Andrei Macsut

Şcoala de vară de la Predeal. OK, monitorizăm, dar ce facem apoi cu rezultatele

La Şcoala de vară România Curată  s-a  pus  întrebarea  „Ce  facem  cu  rezultatele monitorizării?”, adică la ce ne ajută să ştim ce fac instituţiile statului şi cum putem lua atitudine atunci când se observă un abuz? Procesul de monitorizare implică acces la informaţii de interes public, pe care instituţiile sunt obligate prin lege să le ofere ba din oficiu, ba la cerere. În cadrul discuţiei, Mihai Goţiu a evidenţiat că informaţiile de interes public ar trebui să fie toate publice din oficiu, iar cazurile în care acestea lipsesc şi trebuie cerute în baza legii 544/2001 să fie excepţii.Cu toate acestea, cele mai multe autorităţi publice nu au informaţiile de interes public disponibile din oficiu pe site-ul instituţiei, iar multe dintre acestea nu le oferă nici la cerere. În asemenea situaţii, legea oferă puţine soluţii care nu implică instanţa, motiv pentru care este adesea nevoie de litigaţii pentru ca legea să fie aplicată. Aşadar, la această şedinţă au vorbit despre urmările monitorizării doi dintre cei mai activi membri ai societăţii civile în ceea ce priveşte litigaţiile cu autorităţile: Nicuşor Dan şi Peter Eckstein-Kovacs. Nicuşor a prezentat activitatea Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul şi câteva dintre litigaţiile deschise şi câştigate contra Primăriei Generale pentru abuzuri în ceea ce priveşte construcţia sau demolarea de clădiri sau alte nereguli  semnalate asociaţiei de către cetăţeni. Pentru consultări online, există acum şi  portalul Jurist Urban, unde se pot semnala nereguli şi cere sfaturi de la experţi în domeniu.

Sesiunea fiind dedicată studiilor de caz, Peter a prezentat câteva litigaţii rezultate în urma unor abuzuri ale autorităţilor. Cazul Andrei Schwartz, de exemplu, a devenit celebru în anii  ’90 pentru brutalitatea cu care un cineast a fost bătut de organele de poliţie pentru „tupeul” de a realiza un documentar despre locuitorii  din  Pata  Rât,  deja  cunoscuta  groapă  de gunoi  a  Clujului.  De  remarcat  că  cineastul  a reclamat acest  abuz justiţiei abia după trei săptămâni,  timp în care şi-a terminat filmul. Morala este simplă: Ţi-o poţi lua pe coajă confruntând autorităţile şi atunci când ai dreptate. Tocmai din acest motiv, activişti ulteriori precum gaşca din spatele acţiunii Occupy Conti, tot de la Cluj, din noiembrie 2011, care a întrebat foarte concret ce poate face şi ce nu poate face în cadrul protestului, mergând până la a întreba dacă faptul de a pune muzică se poate interpreta ca încălcare a drepturilor de autor. Prima etapă în  rezolvarea oricărei  probleme este  să  ştii  de  ea.  Din  acest  motiv,  monitorizarea  este necesară pentru a identifica acele cazuri în care se comite vreun abuz. Însă nu numai autorităţile pot abuza de poziţia lor. Cazul Dan se referă la un cetăţean care a fost deconectat de la grila de curent pentru neplata facturii timp de o lună şi jumătate. Problema a apărut în momentul în care acesta a solicitat reconectarea la grilă, în sensul că i s-a cerut, pe lânga taxa de reconectare, să depună o cerere ca să poată plăti voluntar o garanţie furnizorului, altfel nu urma să fie reconectat. În acest caz, furnizorul a profitat de poziţia sa pe piaţă pentru a pune condiţii situate în afara legii.

Apare, deci, întrebarea „ce facem când constatăm nereguli?”, iar răspunsul depinde de la caz la caz. Pe lângă Oficiul pentru Protecţia Consumatorului, se mai poate merge la Avocatul Poporului, acolo unde există suspiciuni de abuz instituţional. Deşi prerogativele funcţiei limitează ceea ce poate face Avocatul Poporului  (iar  rolul  său  în  sesizarea  Curţii  Constituţionale  vis-a-vis  de  ordonanţe  de  urgenţă  îl  face susceptibil presiunilor politice), acesta poate juca totuşi un rol în protejarea drepturilor cetăţeneşti. Ca exemplu a fost dat Ombudsmanul din alte ţări, care poate fi sesizat inclusiv pentru chestiuni care ţin de liberul acces la informaţii de interes public. Ar fi parcă prea mult să cerem şi noi această practică, nu-i aşa?

În monitorizarea instituţiilor din România apar probleme de la refuzul de a se furniza anumite date, din diverse motive, la ignorarea pur şi simplu a cererii de informaţii. De aceea s-a pus în discuţie posibilitatea ca Avocatul Poporului să poată ataca în instanţă un anume tip de răspuns, care să nu mai poată fi, apoi, oferit în locul informaţiilor solicitate. Spre exemplu, acolo unde sunt disponibile pe portal.just.ro informaţii despre persoanele cu care instituţii  publice se judecă,  nu ar  fi normal  să  ni  se comunice(tocmai  de la  Ministerul  Justiţiei,  care  finanţează portalul) că  nu  ni  se  pot  oferi  acele  informaţii  ca răspuns la cerere pe motiv că s-ar încălca dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, mai ales din moment ce SAR este acreditată să proceseze astfel de date. De asemenea, termenul de 10 zile prevăzut de lege pentru a primi un răspuns la o solicitare este foarte rar respectat, mergându-se pe ideea că se poate trimite orice răspuns în termen de 30 de zile (prevăzut legal numai pentru cazuri speciale şi numai cu înştiinţare prealabilă). În ambele situaţii (nerespectarea termenului de 10 zile şi refuzul nejustificat de informaţii) se poate merge în instanţă, precum şi pentru cazul în care un răspuns la o interpelare orală nu este oferit pe loc, aşa cum cere şi legea 544/2001. Deşi L544/2001 este bună pe hârtie (peste cea a Ungariei de exemplu, unde autorităţile pot să refuze oferirea unui răspuns sau pot pune tarife prohibitive la copierea unor documente), este totuşi nevoie de amendamente care să înăsprească sancţiunile şi de norme de aplicare mai clare, care să specifice, de exemplu, că poţi face poze în loc de copii unor documente sau că nu este nevoie să faci dovada unui interes legitim pentru a avea acces la informaţii. În situaţia de faţă, dacă legea nu permite în mod expres, înseamnă că e interzis.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *