Alex Costache

SAR se judecă cu SRI pentru desecretizarea notelor informative privind Hexi Pharma

Societatea Academică Română (SAR) a dat SRI în judecată pentru că serviciul refuză să desecretizeze notele informative privind Hexi Pharma. Vezi aici.

Anul trecut, după izbucnirea scandalului Hexi, SAR s-a întrebat cum a fost posibil să se întâmple aşa ceva în România: ca o firmă privată să încheie contracte cu sute de spitale publice şi să le livreze dezinfectanţi diluaţi, punând în pericol viaţa şi sănătatea românilor, fără ca serviciile de informaţii să informeze din timp şi să prevină pericolul.

Fiind vorba de sănătatea publică, deci de un domeniu de securitate naţională, SRI a fost chestionat pe bună dreptate dacă a informat privind situaţia dezinfectanţilor diluaţi de la Hexi.

Răspunsul SRI a fost: “Sigur că da, am făcut-o! “

“Ca să vă credem, arataţi-ne notele informative!”, a răspuns SAR. “Vrem să vedem dacă SRI a informat privind situaţia de la Hexi Pharma, cum, cât de profesionist, dacă a informat “beneficiarii legali”, de ce aceştia nu au luat măsuri !?”

În întâmpinarea către Curtea de apel Bucureşti, SRI cere respingerea solicitării SAR ca fiind tardivă şi neîntemeiată.

De ce susţine SRI că acţiunea SAR de chemare în judecată ar fi tardivă

SRI susţine că SAR nu a respectat termenul de 30 de zile prevăzut de legea transparenţei 544/2001 pentru a acţiona serviciul în judecată.

„Având în vedere că răspunsul instituţiei noastre la reclamaţiile administrative nr. 40240 din 06.07.2016, respectiv nr. 40241 din 06.07.2016 a fost transmis către reclamantă prin adresa nr. 40240 din 22.07.2016, reiese că termenul stabilit de legiuitor pentru exercitarea căii de atac s-a împlinit la data de 22.08.2016. După cum reiese din datele aflate pe site-ul portal.just.ro, momentul introducerii acţiunii de faţă este 02.02.2017. Astfel, reiese că prezenta cerere a fost depusă cu nerespectarea termenului legal pentru exercitarea dreptului material la acţiune”, arată SRI.

Ce spune SAR

Societatea Academică Română a introdus acţiunea însă în baza legii 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

„Interpretând greşit temeiul juridic al acţiunii introductive de instanţă, pârâtul (SRI – n.r.) invocă prescripţia de 30 zile, prevăzută de Legea nr.544/2001. În adevăr, atât plângerea prealabilă, cât şi acţiunea au fost întemeiate pe prev. Legii nr. 182/2002, incidente fiind dispoziţiile Legii nr.554/2004, inclusiv în materia termenelor. Am invocat şi prev.Legii nr.544/2001 pentru a solicita ca desecretizarea să nu opereze doar faţă de mine, reclamant, ci erga omnes (în ceea ce-i priveste pe toti; fãrã exceptie). Solicitarea a fost una secundară, fără a prejudicia aplicabilitatea primordială a Legii nr.554/2004″, arată SAR în răspunsul către instanţă.

De ce susţine SRI că ar fi neîntemeiată cererea SAR privind desecretizarea notelor informative legate de HexiPharma

SRI susţine că informările privind Hexi Pharma nu pot fi comunicate decât beneficiarilor legali – preşedinte, premier, miniştri, organe de anchetă penală – ca să poată lua decizii corecte sau măsuri sancţionatorii. NU şi opiniei publice.

„SRI gestionează informaţii de securitate naţională de natură să susţină actul decizional în stat, nicidecum informaţii menite să asigure informarea cetăţenilor”, arată SRI în întâmpinarea către instanţă.

Însă, Societatea Academică Română a cerut declasificarea notelor informative privind Hexi Pharma tocmai ca să putem afla cu toţii dacă SRI a urmărit fenomenul infracţional, a informat instituţiile şi persoanele abilitate să ia măsuri şi – dacă a facut-o – cine sunt destinatarii care nu au luat măsurile ce se impuneau, poate chiar favorizând făptuitorii.

Există riscul să aflăm metodele şi sursele, susţine SRI

SRI susţine că declasificarea notelor informative privind Hexi Pharma nu se poate face întrucât ar prejudicia securitatea naţională, adică ar exista riscul ca să fie divulgate metodele şi sursele SRI.

„Prevederile legale impun , ca un principiu al activităţii de culegere a informaţiilor pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, ca mijloacele, metodele, sursele de informaţii specifice folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii să intre în sfera secretului de stat”, arată SRI.

SRI susţine că SAR a interpretat în mod eronat prevederile Legii nr. 182/2002 şi nu se poate invoca articolele 24 şi 30 din legea privind protecţia informaţiilor clasificate. Adică, SAR nu poate cere desecretizarea notelor informative pe motov că ar fi ascuns ilegalităţi.

„Art. 24 alin. (5) tratează situaţiile în care emitentul clasifică documente cu intenţia vădită de a ascunde încălcări ale legii, erori administrative etc, ceea ce nu reprezintă speţa de faţă, unde această procedură s-a realizat conform prevederilor legale”, arată SRI.

Articolul 30 priveşte interdicţia de clasificare a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public.

„Prin activitatea specifică de realizare a securităţii naţionale, în acord cu prevederile cadrului legal incident, S.R.I. contribuie la realizarea interesului public, fapt care însă nu presupune că informaţiile gestionate sunt publice, ci servesc numai la fundamentarea unor măsuri de înlăturare a unor riscuri şi vulnerabilităţi de către autorităţile de stat abilitate, măsuri de care cetăţeanul beneficiază indirect, prin sporirea gradului de securitate naţională şi a siguranţei publice.

Prin urmare, în solicitarea de declasificare nu poate fi invocat „interesul cetăţeanului” cu privire la cunoaşterea unor aspecte conţinute în documentele SRI”, a arătat SRI.

Cum răspunde SAR

Potrivit SAR, legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate arată la articolul 2 că „Dreptul de a avea acces la informaţiile de interes public este garantat prin lege”.

Alineatul (2) prevede că „Accesul la informaţiile clasificate este permis numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege”.

Interpretând prevederile celor două aliniate ale articolului 2 rezultă, potrivit SAR, că:

  • Informaţiile de interes public de sub incidenţa Legii nr.182/2002 sunt publice;
  • Acest drept se poate exercita respectând prevederile privind clasificarea/secretizarea informaţiilor.

Aşadar, potrivit SAR, aceste prevederi consacră regula că informaţiile de interes public sunt publice.

„Pârâtul (SRI – n.r.) contestă obligaţia de a pune la dispoziţia opiniei publice date sau documente:

<<Deşi este de netăgăduit că domeniile care prezintă interes din perspectiva atribuţiilor legale ale SRI pot cuprinde zone de interes şi pentru opinia publică, acest element nu determină calificarea datelor drept informaţii de interes public >>” (arată SRI în întâmpinarea către instanţă –n.r.)

„Faţă de acest punct de vedere al SRI invocăm prevederile articolului 30 din Legea nr.182/2002:

<<Este interzisă clasificarea ca secret de serviciu a informaţiilor care prin natura lor sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public.>>

Prin cererile formulate nu am solicitat mai nimic ce poate fi secret, ci doar informaţiile care trebuiesc să fie publice”, arată SAR în răspunsul către instanţă.

Ce spun experţii

“SRI a acţionat eronat de la bun început clasificând informaţii care nu trebuiau să fie clasificate, conform legii. Articolul 30 al legii 182/2002 este foarte clar în acest sens şi spune expres că este interzisă clasificarea informaţiilor care prin natura lor sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public. Oare faptul că un număr impresionant de spitale foloseau dezinfecţanti HexiPharma, creând astfel un pericol de sănătate publică nu e o astfel de informaţie, menită să asigure informarea asupra unor probleme de interes public?

Când ai oameni care mor pe capete din cauza unor produse de proastă calitate şi eşti în posesia acestei informaţii, e imoral, şi de la un punct încolo ilegal să te prevalezi de caracterul de informaţie clasificată.

Asta denotă o înţelegere rigidă şi învechită asupra relaţiei pe care SRI o are cu cetăţenii României.

Desecretizarea informaţiilor ar fi fost cea mai bună dovadă că SRI a înţeles că trebuie să îşi schimbe abordarea în relaţia cu cetăţenii, că nu mai e ceea ce era vechea Securitate – pentru a demonstra că te-ai schimbat nu e suficient să pui poze cu ghiocei şi să desfăşori campanii creative de imagine, e nevoie de acţiune”, a declarat pentru România Curată Victoria Stoiciu, expert afiliat SAR.

Cum a început totul

Anul trecut, Societatea Academică din România a depus o plângere prealabilă şi o reclamaţie administrativă contra SRI, în urma refuzului instituţiei de a desecretiza informările pe care le-ar fi trimis în legătură cu Hexi Pharma şi infecţiile nosocomiale din spitalele româneşti. Cererea iniţială de punere la dispoziţie a informaţiilor către public a fost facută la începutul lui iunie 2016, iar SRI a refuzat declasificarea informaţiilor, pentru motive pe care le considerăm neîntemeiate.

Faţă de refuzul SRI de a face publice informaţiile de interes public, privind

– cazul Hexi Pharma
– îmbolnăvirile nozocomiale
– nereguli/ilegalităţi constatate în sistemul sanitar.

Cererea noastră a fost întemeiată pe prevederile din legea nr. 182/2002 privind informaţiile clasificate şi ale Legii nr. 544/2001, coroborate cu prev. Legii nr.554/2004.

Prin răspunsul neasumat de vreo persoană fizică, nesemnat, înregistrat sub nr. 45103/2016 al şefului Sectorului Relaţii cu cetăţenii s-a respins cererea noastră., prin care am solicitat atât desecretizarea informărilor legate de problemele indicate mai sus, cât şi publicarea informărilor făcute diferiţilor beneficiari.

Printre altele, am invocat prev.art.13 din legea nr.544/2001, care prevede textual : ”Informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de câtre o autotitate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public.”

În drept, refuzul a fost motivat prin prevederile Art. 10, 11, 12 şi 13 din Legea nr. 51/1991, precum şi pe prev. Art. 20., al. 1 şi Art. 23. din HG nr. 585/2002.

Adresăm prezenta reclamaţie administrativă personal Directorului SRI, în calitate de conducător al Serviciului, primul răspuns fiind ”asumat” de şeful Sectorului Relaţii cu cetăţenii.

Din răspunsul primit pare să rezulte că, persoana care a formulat răspunsul, nu este în clar cu normele de drept aplicabile în cauză, dar nici nu sesizează buna credinţa a solicitării noastre de declasificare şi comunicare a informaţiilor de interes public. În concret, în răspuns se invocă Art. 11 din Legea nr. 51/1991, care vorbeşte despre comunicarea informările SRI către instituţii, demnitari şi organe de cercetare penală, nicidecum despre declasificarea informărilor expres prevăzute de Art. 24. al. 5, şi Art. 30. din Legea nr. 182/2002 privind informaţiile clasificate, legea cadru în materie, şi de Art. 13. din Legea nr. 544/2001.

Cazul Hexi Pharma, precum şi cazurile de infecţii nozocomiale sunt de mai multă vreme în centrul atenţiei publice, şi fără doar şi poate, fenomenele arătate reprezintă un pericol la sănătatea publică.

Dacă nu se declasifică informările trimise autorităţilor şi demnitarilor, opinia publică poate ajunge la următoarele concluzii:

– fie SRI nu a urmărit fenomenul, dealtfel evident infracţional, şi nu a informat instituţiile şi persoanele abilitate să ia măsuri,
– fie SRI a informat despre nelegalităţi, dar destinatarii nu au luat măsurile ce se impuneau, facilitând astfel practicile penale, poate favorizând chiar făptuitorii.

Prin menţinerea clasificării destinatarii informărilor, câte or fi fost ele, sunt protejaţi de o eventuală răspundere.

Invocarea prevederilor Art. 20. al. 1. şi Art. 23. din Standardele Naţionale de Protecţie a Informaţiilor Clasificate în România, aprobate prin HG. nr. 585/2002, nu poate duce la respingerea cererii noastre de desecretizare şi publicare a informaţiilor.

Astfel Art. 23. se referă la informările compromise, ori iremediabil pierdute, ceeace nu are relevanţă în cazul nostru. Art. 20. al. 1. prin lit. b, oferă chiar un argument în favoarea declasificării, întrucât desecretizarea informărilor Hexi Pharma nu aduc prejudiciu siguranţei naţionale, ci dimpotrivă, sporesc sentimentul de securitate al cetăţeanului.

Din aceste motive solicităm să reveniţi asupra refuzului de a desecretiza informările despre Hexi Pharma şi îmbolnăvirile nozocomiale, şi în consecinţă să desecretizaţi documentele în cauză, făcându-le publice.

Conform avocaţilor SAR, prin art.24 al.5 din Legea nr.182/2002 privind informaţiile clasificate se prevede în mod expres că se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public.

Principiul este reluat şi în art.30 din lege, unde se stipulează că: ”Este interzisă clasificarea ca secret de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public”. Din cele de mai sus rezultă că, informaţiile obţinute din mediul sănătăţii publice nu trebuiau de la bun început clasificate.”, se arată în solicitarea iniţială adresată de SAR către SRI.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

7 thoughts on “SAR se judecă cu SRI pentru desecretizarea notelor informative privind Hexi Pharma

  1. Dumitru Drinceanu

    Vrem adevar, transparenta totala in ceea ce priveste sanatatea publica: aici nu se pot admite secrete, secretizari, musamalizari! Daca vrem sa facem pasi chiar si de melc spre respectul si grija reala fata de cetatean.

    Reply
  2. Liber Cugetator

    Ce spune domnul presedinte Klaus Johannis in aceasta problema? Ce spun ultimii doi premieri, Victor Ponta (mai ales!) si Dacian Ciolos, care ar fi putut primi raoparte de la SRI in legatura cu Hexi Pharma? Ce spun alte organe ale statului, procuraturile? De ce nu li se pune si lor intrebarea daca au primit sau nu note informative de la SRI? Poate ar fi interesant de urmarit si reactia lor.

    Reply
  3. marius

    niste criminali care-si acopera urmele cu indarjire. doi ani si jumatate am tras dupa o infectie cu nosocomiale, era sa ma curat acum un an si jumatate, 9 tipuri de antibiotice in peste doi ani, infectie luata din sala de operatie de la sfanta Maria ce folosea atunci numai produse hexipharma.
    toata conducerea SRI trebuie sa raspunda pentru genocid. Este una din firmele lor sub acoperire si din cauza asta incearca sa musamalizeze tot!

    Reply
  4. Eugen

    se poate face cerere de interventie accesorie in Instanta ? mai multe ONG-uri pentru eu consider ca e o problema de sanatate publica si dreptul la sanatate trebuie garantat

    Reply
  5. Gelu

    Motivul pentru care SRI nu desecretizeaza notele despre dezinfectanti este ca ele nu exista. S-au folosit la vremea respectiva de un ziarist pe care l-au intoxicat- Tolontan- sa dea ca ar exista acele note, pe urma Iohannis a pretins ca el e informat pentru ca e pur si simplu suficient si ii acopera mereu pe sereisti, care l-au ajutat, dar as putea sa jut ca in viata lor nu au scris ei o nota cum ca exista dezinfectanti falsificati,sa fim seriosi, ar fi fost penal daca stiau asta si nu faceau public. Ei, dimpotriva, ii tineau pe Hexi intr-o cladire de a lor, deci Condrea probabil castiga atatea licitatii ca era cu ei- exact pe dos, contradictie pe care Tolontan nu o scoate in evidenta, desi reiese chiar de la el. la competenta SRI or fi scris o nota ca in spitale sunt infectii- ce sa spun, trebuie sa fii agent secret ca sa bagi de seama chestia asta…

    Reply
  6. ND

    În sfârșit un început! Nimic nu le face mai rău ca lumina. Dar e târziu și cam pornit de la ceva (scuze celor care au avut de suferit de pe urma furtului dezinfectanților) mărunt. Dar s-au văzut și alte buturugi mici: evaziunea fiscală pentru Al Capone, armele de vânătoare pentru Miky Bakshish, chinezăreala pentru Șasecase etc. Cu deosebirea că acum nu e vorba de persoane, ci de Structură. De mămuca lor ocrotitoare, care-i una, chiar dacă s-a jucat de-a dedublarea (în bună, democrată, occidentală etc. și rea, rusnacă, bătută-n cap etc.). Defectarea lor in corpore este o importantă cheie în înțelegerea istoriei noastre de după ’89. Mai există varianta cedării forțelor externe (nu numai ale pieței, fiindcă nu-i vorba în toate cazurile de chestiuni bănești). Nu se poate ști decât dacă se face puțină lumină.
    Să sperăm că ați prins firul ciorapului puturos și că nu va interveni nimeni pentru a vă împiedica să deșirați! Poate vom căpăta un răspuns limpede și documentat, mai repede de expirarea perioadei de acces la arhive, la o întrebare obsedantă:
    DACĂ VOI, CU TOATE MIJLOACELE ȘI PÂRGHIILE LA DISPOZIȚIE, V-AȚI FĂCUT ȘI VĂ FACEȚI DATORIA, CUM SE FACE DE-AM AJUNS ATÂT DE JOS?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *