Se reface Podul de Flori. Sâmbătă la Ungheni, duminică la București

„Basarabia pământ românesc”. Câți dintre dumneavoastră nu ați citit acest mesaj, lăsat din 1990 încoace drept sinceră mărturie peste tot pe unde au trecut adepții Unirii: pe ziduri de universități, pe margini de drumuri, oriunde era un colțișor tocmai bun de reamintit că în realitate suntem o singură Românie. De la simplul slogan de pe ziduri, cuvintele acestea s-au transformat în crez. Și, tocmai când ne așteptam mai puțin, sau tocmai când credeam că va veni ea, și Unirea, dar așa, cândva, departe, într-un viitor incert, mii de oameni de pe ambele maluri ale Prutului au decis că a venit momentul să refacă celebrele ,,Poduri de Flori” de la Prut, pe 11 iulie, la Ungheni. Apoi, pe 12 iulie, ne întâlnim cu ei la București, în Piața Universității, la ora 14.00, pentru că de acolo își vor purta mesajul inițiat la Chișinău, votat de o mare de 30.000 de oameni, către Președinția României.

Peste 1.000 de tineri entuziaști vin pe jos, prin caniculă, către Ungheni și București și vor trece podul feroviar Eiffel, aflat la 20 km de Iași, spre România. Ieșenii și alți moldoveni din dreapta Prutului sunt invitații zilei de sâmbătă, la Podul de Flori, prin prisma raporturilor speciale culturale și spirituale pe care le-a dezvoltat cu moldovenii din stânga Prutului.

Marșul lui Ștefan cel Mare a început duminica trecută, imediat după Marea Adunare Națională, eveniment de amploare la care au participat 30.000 de cetățeni ai Republicii Moldova. Tinerii care se îndreaptă din Republica Moldova către România, în Marșul lui Ștefan cel Mare, cum l-au denumit, vin să ceară autorităților urgentarea procesului de Reunificare. Iar în localitățile în care au poposit au fost întâmpinați cu speranță, localnicii s-au prins în hore ale Unirii, atmosfera a fost de sărbătoare. Pe traseu, oamenii le-au pregătit mâncare și apă.

Nu s-ar fi pornit către București dacă n-ar fi crezut cu toții că dincolo de realitățile geopolitice și de vocile care critică inițiativa, Unirea este un proiect fezabil. Are nevoie de voință, încredere și solidaritate. Poate că acum este momentul să depășim așteptările – au scris jurnaliști români – și, la fel ca în alte momente de glorie care au contribuit la formarea statului român, precum 1859 și 1918, să scoatem la iveală idealurile comune, idealuri mascate și înăbușite violent de stalinism, comunism și incoerențele postdecembriste.

,,Podul de flori din acest an va reactiva conștiința de sine a moldovenilor, care se vor uni pentru a duce la bun sfârșit ceea ce au început înaintașii lor în anii ’90. Și atunci, ca și acum, evenimentul reprezintă un pas către Unirea de facto a celor două state”, a declarat Constantin Codreanu, reprezentantul Blocului Unității Naționale (BUN).

Să ne reamintim că celebrele ,,Poduri de Flori” au marcat perioada renașterii naționale. Primul „Pod de flori” a fost organizat pe 6 mai 1990, când cetăţenii români trecut frontiera către Basarabia fără paşaport şi fără viză, prin opt puncte de trecere peste Prut. Peste un milion de oameni au participat la eveniment. Al doilea „Pod de flori” a avut loc pe 16 iunie 1991, când cetăţenii moldoveni au intrat în România fără acte. Organizatorii acestor evenimente uriașe aveau scopul Reunificării clar declarat, însă acțiunile lor nu și-au atins atunci finalitatea firească. Acum însă, zilele trecute, la Chișinău, mulțimea a votat un nou apel. Este adus și la București. Îl puteți citi integral mai jos.

Apelul Marii Adunări Naționale de la Chişinău din 5 Iulie 2015

„Noi, participanţii la cea de-a patra Mare Adunare Naţională, întruniţi la Chişinău, astăzi, 5 iulie 2015,

LUÂND ÎN DEZBATERE situaţia politică, socială și economică actuală, precum și contextul internațional;

AVÂND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru, unitatea de limbă, cultură și istorie a tuturor românilor;

REAFIRMÂNDU-NE ATAŞAMENTUL la valorile democratice şi la adevărul istoric conţinut în documentele Marilor Adunări Naţionale din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, în Avizul privind aprecierea politico-juridică a Pactului Ribbentrop – Molotov, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 23 iunie 1990 şi în Declaraţia de la Chişinău a Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale Pactul Ribbentrop – Molotov şi consecinţele sale din 28 iunie 1991;

CONSIDERÂND că adoptarea la 27 august 1991 a Declarației de Independență a Republicii Moldova faţă de U.R.S.S. și recunoașterea de către România a independenţei Republicii Moldova a fost un pas necesar în contextul istoric de la fínele veacului trecut, pentru  lichidarea consecinţelor dezmembrării naţionale de la 1940 şi apropierea comunităţilor din cele două state;

FIIND CONVINȘI că integrarea României în Uniunea Europeană în 2007 are o importanță fundamentală pentru propășirea poporului român;

MENŢIONÂND că dreptul la autodeterminare e o prerogativă a întregii naţiuni, a întregului popor;

DECLARĂM: realizarea dreptului la unitate naţională al românilor de pe ambele maluri ale Prutului este un deziderat care nu mai poate fi amânat. Dezbinarea naţională, aşa cum s-a vădit în ultimele decenii, nu duce decât la risipirea mijloacelor materiale şi a energiilor spirituale, provocând imense suferinţe poporului nostru. Doar împreună putem făuri un viitor demn pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului.

Întru realizarea Reunificării Naţionale facem apel către:

• toţi factorii de decizie din România şi Republica Moldova, ca, mai presus de ideologiile şi interesele de partid, să promoveze solidaritatea naţională şi să contribuie la reunirea celor două maluri ale Prutului;
• parlamentele și guvernele celor două state să constituie de urgență grupuri de lucru comune în vederea elaborării unor acte de fundamentare economică, legislativă și politică a Unirii;
• Președintele României şi Preşedintele Republicii Moldova, ministerele de externe de la Chișinău și București, să ia în discuţie subiectul viitorului comun al celor două state în organismele internaţionale din care fac parte Republica Moldova şi România;
• Parlamentul European, Consiliul European şi Comisia Europeană, parlamentele şi guvernele ţărilor membre ale Uniunii Europene, să sprijine acţiunile de apropiere a celor două state româneşti.

Să ne conjugăm eforturile pentru a întâmpina în 2018 centenarul Marii Uniri printr-o revenire, de data aceasta definitivă, a Basarabiei la sânul Patriei-Mame, România.

VOTĂM în unanimitate, toți cei prezenți, refacerea unității naționale prin unirea Republicii Moldova cu România. AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!”

(Votat de participanţii la cea de-a patra Mare Adunare Naţională. Chişinău, 5 iulie 2015)

Unirea are nevoie și de bună guvernare într-un stat de drept suveran

Anul acesta se împlinesc deci 25 de ani de la Podul de Flori peste Prut. Dincolo de momentele emoționale la care au participat în anii `90, în total, în jur de două milioane de cetățeni români și moldoveni, la ceas aniversar este nevoie și de pragmatism. Va trebui să construim și un Pod al Bunei Guvernări între România și Republica Moldova. Pentru concretizarea acestei idei, Societatea Academică din România, prin România curată, a inițiat un proiect menit a uni, la rândul său, membrii a două alianțe informale, consacrate, de pe ambele maluri ale Prutului, cu bogată activitate dedicată combaterii corupției și bunei guvernări.

Pe această parte a Prutului – Alianța pentru o Românie Curată, prin www.romaniacurata.ro.
Dincolo de Prut – Inițiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public (ICISP), prin Asociația Presei Independente (API) și celelalte organizații membre ce activează pe platforma www.moldovacurata.md .

S-au alăturat membrii Coaliției 52, o inițiativă fondată și coordonată de Academia de Advocacy, cu scopul de a apăra, promova și stimula dialogul civic prin utilizarea intensivă și corectă a Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Dar și membrii Platformei Unioniste Acțiunea 2012,  o coaliție de asociații și grupuri de inițiativă care susțin unirea Republicii Moldova cu România.

O componentă fundamentală a Podului bunei guvernări va consta în activitatea de informare a cetățenilor atât cu privire la obligațiile legale ale instituțiilor și ale funcționarilor publici, cât și cu privire la modalitățile de luptă împotriva fenomenului corupției și al discriminării prin mijloacele legale și civice de care dispune fiecare cetățean, indiferent de partea de mal a Prutului pe care trăiește.
Filme, fotografii și detalii despre atmosfera și întâlnirile de pe traseu puteți vedea aici. Vă invităm să susțineți și demersul dedicat bunei guvernări și să fiți la curent cu recente evoluții înscriindu-vă în grupul de aici.

Zeci de primari unioniști în stânga Prutului

Nu trebuie omis un alt demers recent. Zeci de candidați la alegerile locale generale din Republica Moldova care au semnat un ,,Pact pentru Unire. Pact pentru Europa”, din cei 200 de candidați care au semnat în total documentul respectiv, au câștigat fotoliul de primar. În total, peste 70 de localități ale Republicii Moldova vor fi conduse de primari unioniști. Ei se alătură parlamentarilor moldoveni susținători ai dezideratului. Aici îi puteti vedea pe toți candidații la locale care și-au asumat pactul propus de tinerii care vin acum la București.

12 iulie – București, Piața Universității

Până facem însă Podul bunei guvernări, unind proiecte ale societății civile dedicată susținerii statului de drept, ne întâlnim cu acești tineri, duminică, în Piața Universității. Veniți, dragi bucureșteni, să îi însoțim până la predarea mesajului purtat atâția kilometri pe jos, înfruntând marea caniculă, ca într-un act de sacrificiu necesar pentru a trezi din amorțire spirite românești. ,,Acum este momentul să dăm dovadă că suntem demni de a fi oștenii lui Ștefan. Acum este momentul să ținem fruntea sus, cu gândul că nu mai este mult până la București, unde îi vom transmite un mesaj clar președintelui Ioahnnis: să ne primească și să ne readucă în familie”, a declarat, pe drumul încoace, Anatol Ursu, reprezentant al Mișcării Civice Tinerii Moldovei, asociație din cadrul Blocului Unității Naționale.