Romania Curată

Scrisoare deschisă legată de primirea lui Ilie Bădescu ȋn Academia Română: cerem reconsiderarea deciziei!

30 de sociologi și cercetători în domeniul științelor sociale se poziționează critic față de recenta alegere ca membru corespondent al Academiei Române a domnului prof.univ.dr. Ilie Bădescu, lansând în acest sens o scrisoare deschisă prin care solicită Academiei Române reconsiderarea acestei decizii şi „operarea cu criterii mai clare de selecţie în astfel de poziţii extrem de onorante şi prestigioase”.

Majoritatea semnatarilor sunt universitari din București și Cluj, dar scrisoarea a fost asumată și de directorul general al Institutului pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. România Curată se alătură acestui demers!
In atenţia
Acad. Tudorel POSTOLACHE
Acad. Aurel IANCU

Scrisoare deschisă legată de primirea domnului Ilie Bădescu ȋn Academia Română

În calitate de sociologi, cercetători şi cadre didactice în domeniul ştiinţelor socio-umane, ne exprimăm surprinderea şi dezacordul faţă de primirea ca membru corespondent al Academiei Române a domnului profesor univ. dr. Ilie Bădescu. Considerăm că publicațiile apărute de-a lungul carierei sale, atât la Universitatea din Bucureşti, cât şi la Institutul de Sociologie al Academiei Române, nu pot fundamenta calitatea de membru al Academiei Române.

Dorim să semnalăm trei probleme principale care ar trebui evaluate de forurile superioare ale Academei Române:
– (1) renunţarea la etica cercetării ştiinţifice;
– (2) slaba recunoaştere ştiinţifică naţională şi internaţională şi
– (3) exprimarea unor opinii în dezacord cu valorile Academiei Române.

(1) Renunţarea la etica cercetării ştiinţifice caracterizează majoritatea lucrărilor domnului prof.univ.dr. Ilie Bădescu prin modul în care discursul ideologic se întrepătrunde cu discursul ştiinţific. Problema pe care dorim să o semnalăm nu este legată de convingerile teologice ale domnului prof.univ.dr. Ilie Bădescu: orice cercetător în ştiinţele sociale este indreptăţit la a avea o anumită concepţie despre lume şi viaţă (religioasă sau seculară). În schimb, problema constă în modalitatea în care acestea se transpun, în cadrul operelor sale, în afirmaţii metafizice pe care ştiinţele sociale nu le pot infirma sau confirma prin intermediul metodelor de cercetare consacrate. În special subsumarea sociologiei unui tip de discurs religios, aşa cum este cazul seriei de lucrări sub egida sociologiei noologice elaborate dedomnul prof.univ.dr. Ilie Bădescu, este contrară eticii cercetării științifice. Redăm mai jos câteva citate ilustrative în acest sens:

“A croi politici în conformitate cu finalitatea spirituală a unui popor, iată garanţia duratei, calea prin care poţi face din actul politic un cadru de actualizare, de propagare a factorilor asincroni, a unei rânduieli croite după dreptarul divin. Aici, în acest punct, se poate zări despărţirea noastră de teoria compozitului spiritual. În accepţiunea lui Fauconnier, de pildă, orice amestec spiritual induce spaţii mentale eficiente. În lumina teoriei spaţiilor dense, numai acele amestecuri topite de flacăra experierii lui Dumnezeu induce spaţii dense” (Ilie Bădescu, 2009, Teoria spaţiului dens în sociologia şi antropologia istorică, Revista Română de Sociologie, serie nouă, anul XX, nr. 1-2, pp. 61-81).

“Căderea de la treapta cunoaşterii relevate, la cea a cunoaşterii raţional-imanentiste (care îşi face temei din categoriile raţiunii închise asupra ei însăşi şi deci dintr-o memorie imanentă, în care lipseşte amintirea de Dumnezeu) şi, de aici, la cea a cunoaşterii simţuale (şi deci a unui mod de viaţă bazat pe exclusivitatea simţualităţii, a simţurilor şi deci a plăcerilor) aduce după sine o mutilare a realului, o deficitare ontologică” (Ilie Bădescu, 2017, Noopolitica războiului nevăzut. Prelegeri emausine, Bucureşti, Ed. Mica Valahie, p.96)

(2) Recunoaşterea limitată, comparativ cu alţi sociologi din România. O măsură a importanţei unei lucrări sunt citările, adică numărul de cercetători şi cercetătoare din domeniu care au găsit relevante ideile şi descoperirile expuse de un autor. Numărul citărilor domnului prof. univ. dr. Ilie Bădescu este de aproximativ 300 de intrări. Comparativ, există sociologi din România care au chiar și de zece ori mai multe citări. Nu dorim să nominalizăm o anumită personalitate din domeniul sociologiei, scopul nostru nu este de a promova pe cineva. Ne exprimăm însă nedumerirea privind criteriile de recunoaştere ştiinţifică în baza cărora a fost selectat domnul prof. univ. dr. Ilie Bădescu.

(3) Statutul Academiei Romane, articolul 6, paragraful 3, afirmă printre dezideratele acestei instituţii: “promovarea principiilor democratice şi etice şi stabilirea liberei circulaţii a ideilor” (Art.6, par.3). Opera şi intervenţiile publice ale domnului prof. univ.dr. Ilie Bădescu contravin acestor deziderate prin modul în care acestea promovează un tip de naţionalism inspirat de discursurile cele mai retrograde ale perioadei interbelice, ce  pune în pericol mecanismele democratice ale participării sociale egale indiferent de etnie, gen, origine socială, orientare sexuală, apartenenţă religioasă şi alte criterii cuprinse în Declaraţia Fundamentală a Drepturilor Omului, precum precizează Articolul 20 al Constituţiei României. Conferind autoritate unor convingeri discutabile precum cele exhibate în lucrările domnului prof. univ. dr. Ilie Bădescu, Academia Română dă un semnal îngrijorător despre modul în care elitele academice înțeleg să contribuie la consolidarea democrației în țara noastră. 

Solicităm Academiei Române reconsiderarea acestei decizii şi operarea cu criterii mai clare de selecţie în astfel de poziţii extrem de onorante şi prestigioase.  

Găsiṭi mai jos lista semnatarilor, ȋn ordine alfabetică.
Cu cele mai bune gânduri,

  • Robert Adam, colaborator științific dr.,CEVIPOL- Centre d’étude de la vie politique, Université libre de Bruxelles
  • Liviu Antonesei, prof. dr., Universitatea Al. I. Cuza Iasi
  • Cătălin Avramescu, conferenţiar univ. dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti
  • Gabriel Bădescu, profesor univ. dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Ana Maria Bărbulescu, conferențiar univ.dr., Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București
  • Bianca Botea, conferențiar univ.dr., Facultatea de Antropologie, Sociologie, Știinte Politice, Universitatea Lyon 2
  • Claudia Câmpeanu, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
  • Maria Cernat, lector univ. dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Sociale şi Umaniste, Universitatea „Titu Maiorescu”
  • Liviu Chelcea, profesor univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din Bucureşti
  • Mihail Chiru, Universitatea Catolică din Louvain, Belgia
  • Simona Ciotlăuș, profesoară de socio-umane în învățământul preuniversitar, doctor în sociologie al Universității din București
  • Mircea Comșa, profesor univ.dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeș-Bolyai
  • Claudiu Crăciun, politolog
  • Magdalena Crăciun, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
  • Zsombor Csata, conferențiar univ dr., Departamentul de Sociologie și Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Adrian Duşa, profesor univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din Bucureşti
  • Mihai Ene, scriitor, lector univ.dr., Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova
  • Alexandru Florian, profesor univ.dr., director general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” și profesor universitar la Universitatea Creștină “Dimitrie Cantemir”
  • Réka Geambașu, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie și Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Mihai Dinu Gheorghiu, profesor univ.dr., Universitatea Al.I. Cuza, Iași
  • Luciana Alexandra Ghica, conferenţiar univ.dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti
  • Sorin Gog, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Călin Goina, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Laura Grunberg, conferentiar univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
  • Iulia Hașdeu, adjointe scientifique, Haute école de travail social, Genève
  • Gabriel Hâncean, conferentiar univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
  • Claudiu Herteliu, profesor univ. dr., Departamentul de Statistică şi Econometrie, Academia de Studii Economice din Bucureşti
  • Bogdan Iancu, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București
  • Ruxandra Ivan, conferenţiar univ.dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti
  • Gabriel Jderu, profesor univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
  • István Király, conferenţiar univ.dr., Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Marius Lazăr, conferențiar univ dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Silvia Marton, lector univ.dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti
  • Ciprian Mihali, filosof, conferenţiar univ.dr., Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Vintilă Mihăilescu, profesor univ.dr., Departamentul de Sociologie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București
  • Andreia Moraru, sociolog
  • Alina Mungiu-Pipidi, profesor univ.dr., Hertie School of Governance, Berlin
  • Simona Niculae, sociolog
  • Camil Pârvu, conferenţiar univ. dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti
  • Gyöngyi Pásztor, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie și Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
  • László Péter, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie și Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Alexandru Petrescu, conferenţiar univ.dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Vest Timişoara
  • Norbert Petrovici, conferențiar univ.dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Cristian Pop, lector univ.dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Cristina Raț, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Maria Roth, profesor univ.dr., Departamentul de Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai
  • Cosima Rughiniș, profesor univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
  • Ioana Alexandra Rusu, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din Bucureşti
  • Michael Shafir, profesor univ. dr. (emerit), Universitatea Babeș-Bolyai
  • Anca Simionca, lector univ.dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Cătălin Augustin Stoica, conferențiar univ. dr. Departamentul de Sociologie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București
  • Ana-Luana Stoicea-Deram, formatrice en politiques sociales, Institut de Recherche et de Formation à l’Action Sociale de l’Essonnne
  • Monica Stroe, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București
  • Daniela Tarnovschi, sociolog, doctor în sociologie
  • Cătălina Tesăr, cercetător științific gr. III dr., Muzeul Național al Țăranului Român, București
  • Sorin Tita-Calin, sociolog
  • Gabriel Troc, conferenţiar univ.dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Andreea Udrea, cercetător dr., School of Social and Political Sciences, University of Glasgow
  • Radu Umbres, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București
  • Katherine Verdery, distinguished professor, City University of New York
  • Valér Veres, conferențiar univ. dr., Departamentul de Sociologie și Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
  • Enikő Vincze, profesor univ.dr., Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai
  • Dumitru Cornel Vîlcu, lector univ.dr., Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai
  • George Zamfir, doctorand în sociologie, cadru didactic asociat, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai
  • Dan Zeman, cercetător postdoctoral, Departamentul de Filosofie, Universitatea din Viena

Cei care doresc să susțină public scrisoarea sunt rugați să ne contacteze până cel târziu în data de 25 iulie la adresa: semnez2018@gmail.com sau să lase mai jos un comentariu. Lista semnatarilor va fi actualizată periodic și finalizată în data de 25 iulie.

foto: Merg.In


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

40 thoughts on “Scrisoare deschisă legată de primirea lui Ilie Bădescu ȋn Academia Română: cerem reconsiderarea deciziei!

  1. Calin Goina

    Badescu reia cu convingere discursul antisemit al Protocoalelor Inteleptiolor Sionului, via „oculta-iudeo-masonica” a legionarilor sau a „bubulilor” lui Pavel Corut (imi pare rau ca n-am un citat zemos din Dan Puric, sunt sigur ca-i gasim si la el). De pilda – Badescu ne vorbeste despre „terbila încelștare cu Stăpânii ocultei nocturne arătați lumii prin sistemul lor de la suprafață care a fost imperiul antiteist și anticreștin bolșevic”. Stapanii ocultei nocturne nu-l lasa sa doarma pe noul academician. Ne intoarcem la legiune si discursul fascist pe fata, cu binecuvantarea Academiei. (sursa citatului: http://flux.md/interviu/interviu-cu-prof-univ-dr-ilie-badescu-credinta-idolatra-in-mamona-induce-riscul-schimbarii-identitatii-abisale-a-popoarelor-la-scara-unor-intregi-generatii#)

    Reply
  2. Radu Umbres

    Subscriu initiativei si semnez aceasta scrisoare deschisa.

    Radu Umbres, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București

    Reply
  3. George Zamfir

    Semnez si eu,
    George Zamfir, drd sociologie, cadru didactic asociat, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai

    Reply
  4. Silvia Marton

    Silvia Marton, lector univ. dr., Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti

    Reply
  5. Simona Niculae

    Simona Niculae, sociolog
    Sorin Tita-Calin, sociolog

    Cu totul de acord cu scrisoarea si in amintirea cursurilor la care erau continuu invocate complotul iudeo-masonic si protocronismul romanesc.

    Reply
  6. Ciprian Mihali

    Ciprian Mihali, filosof, conf.univ.dr. la Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca

    Reply
  7. Marius Skolka

    Daca Academia Romana intelege sa primeasca in randurile ei aplogeti – indiferent de ce culoare politica sau nuanta religiaosa – atunci inseamna ca ne-am intors in epoca Alexandrina Gainuse. Pacat….

    Reply
  8. Dorin

    Demersul trebuie adresat prezidiului Academiei, nu celor doi academicieni care l-au recomandat pe dl. Badescu. Lui Ioan Aurel Pop! Dar ma tem ca sunt de la aceeasi UM, si nu va servi la absolut nimic scrisoarea voastra

    Reply
  9. M. G.

    Miscarile extremiste cu ideologie sau tenta antisemita din Romania interbelica s-au bucurat de sustinerea unor eminenti intelectuali romani!!! Acestia insa nu au ocupat fotolii de academicieni!! Spre cinstea ei actuala generatie de intelectuali chiar daca inca nu de anvergura generatiei interbelice respinge prin aceasta scrisoare convingerile antisemite si probabil de ortodoxism exagerat!! Pentru ca aceasta scrisoare sa fie redactata si data publicitatii a fost necesar ca un intelectual cu adn interbelic sa fie invitat in Academia Romana. E posibil ca presedintele academiei ancorat solid in problemele evului mediu sa fi considerat ca prezenta lui ar da consistenta celor care sustin ca ne pierdem identitatea nationala si ca trebuie sa luptam pentru a o recupera. Pierderea identitatii este cel mai mare rau care i se poate intampla unei comunitati. Dar antisemitismul si ortodoxismul exagerat nu reprezinta in nici un caz identitatea comunitatii noastre. De aceea cred ca scrisoarea de mai sus este justificata si ca lipsa de transparenta nu este specifica numai politicii romanesti ea este prezenta si pe bancile academiei producand mult rau!!! Daca mi se permite ma alatur si eu semnatarilor acestei scrisori.

    Reply
  10. Alzara1918

    Dacă e atât de pernicios ce mai caută la Universitate ? Out pentru convingerile sale expuse public ! Se pare ca este nevoie de un Minister al Adevărului !
    2918 -UE !
    Unii sunt cu certitudine mai retrograzi chiar decât … Ilie Bădescu !

    Reply
    • Anton

      Parcă-i o vânătoare de vrăjitoare în plin ev politic-corect această campanie! Că e o campanie nu încape nicio îndoială.

      Reply
  11. Robert Adam

    Semnez fără ezitare

    Robert Adam, colaborator științific, Universitatea liberă din Bruxelles

    Reply
  12. Radu

    @Anton. Nu esti tu destept? Unde erai cand a cazut Ceausescu, sa il aperi de corectii politic care l-au fugarit pe acoperis?

    Reply
  13. Prof. Univ. Dr. Popescu Andrei

    Ceea ce este absolut de neînțeles, daca nu rizibil, este faptul că în referatul întocmit de academicienii T. Postolache și Aurel Iancu (cei care recomanda acceptarea lui Badescu ca membru corespondent), dna antropolog Katherine Verdery este citată de două ori ca fiind aceea care legitimează (prin citate elogioase) ,,opera”” dlui Bădescu. Or, în realitate, distinsa antropoloaga americană se numără printre semnatarii protestului împotriva primirii ca membru corespondent a lui Ilie Bădescu.

    Reply
    • puiu latea

      Scurt, ca sa intelegem mai bine:
      1. referatul e facut de Ilie Badescu insusi si semnat de cei doi academicieni
      2. distinsa antropoloaga americana a facut, intr-adevar, afirmatii generoase despre Badescu, in National Ideology under Socialism (UC Press, 1991). În 2008, Badescu i-a scris lui Verdery, printre altele pentru a-i cere permisiunea sa foloseasca afirmatiile cu pricina in Noologia, perenitatea unei paradigme (Ed. Mica Valahie, 2008). Verdery l-a refuzat, spunindu-i ca (A) scrisese despre Badescu in alte vremuri, cind el nu incepuse sa delireze noologic si (B) prescurtarea fragmentului din National Ideology (pp. 156-164 in ed. engleza) i-ar deturna sensul. Cu toate astea, Badescu a ramas egal cu sine (un borfas de prima clasa), folosind afirmatiile respective in mai multe rinduri, inclusiv aici. Chiar daca nu i-a reprosat-o niciodata, faptul ca Verdery se numara printre semnatarii acestui protest nu e un paradox.
      3. paradoxul este, daca vreti, altul: nu poti sa semnezi un protest impotriva lui Badescu in timp ce te tragi de sireturi cu oameni facuti de Badescu. Altfel spus, nu poti refuza programul Badescu I in timp ce sustii, explicit sau implicit, programul Badescu II. Daca vreti si nume care, evident, nu vor semna niciodata protestul, interesati-va de Dungaciu, Cotoi, Sava si Cristea, baieti extrem de activi in neolegionara Miscarea pentru Romania (si revista Miscarea), proiectele lui Badescu, cartile editate de Badescu, Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala de la UB, partidul Alianta Noastra Romania (Marian Munteanu), masterul de Studii de securitate de la FSAS-UB, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C.Brătianu” al Academiei Romane, Clubul Romania, Realitatea TV, Institutul GeoPOL, Moldova, Ungaria si pe unde mai sint misiuni cruciale pentru patrie. In acest paradox intra unii dintre semnatarii scrisorii deschise, in special cei de la FSAS-UB si Verdery, care se face ca nu vede, din motive pe care ea le numeste, misterios, ”institutionale”.

      Reply
  14. Prof. Univ. Dr. Popescu Andrei

    Apare interesant faptul că în referatul întocmit de către academicienii T. POSTOLACHE si A. IANCU, antropologul american Catherine Verdery este menționată ca sursă a credibilitatii si notorietății candidatului la poziția de membru corespondent al Academiei Române, dar în realitate, distinsă antropoloaga se numără printre semnatari protestului împotriva alegerii dlui Ilie Bădescu ca membru corespondent.

    Reply
  15. Lili

    In sfarsit… de materia cenusie a Romaniei nu auzi si nu vezi prea multe… eu credeam ca ati cam disparut. Cine credeti ca trebuie sa dea tonul societatii de astazi?

    Reply
  16. Cinicul

    Daca Romania Curata a hotarat ca domnul Ilie Badescu nu merita sa fie membru al Academie e musai sa semnam cu totii. Daca insa si Institutul Elie Wiesel s-a raliat cauzei atunci chiar ca este obligatoriu sa semnam.
    Totusi ceva nu este kosher sau halal in toata povestea. Nu este clar daca a exista un vot pentru aceasta optiune, cati din memebrii RC au fost convocati si si-au exprimat prin vot pentru. Au votat pentru 51%, 90% sau 99.99% ? Cati din cei care au votat sunt specialisti in sociologie sau domenii apropiate? Sau cine a scris acest articol semnat asa de transparent doar Romania Curata ?.
    Observ ca imediat s-au raliat cauzei tot felul de specialisti in ?sociologie de la universitati celebre precum cea de Pétrol si Gaze din Ploiesti, care ne-a dat un prim ministru agramat.
    Marturisesc ca n-am auzit pana acum de domnul Ilie Badescu si, poate, asta ar fi un motiv sa cred ca nu merita sa fie academician, sau, mai degraba, ca nu sunt suficient de cult sa-mi dau cu parerea despre un domeniu in care nu sunt specialist. M-am dus insa pe net si am inteles de ca atata opozitie fata de dr. Badescu. Domnia sa este religios, este nationalist, un cuvant foarte murdar astazi.
    El descrie dezastrul post-decembrist in culori foarte sumbre, el vorbeste de importul de pseudo-cultura, de distrugerea fondului genetic al Romaniei, de distrugerea traditiilor fundamental crestine ale Romaniei si, pacat capital, sprijina referendumul pentru definirea clara a familiei, referendum anatemizat de marii corifei ai democratiei de import. Cum adica sa intrebi populatia despre ce fel de familie sa existe in Romania de maine, asa ceva este un lucru foarte periculos.
    O alta cheie este in textul protestului « Recunoaşterea limitată, comparativ cu alţi sociologi din România ». Da, comparativ cu alti colegi care ravnesc la aceasta pozitie. In Romania Caragiale n-a putut fi ales in Academie datorita invidiei unor mediocri.
    Un lucru nu trebuie uitat insa, in Romania daca Albert Einstein ar fi fost propus pentru Academie s-ar fi gasit destui care se fie scrie un protest, in special colegi de la universitatea la care ar lucra, pentru ca mai toti vor sa ajunga in Academie, in spécial daca au facut vreun stagiu pe la o universitate mediocra din UK, USA, Olanda sau Belgia. In fapt aceasta éste o alta cauza a dezastrului Romaniei actuale, mai toti ne pricepem la orice, si progresisti fiind, avem un filtru idéologic perfect.

    Reply
    • Samoila Dan

      Sa presupune ca un chirurg publica un articol in care explica ca o anumita operatie are nevoie de rugaciune sau apa sfintita pentru a reusi. Credeti ca acel articol ar fi acceptat intr-un jurnal stiintific? Orice sociolog poate fi credincios si patriot, si sunt sigur ca marea majoritate sunt si una si alta. Dar nu amesteci meseria cu credinta ta personala si ‘inventezi’ o sociologie a indumnezeirii. Aceea e teologie, sociologia se ocupa cu altceva. Ca sa fi clar: Iorga a fost un mare nationalist, si un fervent crestin ortodox dar n-a trisat: istoria lui e academica, stiintifica si nu explica nicodata o batalie sau un eveniment istoric aducand ‘voia lui Dumnezeu’ ca argument. Nu pentru ca nu credea, ci pentru ca era un om de stiinta.

      Reply
      • Cinicul

        Aveti dreptate, dar sunt convins ca nu asta este problema. Nu sunt convins ca sociologia este o stiinta, cum nici psihologia nu intra in categoria stiintelor adevarate. Omul a publicat si inainte de 89 cand a amesteca sociologia cu religia era o erezie.
        Cauzele sunt insa cele pe care le-am enuntat mai sus, in special problema definitie familiei. Aici RC si alte grupuri de intelectuali reeducati prin Occident au luat-o pe aratura si nu-si dau seama ca-si indeparteaza o parte mare a societatii romanesti, care pastreaza valori traditionale, verificate. Acesat parte a societati nu este poate cea mia educata dar nu este chiar cea mai corupta. Prin asta corifeii democratiei de import dau apa la moara celor mai retrograde grupuri politice din Romania (PSD et al).
        In plus nici 10% din cei care subscriu la acest protest au citit vreo opera a incriminatului sociolog.
        Realitatea este ca daca Ilie Badescu n-ar publicat decat jumate din cate a publicat, dar ar fi scris despre virtutile societatilor deschise, despre noua definitie a familiei (inclusion, diversity), despre omul nou, Homo sorosensus (da, exista o asa categorie, cititi-l pe un fost minsitru leton, Nils Muiznieks) atunci garantat ca intra in Academie fara probleme.
        Nici nu ma suprinde ca nu s-au gasit prea multi care sa combata cele spuse de mine mai sus, ma asteptam macar la o clarificare din partea RC.

        Reply
        • MIB

          Nu discut alte argumente, dar cu marea parte pastratoare de traditii nici macar nu ajungem la discutii despre stiinta/pseudostiinta. Pentru ca traditiile respective nu sunt, in opinia mea, pastrate ca o componenta definitorie al unui cod moral rigid, bazat pe morala si etica si indus cu rigurozitate tuturor in copilarie. Elementul de pastrare al traditiilor (si de exagerare a lor, in timp) este mult temuta gura a lumii si concursurile locale/regionale/nationale de habotnicie/dogmatism. In acest context puteti afirma cu siguranta ca acei intelectuali au fost „reeducati in Occident”, pentru ca Occidentul a iesit, nu fara dureri, din Evul Mediu. In timp ce valorile traditionale, verificate sunt blocate in dogma religiei majoritare, pe care insa unii o recomanda insistent ca religie unica si obligatorie, facand parte nemijlocit din fibra spirituala a poporului. Ceea ce ar impune etape ulterioare de epurare etnica, pentru a pastra valorile in siguranta. Ceva ma face sa cred ca investitiile in industria sarmei ghimpate s-ar putea dovedi foarte inspirate in cadrul efortului de protejare a valorilor traditionale, verificate. Nu vreau sa lungesc discutia prin cat de verificate sunt traditiile si cati traiesc dupa litera si spiritul lor in comparative cu cei care doar le declama. Doar ca gardurile functioneaza in ambele sensuri. Iar unii romani, poate mai putin traditionali, au sacrificat mult – uneori si viata – luptand cu gardurile.

          Reply
  17. Ali

    Studii

    – Licenţiat, Facultatea de Filozofie, secţia Sociologie a Universităţii din Bucureşti, 1972;

    – Doctorat în sociologie, Universitatea Bucureşti, 1984 cu teza „Mobilitate culturală şi schimbare socială. Sincronism european şi cultură critică românească”;

    – Conducător de doctorat în sociologie, din anul 1995.

    III. Stagii în străinătate

    – Bursier IREX în SUA (cercetari la Arhiva Phillip Mosley a Universitatii din Illinois si la Departamentul de Antropologie al Universitatii Massachusetts-Amherst);

    – Bursier Fullbright la Centrul Fernand Braudel, Binghamton (1990);

    – Cercetare arhive – Arhiva „Ph. Mosley” Illinois si Columbia University;

    – Studii la Centrul F. Braudel asupra contextului cultural şi lingvistic al traducerii lucrării „Sistemul mondial modern” (Modern World System), autor Immanuel Walerstein, Directorul Centrului.

    IV. Activitate didactică

    Cursuri: Istoria sociologiei; Sociologia şi geopolitica globalizării; Teorii ale dezvoltării sociale; Risc social şi dezvoltare comunitară; Antropologie socială şi culturală; Naţiune şi naţionalism în Balcani; Teorii ale dezvoltării; Geopolitică; Sociologia problemelor sociale; Idei politice şi doctrine politice româneşti; Sociologia culturii.

    V. Alte activităţi profesionale

    – Membru în colegiul de redacţie al publicaţiilor de profil sociologice şi respectiv geopolitice „Sociologie românească”, „Euxin”, „România Socială”;

    – Director al Institutului de Studii Sociocomportamentale si Geopolitice (ISOGEP);

    – Director al publicaţiei „EUXIN. Revistă de Sociologie, Geopolitică si Geoistorie”;

    – Director al Institutului Naţional de Cercetare a Civilizaţiei Rurale al Fundaţiei „Nişte ţărani”;

    – Coordonator al Programului de mobilităţi academice internaţionale pentru doctoranzi şi profesori care coordonează doctorate în sociologie şi al Programului major de cercetare: „Integrarea europeană şi geopolitica reprezentărilor”;

    – Presedinte al Asociatiei Sociologilor din România ; ©Membru al Centrului Fernand Braudel, Binghamton, SUA.

    VI. Programe de cercetare internaţională

    Cercetări şi programe internaţionale comune cu: Anglia Politechnic University, Universitatea din Barcelona, Universitatea din Umeo, Suedia, Tiffin University, USA, unde a participat la video-conferinţa consacrată „Tranziţiei şi reformei în România”.

    VII. Domenii de specializare generale

    Analiză comparativă în sociologie; Antropologia culturală şi istorică; Istoria ideilor sociologice; Geopolitică; Sociologie noologică; Relaţii interetnice.

    VIII. Distincţii

    – Premiul „Dimitrie Gusti” al Academiei Române pentru lucrarea „Sociologia şi geopolitica frontierei”;

    – Premiul revistei „Luceafărul” (Uniunea Scriitorilor), pentru lucrarea „Sincronism european şi cultură critică românească” ;

    – Premiul „Dimitrie Gusti” al Fundaţiei Internaţionale a Religiilor, pentru lucrarea „Teoria latenţelor” .

    Publicaţii

    1. De la comunitatea rurală la comunitatea urbană (coautor), 1978;

    2. Satul contemporan şi evoluţia sa istorică, 1981;

    3. Civilizaţia industrială şi perspectiva socială (coautor), 1983;

    4. Sincronism european şi cultura critică romanească, 1984;

    5. Timp şi cultură, 1988;

    6. Sociologia eminesciană, 1994;

    7. Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme, 1994;

    8. Sociologia şi geopolitica fronterei, 2 vol., (coord. si coautor), 1995;

    9. Interethnic relations in Romania (în colab), 1995;

    10. Teoria latenţelor. Contribuţii la studiul popoarelor, 1997;

    11. Istoria sociologiei. Teorii contemporane, 1997;

    12. Reforma oligarhică versus calea corporativă, 1997;

    13. Cu faţa spre Bizanţ, 1999;

    14. Mari sisteme sociologice europene, 1999;

    15. Idei politice şi sisteme sociologice româneşti, 1998;

    16. Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul împotriva culturii române (1944-1999), 2 vol., (coord.), 2000;

    17. Starea societăţii româneşti după zece ani de tranziţie (coord. în colaborare cu E.Zamfir si C.Zamfir), 2000.

    Reply
    • Alexandru Cioara

      1983 – Bursa in SUA. Oare cine primea burse de studiu in SUA in anii cei mai negri ai regimului Ceausescu?
      Omul a cantat frumos in struna national-comunismului, ne-a invatat cum e cu „sociologia eminesciana”. Daca nu stiati, Eminescu n-a inventat doar teoria relativitatii inaintea lui Einstein, a fost si un mare si original teoretician, alaturi de Durkheim sau Max Weber – pacat ca nici un alt sociolog in afara lui Badescu n-a observat asta. Pentru servciile aduse, omul a primit bursa in strainatate, o pozitie, o cariera academica. Dupa 89 a ramas tot cu tovarasii si-a avansat, in linia lui Putin+Dughin: fostii comunisti de frunte au devenit mari marturisitori crestini. Acum dupa prostiile ceausiste din ‘sociologia lui Eminescu’ aflam ca mai nou sociologia e cu ‘indumnezeire’, ‘kenoza’ de te intrebi ce fumeaza omul. Fostii KGBisti tot la putere, acum cu alte texte.

      Reply
  18. Prof. Univ.dr. Constantin Silviu

    Pe una dintre paginile de profil de pe Facebook ale lui Bădescu (in total trei profiluri), domnia sa este apărat, cu etichete si stigmatizari declasante la adresa semnatarilor protestului (că sunt unguri,evrei,antinationalisti,chiar si ,,psihopati), de doi dintre basarabenii rusofoni (Iurie Rosca si Octavian Racu). Desigur,este ,,întâmplător” faptul ca cei doi sunt traducatorii ( din lb. Rusă) a lucrarii lui Dughin, ideologul lui Putin,după cum întâmplător este si faptul ca Badescu a prefațat lucrarea. Dar si mai semnificativ apare faptul că nici unul dintre prietenii sau colegii lui Badescu nu- l apără. Nici Dorel Abraham,nici Septimiu Chelcea, nici Cătălin Zamfir,nici Dumitru Otovescu,nimenii din fostii colegi,studenti sau discipoli,nimeni dintre colaboratorii de la Institutul de Sociologie sau membrii Catedrei de Sociologie. De ce oare? Raspunsul mi se pare evident.

    Reply
    • puiu latea

      Scrieti, va rog, si raspunsul, chiar daca vi se pare evident. S-ar putea sa fie invers decit va imaginati, intrebarea fiind ”ei de ce nu semneaza?”. Cind spun ”ei”, am in vedere cimpul Badescu, care, asa cum se vede din semnaturile de mai sus, isi are ereticii lui.

      Reply
      • andrei radoi

        badescu este, cel putin dupa 2009, un individ marginal in sociologia romaneasca. E un semn prost ca a fost ales membru corespondent in Academie. Arata proasta intelegere a stiintelor sociale de catre Academie. Si halul de penibil in care este Academia. Din marginalitate astea vine si patosul si efrevescenta cu care e re-marginalizat badescu. Vinovat e , probabil, Aurel Pop, rector si presedinte al Academiei, dar nu am auzit sa fie atacat pentru asta. Pe de alta parte isteria asta cu cine ce semneaza e de prost augur pentru ce e sociologia romaneasca. Marele criteriu e cine e pro sau anti- badescu? Trebuie sa nu ai habar de ce se imtimpla in zona ca sa crezi asta. Cum pare si cazul dvs. Dl Latea, de ce nu semnati scrisorica daca e asa importanta?

        Reply
        • puiu latea

          Arucam petarde si nu e frumos. As putea fi de acord in ceea ce priveste FSAS-UB, cu conditia sa vorbim despre Ilie Badescu, adica ceea ce am numit, intr-un comentariu de mai sus, Badescu I. Daca, insa, vorbim si despre Badescu II, adica oameni facuti de el, atunci si FSAS-UB sta prost. Dupa cum scrieti, sint sigur ca stiti la cine ma refer. Daca nu, o sa repet rugamintea sa cititi comentariul de mai sus.
          In rest, in afara FSAS-UB, Badescu e foarte important. Nu l-am gasit i reviste pentru copii, in rest e-n toate cele, asa ca nu-l plingeti, ca baga lumea de seama.
          Lasati-l pe Pop in bubele lui, nu schimbati subiectul. El merita o scrisoare separata.
          Pro sau contra Badescu nu e un criteriu, e un epistemic device, ca sa va dai pe spate. Unii au pasiunea asta, sa inteleaga cine, ce, cum, unde etc.
          Aia de la sfirsit e intrebare sau figura retorica? Daca e intrebare, va rog sa-mi cititi si celelalte comentariu, zic ca s-ar intelege de acolo. Daca nu e clar, spuneti si promit sa raspund.

          Reply
  19. claudiu badescu

    Subscriu si semnez initiativa, Claudiu Badescu, sociolog, drd. Universitatea Fribourg, Elvetia

    Reply
  20. Prof. Univ.dr. Constantin Silviu

    Pe una din cele trei pagini de profil pe care le deține pe Facebook, Badescu reproduce comentariul ,,prof. dr.” Pavel Chirilă (care-i ia apărarea, atacandu-i, în același timp pe semnatarii scrisorii de protest. Dar cine e personajul prof. dr. Chirila? Găsiți pe google raspunsul, constatand cu surprindere legatura între personaj si ,,pseudostiinta”. Sigur ca e intamplator, dupa cum la fel de intamplator este faptul ca, exceptand cativa ,,nobody”, Badescu e aparat de rusofoni inversunati, chiar adepti ai doctrinei lui Dughin, ori de persoane care, asemenea, ,,maestrului” sunt seduși de actul marturisirii, revelatie etc. De fapt, nici unul dintre numele de referință (or exista oare?) din cultura , sociologia, istoria romaneasca nu se lansează sa-l apere. Iar aparatorii epigoni spun că o o personalitate de talia lui IB n-au nevoie să fie apărat. Si inca ceva: ,,apărătorii ” recurg la epitete extrem de insultătoare la adresa semnatarilor protestului: psihopati, ,,nulități ” s.a.,, fara ca vreunul din acestia sa replice.

    Reply
  21. Dorin

    @Cinicul Romania curata gazduieste acest protest, ca si alte cauze bune. Textul apartine primilor semnatari, nu noua. Valoarea lui Ilie Badescu o gasiti pe Google Academic, downloadati softwareul gratuit Publish and perish si veti vedea ca nu cititorii RC sunt de vina ca nu l-au citit, este irelevant, cand nu mai rau, pentru toata comunitatea academica.Inteleg ca ne dati sfaturi de tact, sa nu ne certam cu poporul, ce sa facem, poporul a zis in sondaje vreo zece ani ca tot Ceausescu a fost cel mai bun presedinte, asa ca in chestiunea asta academica preferam sa discutam intre specialisti.

    Reply
  22. Liviu Antonesei

    Acum vreo doua saptamini, am fost intrebat de sociologul si prietenul meu Mihai Dinu Gheorghiu daca semnez. I-am spus ca da. Acum vad ca nu e nici el, nu sint nici eu. O fi uitat? Deci, semnez – prof. dr, Liviu Antonesei, Universitatea Al. I. Cuza Iasi.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *