Romania Curată

Scrisoare de la Ministerului Mediului, legată de Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița

În atenția redacției România Curată

Stimată redacție,

Plecând de la aprecierea eforturilor Societății Academice din România care, prin portalul www.romaniacurata.ro, acționează în spiritul respectării legislației de mediu din România, al protecției și conservării capitalului natural valoros de care țara noastră dispune, dorim să vă relatăm despre implicarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în subiectul Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița (PNCN-B).

MMAP trebuie să se asigure că protecția biodiversității și a capitalului natural este o prioritate absolută pentru România. Faptul că mai bine de 25% din teritoriul României este inclus în arii protejate poate fi transformat într-o oportunitate de dezvoltare durabilă neexplorată de România până acum, prin promovarea unor branduri puternice de țară, dar și prin dezvoltarea responsabilă a comunităților locale din aceste arii și din proximitatea acestor zone atât de înzestrate natural. Aceste principii au stat și la baza procedurilor de aprobare ale planurilor de management sub conducerea actuală a MMAP, inclusiv în procedura de aprobare a planului de management pentru PNCN-B.

În baza Acordului de parteneriat nr. 2603/29.03.2011, Administrația PNCN-B și USAMV au realizat cu fonduri din programul POS Mediu planul de management pentru PNCN-B, precum și studiile de biodiversitate aferente. În data de 23 iunie 2016, Administrația PNCN-B a transmis la MMAP, prin adresa cu nr. 10127/23.06.2016 și înregistrată cu nr. 19339/LVT/23.06.2016, planul de management al Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, împreună cu siturile Natura 2000 ROSCI0031 și ROSPA0020, elaborat de către Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului “Regele Mihai I al României” (USAMV) și însușit de cǎtre Administrația PNCN-B.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a demarat în 24 iunie 2016 procedura de evaluare urgentă, conform legii, a Planului de management, solicitând avizarea de către Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, solicitând în același timp Administrației PNCN-B completarea documentației lipsă.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a organizat joi, 7 iulie 2016, o întâlnire cu partenerii implicați în elaborarea planului de management, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB) și Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița (PNCN-B), evaluatori și responsabili din MMAP și Romsilva, în vederea clarificării unor aspecte de neconcordanță sesizate în procesul de evaluare.

Discuțiile mediate de MMAP au decurs în interesul bilateral al partenerilor implicați în proiect și în spiritul viziunii Ministerului Mediului de conservare și extindere a zonelor aflate sub un regim de protecție accentuată.

În cadrul întâlnirii, au fost expuse argumentele științifice în baza cărora zona de protecție strictă și integrală a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița va fi dublată prin planul de management elaborat de USAMVB, crescând astfel, de la circa 7.500 de hectare la aproximativ 15.000 de ha.

În același timp, specialiștii Ministerului și ai partenerilor din proiect au agreat că există premise științifice favorabile ca, în viitor, zona de protecție integrală să fie extinsă mai mult. Oportunitatea extinderii va fi analizată și agreată în următoarea perioadă, în baza unui plan de acțiune bine fundamentat, cu luarea în considerare a studiilor multidisciplinare care vor fi aprofundate, dar și a factorilor socio-economici asupra cărora extinderea zonelor de protecție integrală și strictă poate avea impact semnificativ. În acest proces de extindere a zonelor cu măsuri speciale de protecție vor fi implicați activ toți factorii interesați, în special comunitățile locale care depind de resursele naturale din imediata lor vecinătate, pentru o dezvoltare durabilă. La recomandarea MMAP (și cu acordul partenerilor din proiect – USAMVB și Administrația Parcului), planul de management va include o măsură clar formulată în acest sens, cu indicarea orizontului de timp pentru extinderea etapizată a zonei de protecție strictă și a celei de protecție integrală până la cel puțin 75% din suprafața parcului național, așa cum recomandă și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN).

Este important de precizat că, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, lucrările silvice sunt interzise pe circa 50% din suprafața acoperită de păduri și limitate la intervenții silvice minime, cum ar fi tăierile de conservare pe restul suprafeței de pădure.

Sperăm că întâlnirea contribuie la îmbunătățirea dialogului între parteneri și la finalizarea planului de management, stimulând dialogul dintre parteneri pentru o mai bună  înțelegere a argumentelor științifice și de gestionare durabilă prezentate de fiecare parte.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE – rezultate la șase luni de mandat pe domeniul biodiversitate

Așa cum am precizat în repetate rânduri, conservarea Biodiversității este unul dintre cei 3 piloni prioritari ai MMAP pentru anul 2016. În acest sens, au fost îndeplinite o serie de măsuri având ca rezultate:

În luna ianuarie am reușit să finalizăm documentația și să transmitem către UNESCO lista cu pădurile seculare de fag pe care le-am propus pentru a fi incluse în patrimoniul mondial.

Am deblocat, după mai bine de 3 ani, 200 de planuri de management al ariilor naturale protejate. Prin această reușită s-a evitat pierderea a aproximativ 200 milioane euro, fonduri europene destinate managementului ariilor protejate în România.

Am creat cadrul legal pentru înfiinţarea Agenției Naționale pentru Administrarea Ariilor Naturale Protejate (ANANP), o instituție care trebuia să existe într-o țară cu un asemenea potențial natural. Prin ANANP pot fi demarate politici prin care ariile naturale din România să devină branduri puternice în Europa, să contribuie la dezvoltarea comunităților locale din proximitatea acestora și să reprezinte impulsul pentru mutarea accentului către economia verde.

O altă realizare a echipei MMAP a fost declararea acumulării Văcărești, după mai bine de 4 ani de la inițierea proiectului, ca parc natural, primul parc urban din România și din Europa continentală. În Europa, singura astfel de zonă umedă urbană este Wetland Centre din Londra, dar care acoperă o suprafață mult mai mică, de aproximativ 40 de hectare, față de 186 de hectare, dimensiunea Parcului Natural Văcărești. Acolo am început să promovăm deja un plan de măsuri până la preluarea formală a parcului de către un administrator.

În același timp, în luna aprilie am dispus un control al Gărzilor Forestiere pe zona pădurilor virgine din Munții Țarcu unde existau suspiciuni de exploatare ilegală. În urma verificărilor din teren, a fost solicitată punerea sub protecție provizorie a 993 hectare de păduri, pentru verificarea criteriilor de încadrare la păduri virgine.

Avem în pregătire și alte măsuri pentru protecția pădurilor virgine, la care lucrează intens Departamentul de Păduri din Minister, în colaborare cu Departamentul de Biodiversitate.

În ceea ce privește ariile protejate administrate de RNP Romsilva, noua conducere, respectiv Consiliul de Administrație și Directorul General, prin lista indicatorilor de performanță anexă la contractul de mandat, au obligații menite să eficientizeze activitatea de management a ariilor naturale protejate. În același timp, conducerea MMAP solicită noii conduceri o evaluare reală a eficienței managementului parcurilor naționale și naturale, identificarea și impunerea de măsuri care să asigure administrarea calitativă a acestor valori emblematice pentru patrimoniul natural al României.

Pentru detalii tehnice asupra subiectului, vă rugăm să consultați ANEXA prezentei adrese.

DIRECȚIA DE COMUNICARE, TRANSPARENȚĂ ȘI IT 

***

Citește și reacția coordonatorului editorial al României Curate, Mihai Goțiu, la această scrisoare:

Doamnă ministru Cristiana Pașca Palmer, nu nouă trebuia Ministerul Mediului să ne trimită o adresă, ci procurorilor DNA!

***

ANEXĂ – INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Portalul romaniacurata.ro a publicat două articole, în data de 27 iunie 2016 și în data de 28 iunie 2016, care fac referire la elaborarea și aprobarea planului de management al Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița (PNCN-B). În ambele cazuri se aduc acuzații  Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și angajaților instituției.

Conform afirmațiilor din articole, MMAP ar încerca să blocheze procedura de aprobare a planului de management al PNCN-B elaborat de specialiștii Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB) și, în baza unei presupuse înțelegeri cu Regia Națională a Pădurilor Romsilva, MMAP ar încerca să promoveze un alt plan de management, care prevede o suprafață de protecție mult redusă față de varianta inițială.

În cele ce urmează, vom încerca să explicăm această speță cu toate considerentele de procedură legală de care trebuie ținut cont:

Precizăm că politica MMAP este de a respinge orice plan de management care nu respectă principiile protecției și conservării biodiversității, dar și pe cele de consultare publică în special al comunităților locale. În același timp, MMAP susține, fără rezerve, că în toate parcurile naționale din România suprafețele zonelor de protecție strictă și integrală să fie extinse. Orice astfel de extindere a zonelor de protecție strictă și/sau integrală trebuie să aibă însă la bază studii bine fundamentate științific, social și într-o, anumită măsură, chiar și economic. Ca urmare, după elaborarea studiilor de biodiversitate, decizia privind extinderea zonelor de protecție strictă și integrală trebuie luată și în baza impactului social și economic, respectiv în urma unui proces de consultare publică bine organizat. Ca politică publică, MMAP susține introducerea în planurile de management a măsurilor clare, care vor permite extinderea fundamentată și etapizată a zonelor cu restricții majore în ceea ce privește exploatarea resurselor naturale.

Conform legislației în vigoare, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate (OUG 57/2005), planul de management al unei arii naturale protejate este documentul cadru elaborat de administratorul ariei sau de o altă entitate, în colaborare cu administratorul ariei naturale protejate; acest plan  fundamentat în baza studiilor științifice, stabilește obiectivele și măsurile de management și zonarea internă. Planul de management trebuie să fie însușit de administratorul ariei protejate, în cazul în care a fost elaborat de altă entitate, fiind apoi evaluat și aprobat de MMAP.

Astfel, având în vedere prevederile art. 21 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare: ….. în situaţia în care planurile de management sunt elaborate în cadrul unor proiecte cu finanţare naţională/europeană, acestea pot fi elaborate şi de către alte entităţi, urmând să fie însuşite de către administratori în procesul elaborării şi, respectiv, al aprobării acestora”.

De asemenea, conform O.U.G 57/2005, pentru a putea intra în procedură de evaluare și aprobare de către Minister, planul de management pentru o arie naturală protejată trebuie să fie depus la MMAP, împreună cu următoarele documente: decizia etapei de încadrare, punctul de vedere al direcției de specialitate a Agenției/Agențiilor de Protecție a Mediului implicată/implicate, avizul Consiliului Științific al ariei protejate și dovada consultării factorilor interesați.

Concret, referitor la cazul semnalat în articolele publicate de către România Curată despre Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, vă informăm că, în data de 23 iunie 2016, Administraţia PNCN-B a transmis la MMAP, prin adresa cu nr. 10127/23.06.2016 și înregistrată cu nr. 19339/LVT/23.06.2016, planul de management al Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița ROSCI0031 și ROSPA 0020 Cheile Nerei – Beușnița, elaborat de către Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului  “Regele Mihai I a României” (USAMVB), și însușit de către Administrația PNCN-B. Între Administrația   PNCN-B și USAMVB, după cum știți bine, există o relație de parteneriat, în care părțile au intrat de bună voie în anul 2011 (Acord de parteneriat nr.2603/29.03.2011) cu scopul de a asigura o bună gospodărire a PNCN-B.

MMAP a răspuns Administrației PNCN-B prin adresa cu nr. 19354/LVT/23.06.2016 în care menționează că, în conformitate cu legislația în vigoare planul de management trebuie transmis la MMAP împreună cu următoarele documente:

  • decizia etapei de încadrare;
  • punctul de vedere al direcției de specialitate a Agenției/Agențiilor de Protecție a Mediului implicată/implicate;
  • avizul Consiliului Științific al Parcului;
  • dovada consultării factorilor interesați.

Adresa MMAP semnalează PNCN-B că aceste documente lipsesc de la dosar.

De asemenea, MMAP a transmis către Agenția pentru Protecția Mediului Caraș Severin (APMCS) adresa cu nr. 19351/LVT/23.06.2016, prin care s-au solicitat clarificări privind valabilitatea deciziei etapei de încadrare. Ca urmare a răspunsului APMCS cu nr. 4346/AAA/24.06.2016, înregistrată la MMAP cu nr. 19354/LVT/24.06.2016 reiese că, în urma modificărilor aduse planului, nu este necesară revizuirea deciziei etapei de încadrare nr. 254/7.12.2015, prin urmare aceasta rămâne valabilă.

În consecinţă, pentru a facilita și urgenta aprobarea Planului de management, MMAP a demarat deja procedura de aprobare, astfel: 1) MMAP a transmis, conform prevederilor legale, Planul de management spre avizare, prin adresa nr. 19354/LVT/24.06.2016, către Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; 2) a solicitat Administrației PNCN-B să completeze documentaţia lipsă, astfel încât procedura de aprobare a Planului de management să poată fi finalizată.

Totodată, menționăm că, prin adresa cu nr. 19108/LVT/13.06.2016, MMAP a informat USAMVB, în calitate de elaborator al planului de management și beneficiar al finanțării programului POS Mediu, privind respectarea prevederilor art. 21 alin (1) din O.U.G           nr. 57/2007 despre obligativitatea  consensului între beneficiarul planului de management (Administrația PNCN-B) și elaboratorul planului (USAMBV), asigurarea acestui consens fiind o problemă contractuală care ține strict de parteneri.

Având în vedere cele prezentate mai sus cu privire la cadrul legal, MMAP supune evaluării și aprobării planul de management depus în data de 23 iunie 2016, respectiv planul complet, depus cu toate documentele impuse de lege; eventualele neînțelegeri între beneficiar (Administrația PNCN-B) și elaborator (USAMVB) trebuie rezolvate între cei doi parteneri, MMAP având doar posibilitatea de a media discuția, așa cum a și făcut-o la întâlnirea din data de 07 iulie 2016. MMAP a trimis, după 23 iunie 2016, către elaborator (USAMVB) și beneficiar (Administrația PNCN-B) solicitările de revizuire rezultate din procesul de evaluare independentă pentru a fi analizate și integrate în plan.

Referitor la modificarea componenței consiliului științific al PNCN-B precizăm că, potrivit contractului de administrare, RNP – ROMSILVA are posibilitatea „să formuleze propuneri privind componenţa nominală şi regulamentul de organizare şi funcționare al Consiliului Științific și să le înainteze Academiei Române şi autorităţii responsabile, în termen de 3 luni de la încheierea prezentului contract de administrare”.

Prin adresa nr. 10038/17.02.2016, RNP – ROMSILVA – Administraţia PNCN-B, a înaintat MMAP propunerea privind componenţa nominală a Consiliului Stiinţific însoţit de avizul Academiei Române nr. 3800/CJ/20.01.2016.

În urma analizării documentelor transmise şi cu respectarea prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1075/06.07.2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliilor Ştiinţifice constituite pentru ariile naturale protejate care necesită structuri de administrare, cu modificările şi completările ulterioare, MMAP emite Ordinul nr. 1097/13.06.2016 privind aprobarea componenţei Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, al siturilor de importanţă comunitară ROSCI0031 Cheile Nerei – Beuşniţa şi ROSPA0020 Cheile Nerei – Beuşniţa şi al ariilor naturale protejate de interes naţional: 2.277. Valea Ciclovei – Ilidia, 2.278 Cheile Şuşarei, 2.276 Rezervaţia Cheile Nerei- Beuşniţa, 2.281. Ducin, 2.280. Lisovacea şi 2.279 Izvorul Bigăr.

Din punctul de vedere al MMAP, chiar dacă Administraţia PNCN-B a convocat noul Consiliu Ştiinţific pentru data de 27.06.2016 pentru analizarea şi avizarea Planului de management al parcului, acest demers este de prisos, deoarece Planul de management depus spre aprobare deține deja avizul Consiliului Științific (hotărârea nr. 909/21.09.2015) care era în funcție, înainte de aprobarea noului Consiliu, fără de care nu ar fi fost posibilă nici emiterea deciziei etapei de încadrare de către APMCS.

Schimbarea Consiliului Științific s-a făcut din considerente administrative în urma reînnoirii contracului de administrare între MMAP și RNP Romsilva și a extinderii cu siturile Natura 2000:  ROSCI0031, ROSPA0020, potrivit legii în vigoare, și nu are nici o legatură cu presupusa „intenție a MMAP de a aproba alt plan de management”, așa cum se interpretează într-unul dintre articolele publicate de România Curată.

Referitor la scrisoarea transmisă de MMAP către USAMVB cu nr. 19108/LVT/13.06.2016, considerăm că a fost scos din context faptul că aceasta citează menţiunile din adresa Regiei Naționale a Pădurilor (RNP) cu nr. 23215/CLB/23.05.2016 în care sunt prezentate mai multe observaţii asupra planului de management şi în cuprinsul căreia RNP subliniază faptul că “nu a fost organizată o întâlnire de lucru a Consiliului Științific al Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, că membrii acestuia au făcut parte din echipa de implementare a activităților proiectului, precum și că în procedura SEA derulată de APM Caraș Severin, Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița și alți factori interesați au transmis observații cu privire la deficiențe majore ale planului de management”. Acest citat, deși a fost doar preluat dintr-o adresă a RNP în adresa MMAP către USAMVB, este atribuit nejustificat  secretarului de stat Viorel Traian Lascu.

DIRECȚIA DE COMUNICARE, TRANSPARENȚĂ ȘI IT

***

Citește și reacția coordonatorului editorial al României Curate, Mihai Goțiu, la această scrisoare:

Doamnă ministru Cristiana Pașca Palmer, nu nouă trebuia Ministerul Mediului să ne trimită o adresă, ci procurorilor DNA!

 

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul „Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.  


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

8 thoughts on “Scrisoare de la Ministerului Mediului, legată de Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița

  1. Calin Dejeu

    De remarcat un abuz grosolan in raspunsul ministerului: ”De asemenea, conform O.U.G 57/2005, pentru a putea intra în procedură de evaluare și aprobare de către Minister, planul de management pentru o arie naturală protejată trebuie să fie depus la MMAP, împreună cu următoarele documente: decizia etapei de încadrare, punctul de vedere al direcției de specialitate a Agenției/Agențiilor de Protecție a Mediului implicată/implicate, avizul Consiliului Științific al ariei protejate și dovada consultării factorilor interesați.”
    Deci personajele de la minister presupun din start, absolut abuziv, ca niciun plan de management nu necesita evaluare de mediu, ca nu poate avea efecte semnificative asupra mediului. Daca acesta nu este abuz, atunci care este? Un exemplu concret: draftul de plan de management depus de fosta administratie a Geoparcului Dinozaurilor Tara Hategului nu este intocmit dupa criterii stiintifice, ci dupa interesele unei grupari infractionale, ”celebrii” atacatori din 24 mai 2016. Cea mai salbatica zona a geoparcului a fost trecuta in zona de dezvoltare durabila, pentru ca asa aveau nevoie ”investitorii”. Un astfel de plan, daca presupunem prin absurd ca ar fi aprobat (atat credit dau totusi Ministerului Mediului, ca nu va aproba niciodata asa ceva), nu ar avea efect semnificativ asupra mediului?! Poate ca n-as fi scris nimic daca nu as fi revoltat (chiar mult mai revoltat decat pentru ce se intampla cu Cheile Nerei – Beusnita) pentru ca acele nu ilegale, ci anti-legale planuri pentru prevenirea, protectia, si diminuarea efectelor inundatiilor, care presupun exterminarea retelei hidrografice a Romaniei, transformarea raurilor vii in canale moarte, doar pentru ca si cei de la Apele Romane si firmele conexe ”doar vrea sa munceste” (exact ca defrisatorii si cianuristii), au fost aprobate fara evaluare de mediu, strict ilegal. Apropo de rauri, duminica a avut loc in Europa acea salutara celebrare a raurilor, Big Jump. Va dati seama din harta de la link cat sunt de iubite raurile in Romania:
    http://www.bigjump.org/

    Reply
  2. Eco Sound

    Despre „obligativitatea consensului”:
    (OUG 57/2007)
    ART. 21
    (1) Planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate care au structuri de administrare
    special constituite se elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultative
    de administrare, se avizează de către consiliile ştiinţifice şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la
    propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care nu există
    administratori sau în situaţia în care planurile de management sunt elaborate în cadrul unor proiecte cu
    finanţare naţională/europeană, acestea pot fi elaborate şi de către alte entităţi, urmând să fie însuşite de
    către administratori/custozi în procesul elaborării şi, respectiv, al aprobării acestora.

    Normal că administratorii trebuie să și le însușească, că doar n-o să aplice un plan pe care nu-l cunosc !
    Ministerul a dat și un target pentru cantitatea de iubire dintre părți: 15.000 ha.

    Kim Jong-un, ia lecții, fraiere !!!

    Reply
  3. Romeo

    Una din rezolvarile taierilor abuzive, este cam dura dar, sa se bata cuie in copacii care se crede ca ar face obiectul taierilor. Cateva cuie nu vor face rau copacului dar vor opri taierile. Repet, masura este ilegala, dura, dar la cata „durere” au produs padurilor noastre seculare, sa se raspunda cu aceeasi moneda.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *