Agent Green: Scrisoare deschisă cu privire la situația parcurilor naționale

În atenția: Doamnei Grațiela Leocadia GAVRILESCU, vicepremier și ministru

Stimată doamnă Gavrilescu,

SITUAȚIA ÎN PARCURILE NAȚIONALE ESTE COMPLET SCĂPATĂ DE SUB CONTROL

Carpații românești se prezintă într-o stare net inferioară de degradare decât înainte de a devini parcuri naționale. Practic, actualele planuri de management ale parcurilor naționale sunt de fapt planuri de exploatare și degradare sistematică a ecosistemelor forestiere intacte. În parcurile care nu au planuri de management aprobate este haos total. Se exploatează inclusiv păduri din rezervații naturale din cadrul parcurilor naționale.

  • exploatările forestiere prevalează protecției și conservarii. Se exploatează masiv la scară comercială pentru firme mari, în timp ce comunitățile locale nu au suficient lemn nici măcar pentru foc
  • se exploatează chiar și în pădurile virgine, cele multiseculare și cele cu structură naturală din interiorul parcurilor naționale
  • parcurile naționale din România nu respectă recomandările științifice internaționale (IUCN) nici în zonele centrale de non-intervenție (care sunt prea mici și dispersate) și nici în zonele tampon (unde se exploatează masiv la scară comercială)

(…)

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN PARCURILE NAȚIONALE DIN ROMÂNIA?

  • Au fost desemnate 13 parcuri naționale de interes național ce ocupă 1,33% din suprafața țării și 3,31% din suprafața împădurită a țării: Călimani, Cheile Bicazului – Hășmaș, Munții Rodnei, Piatra Craiului, Cozia, Buila Vânturarița, Retezat, Defileul Jiului, Domogled – Valea Cernei, Semenic – Cheile Carașului, Nera – Beușnița, Ceahlău și Munții Măcinului. Dintre acestea, Cozia este cel mai împădurit parc, iar Retezat este parcul cu cea mai mică suprafață de pădure, mai mult de jumătate fiind pajiști alpine și zone glaciare. Pădurile din parcurile naționale din România acoperă în total 233.892,78 hectare, adică 0,99% din suprafața țării.
Un singur parc național (Defileul Jiului) este administrat ca parc național prin aplicarea pe minim 75% a obiectivului principal, conform legislației naționale și a categoriei de management IUCN, dar chiar și în acesta zonele tampon se exloatează ca o pădure de producție, iar construcția ilegală a complexului hidroenergetic a periclitat deja obiectivul pentru care parcul a fost desemnat, și anume, Defileul Jiului înuși.
 
  • În toate parcurile naționale există un trend de degradare accelerată a ecosistemelor naturale, tăierea pădurilor virgine și seculare, fragmentarea habitatelor și erodarea solului.
  • În majoritatea parcurilor naționale a fost extinsă și legalizată urbanizarea unor zone pentru construcții, drumuri, rețele.
  • În mai multe parcuri se execută exploatări forestiere comerciale inclusiv în rezervații. Este inclusiv cazul Parcului Național Semenic – Cheile Carașului unde conform cu noul plan de management aflat în dezbatere suprafața zonei de protecție strictă și integrală ar urma să scadă cu 5527 ha față de propunerea avizată în anul 2013 de Consiliul Științific și recomandată de Academia Română-filiala Timișoara. Dacă în anul 2013 zona de protecție strictă și integrală însuma 17.299 ha (47,5%), varianta de anul acesta reduce zonele protejate la doar 11.771 ha, adica 32% din suprafața parcului. În realitate echipa de silvicultori, care a elaborat planul de management, a urmărit facilitarea lucrărilor de exploatare forestieră în Rezervația Bârzăvița, care în prezent este strict protejată, precum și în rezervațiile Cheile Carașului și Buhui Mărghitaș
  • Zonele de non-intervenție sunt stabilite pe cca. 50% din suprafața unui parc, dispersate și fără a forma zona nucleu; Includ de regulă stâncării, păduri tinere și pajiști; Exclud pădurile virgine și seculare cu scopul exploatării acestora.
  • Planurile de management și zonarea internă au fost realizate prin influența, presiunea și decizia funcționarilor cu interes în exploatarea forestieră din RNP Romsilva (exemplu PN Domogled-Valea Cernei, PN Cheile Nerei-Beușnița) sau prin influența unor proprietari de terenuri private – Fundația Carpathia (exemplu PN Piatra Craiului).
  • Membri ai Consiliilor Științifice ale parcurilor sunt supuși unor presiuni uriațe din partea Romsilva pentru a aviza exploatările din rezervații, în caz contrar aceștia urmând să fie puși să plătească milioane pentru pierderile cauzate pentru că nu se realizează tăierea. ”Nu există pierdere pentru că nu ar trebui să existe tăieri planificate într-un parc national” explică Silviu Constantin, fostul președinte al Consiliului Științific al Parcului Național Semenic – Cheile Carașului. În cele din urmă, Silviu Constantin și ceilalți membri incomozi ai Consiliului Științific au fost schimbați prin ordin de ministru al mediului în decembrie 2016. În anul 2018 un alt membru a părăsit Consiliului Științific: ”Este peste demnitatea mea minimă să girez o astfel de muncă în felul acesta. Profesional vorbind, nu pot să tolerez așa ceva. Și nu sunt singurul membru al consiliului științific jignit de această atitudine”, a spus domnul dr. Lucian Pârvulescu.
  • În câteva parcuri, chiar administratorii (RNP-Romsilva) au inițiat demersurile pentru desființarea sau relocarea rezervațiilor din parcuri naționale.
  • Administrațiile de parcuri naționale sunt agenți economici (regii autonome) cu activitatea principală: 0210 Silvicultură și alte activități forestiere.
  • Administrațiile sunt subfinanțate, necoordonate la nivel național cu practici neunitare și eficiență scăzută în conservare și utilizarea resurselor.
  • Tarifele de avizare sau de vizitare se percep aleatoriu/diferențiat influențând regimul concurențial al agenților economici care operează în parcuri.
  • Activitatea administrațiilor este netransparentă și abuzivă în multe situații.
  • Limitele parcurilor naționale și rezervațiilor au fost trasate/modificate în funcție de interesele economice și politice nu pe criterii științifice.
  • Comunităție locale nu beneficiază de lemnul exploatat comercial care de cele mai multe ori ajunge la firme de procesare străine care în ultimii 15 ani au dezvoltat capacități de procesare a lemnului mai mari decât posibilitatea legală de exploatare la nivel național
  • Există încă numeroase zone din România care din punct de vedere științific ar fi putut fi desemnate demult parcuri naționale (Munții Giumalău, Ciucaș, Țarcu, Munții Făgăraș etc) și pentru care proiectele de fundamentare științifică au fost demult depuse la ministerul de resort.
Doamnă ministru Gavrilescu, luând în calcul aspectele pe care vi le-am supus atenției, AGENT GREEN vă solicită:
  • Aplicarea scopului și obiectivului principal de non-intervenție în conformitate cu legislația națională, criteriile și recomandările Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN)
  • Preluarea administrării unitare și eficiente a tuturor parcurilor naționale de către Stat în cadrul ANANP (Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate).
  • Finanțarea pentru administrarea parcurilor naționale din bugetul de Stat, conform OUG 57/2007, art. 30 (2)
  • Ajustarea limitelor parcurilor naționale pe criterii științifice pentru cuprinderea pădurilor virgine/multiseculare alăturate sau a ecosistemelor, integral (de exemplu Coșava Mică în Semenic sau Câmpușel în Retezat)
  • Informatizarea gestiunii și a managementului ariilor protejate prin utilizarea aplicației SINCRON
  • Restructurarea Consiliilor Științifice pentru a fi formate exclusiv din cercetători și cadre universitare, independente și cu integritate morală
  • Identificarea surselor financiare pentru achiziționarea de către Statul Român a terenurilor private din parcurile naționale acolo unde proprietarii doresc în mod voluntar să își vândă terenurile
  • Acordarea compensațiilor pentru proprietarii privați de păduri și pajiști situate în parcuri naționale
  • Preluarea în legislația națională a categoriilor IUCN așa cum sunt ele formulate precum și alte recomandări ale organizațiilor internaționale
  • Înființarea a 4 noi parcuri naționale: Munții Făgăraș, Munții Ciucaș, Munții Giumalău și Munții Țarcu.

Cu deosebită stimă,

Gabriel PĂUN, președinte

AGENT GREEN

Integral pe agentgreen.ro


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *