri de generația a doua”, precizez acum, după ce ne-am convins că temerea istorică legată de faptul că Scopurile s-au subordonat integral mijloacelor, s-a înfăptuit. Cum am transmis esențializat prin evenimentul din 18 ianuarie 2017 de la Constanța , “România starea noastră de veghe”, acest lucru se poate demonstra fără echivoc în cazul României, țară care nu are suficiente forțe turbionare de a mai escamota Mijloace în Scopuri, ceea ce statele puternice pot susține la nesfârșit….Noi putem contrapune doar „Coloana infinitului”….
Ca fost IMM-ist, ONG-ist…., participarea la întâlniri de relaționare pe orizontală ( am înțeles că CCR vizează „colaborarea” socială și de aceea consideră necesară prezența șefilor de instituții din justițe – deci in cazul LCK, nu in altă calitate, decât in cea de șefă a DNA și, de acord, va putea răspunde dacă va vrea numai in această calitate, făcând abstracție de așa-zisa suspiciune de vinovatie…., prin răspunsuri instituționale adecvate…. ) cu instituțiile statului, reprezentau tot atâtea șanse de a convinge și de a implica întreaga societate spre reformele necesare. Acum, văd, chiar o parte din stat, mai mult, chiar ONG-uri de prestigiu, consideră că e suficientă colaborarea doar la IMM-uri și ONG-uri.
Nu e suficient scris deoarece există îndreptățire și dincolo, în cealaltă tabara. La evenimentul din 18 ianuarie a.c., menționat mai sus, am avut șansa reluarii comunicării mele blocate acum cca. 20 de ani cu d-nul Andrei Pleșu ( a apărut o nouă sincopă dar voi avea o revenire spre sfârșitul anului… ). Prima mea întâlnire cu d-nul Pleșu a stat sub semnul lui J.M. Bochensky, neînțeles de Noica manifest, inclusiv prin mărturia lui Gabriel Liiceanu din “Jurnalul de la Păltiniș”. Încă de atunci, „pe scris” ( material pentru concursul de management pentru tineret – FIMAN – SNSPA, anul 1997 ), „pe vorbit” ( d-nii Andrei Pleșu, Vladimir Pasti, Daniel Dăianu, Valentin Lazea, etc….) am încercat să transmit că nu e suficientă in exercitarea autorității doar conștientizarea celei deontice ( în cazul nostru – sistemul de justitie ) și a celei epistemice ( rabatarea tehnocrată pe instituțiile de stat și pe sistemul politic – mai nou, până și profesiile ar trebui să beneficieze de așa ceva ). Menționam atunci AUTORITATEA DE ÎNCREDERE. Acum, precizez, ar trebui să aiba trei componente, pe relaționarea om-om, om-instituții și instituții-instituții. În acest ultim caz ( instituții – instituții ) consider nu doar legală decizia CCR ( care mai ieri nu se discuta…., ci se aplica ) ci și cu potențional de revoluționare ( in sens pașnic, de evoluție – o contradicție nu mai mare decât cei doi termeni dihotomici ai demo-crației….) a exercitarii actului politic.
Această postare va fi relaționată într-o pondere de 50-50 % cu o postare pe care o voi face pe blogul d-lui Dorin Tudoran in week-end, deoarece acolo problematica merge mai departe pe firul exercitarii actului politic, de la “nadirul” actual al ei, sistemul Westminter, spre „zenit”….cale spre care sper că „România curată” va avea suflul să meargă mai departe…
PS Pe relaționarea AUTORITĂȚII DE ÎNCREDERE, respectiv pe primele doua părți, om-om, om-instituții, s-a declanșat ruptura dintre d-nii Dorin Tudoran și Paul Goma, plecând de la prietenul lor, Mihai Botez. D-nul Paul Goma, inflexibil, a considerat că singura parte care contează este doar prima ( relaționarea om-om). D-nul Dorin Tudoran, dintr-o țară care a eliberat de mai multe ori libertatea din catacombele Europei, știa însă că trebuie să conteze și componenta om-instituții. Acum am ajuns la un nivel mult mai grav. Trebuie să conștientizăm și a treia parte a componentei AUTORITĂȚII DE ÎNCREDERE, instituții-instituții, mai ales dacă luăm în calcul și profilul internațional al problematicii globale, de colaborare pentru unii, de necesitate/obligativitate pentru altii….
Sunt uimit de capacitatea „stangii progresiste” de a nu invata nimic din lectiile secolului 20. De exemplu, faptul ca civilizatia se bazeaza pe respectul pe fond al unor reguli comun asumate (din care cele mai importante sunt scrise). Si care reguli se aplica tuturor, nu numai celorlalti. Ele nu sunt facute pentru ca o comunitate sa spuna „ba pe-a matii” celorlalte, ci pentru a crea un echilibru care face viata traibila pentru populatie in marea ei majoritate.
Articolul de fata acrediteaza ideea ca, indiferent care sunt regulile scrise, indiferent ce spun toti ceilalti actori majori din sistem, e OK sa nu respecti regulile daca nu-ti convine. Si ca e suficient sa cauti niste scuze, chiar daca n-au nici o valoare in sistemul de reguli scrise.
Este ceva complet opus filozofiei statului de drept. Ultima oara Romania a avut asta in timpul stalinismului, in anii ’50.
Care ar fi miezul deciziei CCR ?
Ditamai magistratul sef sa se prezinte in fata unui grup de indivizi potential carcetati penal ?
Intimidarea simbolica a justitiei ?
Categoric, parlamentarii vor o revansa si un anume control asura justitiei. Totusi, atata vreme cat exista si poate fi intarit rolul Inspectiei juridice ca si organ de sine stator, precum si CSM si CCR, Ministerul Justitiei, atunci contactul direct al parlamentarilor cu sefii magistratilor pare o tentativa de ingerinta si control asupra actului de justitie. Da, pot fi chemati ministrul, odata cu responsabilii unor anchete dubioase de proportii, incadrari injuste crase sau tergiversari si prescrieri ori nesechestrari si nerecupaerari de prejudicii peste un plafon prestabilit, dar nu regulat toti sefii magistratilor, fiiindca aceasta depaseste atributiile Parlamentului si echivaleaza cu violarea independentei justitiei, principiu de baza al statului de drept. Pentru responsabilizare, pot fi consolidate pozitiile si sanctiunile aplicabile de Inspectia juridica sau limitarea actului de inamovibilitate. Problema trebuie bine analizata si este nevoie de experti in materie cu inalta valoare morala, precum d.l ministru T. Iordache.
Nu e nici o anomalie aici. Obisnuitele reguli de conflict de interese trebuie sa se aplice, adica cel urmarit penal sa nu il poate chema pe magistratul sau la ordine. In rest, Parlamentul este perfect indreptatit sa cheme la comisii de ancheta pe oricine care e numit administrativ, ca sefii justitiei, mai ales cand subiectul este o potentiala pozitie politica necuvenita si nu esenta unei decizii judecatoresti, unde magistratul ar avea suveranitate. Motivul pentru care romanii sunt constant socati de deciziile Curtii Constitutionale este ca actuala generatie nu a mai facut nici un semestru materia asta la scoala, iar educatia civica pare sa fi fost nula. Si, sigur, cine se educa cu CTP, care ne spunea sa dam afara din tara pe rege si lua partea minerilor sau a lui Adrian Nastase nu merita nici macar o curte constitutionala, doar circul si painea care i se servesc.
Catre,
Presedintele SUA Dl. Donald TRUMP
Presedintele Uniunii Europene
Sefii de stat ai tarilor membre NATO si UE
Ce se intampla cu un stat membru UE si NATO in care majoritatea parlamentara si a Curtii Constitutionale au fost acaparate de mafie ? Un stat in care Curtea Constitutionala declara neconstitutionale sau insuficient de explicite articolele din Codul Penal prin care au fost condamnati mafiotii iar parlamentarii modifica aceste articole in asa fel ca mafiotii sa fie eliberati si declarati nevinovati ?
Astept un raspuns prin actiuni concrete si nu prin vorbe si ingrijorari !
Cu respect,
Alexandru Lazarescu
Mda, Dl Trump poate spune si ce ar trebuii sa se intample cu un stat membru NATO cand, stiu eu, fiica presedintelui, fara nici o experienta politica de altfel, primeste roluri importante in administratie ….
Pai noi am avut-o deja pe EBA nimeni din „societatea civila” n-a facut scandal. In alta ordine de idei, nici Trump n-a avut experienta politica, si a fost ales. Cred ca asta ii da clar mandat sa puna pe cine vrea (si e abilitat) unde vrea (atunci cand are dreptul).
Intr-un stat politenesc (sau mai pe sleau – securist), toti cetatenii care nu sunt de partea celor care au puterea au dosare gata sa fie scoase cand nu fac ce li se spune (sau ce „trebuie”) si toti penalii care sunt de partea conducatorilor au dosarele bine dosite tocmai de cei care „fac justitia”.
Ca urmare „sefii statului politienesc” pot face in asa fel incat oricine ar trebui sa-i judece (alesi sau nealesi) sa aiba „probleme in justitie”.
Mai stiti ce a patit judecatoarea care a decis ca Rarinca a fost condamnata pe nedrept in procesul cu sefa ICCJ, Lidia Stanciu? I s-a scos dosarul….
Si pana la urma, ce iti poate face un parlamentar cu „probleme in justitie” daca spui adevarul si nu ai facut nimic gresit? Aici e de fapt cheia problemei…
Si cand vei spune tu, IOBAGULE, adevarul ?
Nu faci decat sa insiri gogosi PSD-iste: stat politienesc, securitatea etc. Am vazut ce propunere de prim ministru au. Si cu RARINCA las-o mai moale . Ne-a demonstrat deja ce om minunat este si ce baza se poate pune pe vorbele sale.
Dar eu zic ca pentru tine este timpul pentru:
MEDICAMENTE ! MEDICAMENTE ! MEDICAMENTE !
Solutia CCR e corecta. Parlamentul dezvolta politici publice, si trebuie sa aiba abilitatea de a evalua aceste politici, efect, cum sunt aplicate, cum ar trebuii modificate, etc. Asta inseamna inclusiv sa ii ia la intrebari pe magistrati.
Mai mult, hai sa luam un caz ipotetic, fara nici o legatura cu coruptia. Hai sa zicem ca in judetul Salaj este un criminal in serie, si procuratura nu reuseste sa prinda pe nimeni. E absolut normal ca dupa un anume timp, parlamentarii din Salaj sa ceara o comisie de ancheta in parlament sa vada ce se intampla, se ocupa cineva de cazul asta, sunt resurse suficiente, sunt prioritatile corecte, etc.
Bolcaș susține cå cetățenii au obligația sa se prezinte în fața parlamentului deși CCR zice contrariul ?
Trecând totuși peste diferitele „opinii”, remarcați totui că șefii instituțiilor au obligația legală de a răspunde interpelărilor parlamentare ?
Luând de bază declarația lui Iliescu din Decembrie 1989, precum că Ceaușescu a fost o rușine a cum se aplică comunismul, nu-i de mirare că Valer Dorneanu a ajuns mare șăf la CCR. Acum, astăzi, ni se arată cum este de fapt sub comunism. Trecutul său ”glorios” în ale statutului PCR, l-au adus în fruntea…CCR. Doar o schimbare de…literă : P-ul a fost înlocuit cu C-ul. Pornind de la o statistică simplă, rezultă că li se rupe găștii din umbră prin reprezentanții lor formați la școala bolșevică (ăla cumunism !) de aproape 20 de milioane de români. Noi acești 20 mil. suntem doar cei care populăm teritoriul actual al României, ATÂT. Suntem ușor de manevrat, de stăpânit deoarece în afară de mâncare (mai ales mici, cârnați și fleici la grătar), bere și alte ”țeluri” de viață, nu suntem pretențioși chiar votându-i la fiecare 4 ani, pe mereu acei ce fac ”sarea și piperul” vieții românilor. De partea acestor ”binefăcători” sunt instituții publice, televiziuni, majoritatea jurnaliștilor, etc. ”Mănâncă” mulți pe lângă acest sistem criminal de îndobitocire a poporului român. S-a tăiat accesul la cultură, la un învățământ de caltate, la libera cugetare și exprimare. Drumul nostru dar mai ales al copiilor și nepoților noștri, de așa mizerii este presărat.