Ministrul Finanțelor Publice, Ioana Petrescu, a transmis Alinei Mungiu-Pippidi o sinteză a studiului de impact realizat în această primăvară pentru a pregăti modificarea CAS. Reamintim că Societatea Academică din România (SAR) ceruse printr-o cerere pe Legea 544 acest studiu în momentul în care d-na ministru declarase public că există, dar nu e public. SAR a mai anunțat intenția de a ataca în instanță o eventuală secretizare.
Documentul (vezi aici, în format .pdf) nu a fost însă secretizat și la baza acestei confuzii stă concepția despre Legea 544 a juriștilor de la Finanțe, care au transmis președintelui SAR o scrisoare nesemnată în care se precizează că ”lucrările de analiză și evaluare preliminară a impactului noilor reglementări sunt lucrări curente și nu documente oficiale de politici publice”, ca atare nu ar exista obligația publicării lor, iar expunerea de motive ar fi conținut suficiente informații pentru ca publicul să înțeleagă justificarea actului normativ. Juriștii de la Finanțe mai argumentează și că domeniul fiind reglementat prin legi ordinare nu e necesar nici un studiu de impact.
Președintele SAR, Alina Mungiu-Pippidi, a declarat pentru România Curată, de la Washington DC unde se află pentru scurt timp, că argumentația Finanțelor nu stă în picioare. Legea 24/2000 nu face vorbire despre legi organice sau neorganice referitor la studiul de impact, ci precizează că asemenea studii trebuie făcute la orice lege de complexitate deosebită și unde există un impact bugetar. Mai mult, spune Alina Mungiu-Pippidi, societatea civilă a cerut studiul de impact doar după ce ministrul Finanțelor a admis existența unuia. ”Dacă acesta există, nu poate fi secretizat, și nici dacă îl clasificau conform legii tot nu ar fi rezistat la tribunal secretizarea, decât doar dacă era vorba de siguranță națională”, a spus Alina Mungiu-Pippidi. ”Deși au pierdut atâtea procese sub toate guvernele juriștii statului nu pricep că tot ce nu e secretizat e public, inclusiv emailurile pe care le schimbă între ei, dacă sunt pe teme de serviciu și pe emailul oficial”.
Pe de altă parte, Alina Mungiu-Pippidi spune că niciuna din legile trecute în ultimii ani, nici sub guvernul Boc, nu au fost mai bine fundamentate. ”Legea Educației Naționale a lui Daniel Funeriu nu a avut un studiu de impact adecvat la câte schimbări propunea. Proiectul de lege a Sănătății din cauza căruia a căzut guvernul Boc nu avea un asemenea studiu, care ar fi evidențiat riscurile. Se propun legi complexe complet neevaluate, ale căror consecințe nedorite nu sunt niciodată calculate, și se acoperă ulterior, văzînd și făcând, prin ordonanțe sau măriri de taxe, ce nu merge. Singura metodă cunoscută de guvernele României pare să fie cea de ”trial and error”, deși Comisia Europeană, Banca Mondială și OECD prin programul SIGMA au investit mult în decursul anilor pentru a crește capacitatea de formulare politică rațională. Departamentele de politici publice din ministere există pentru a scrie termenii de referință, a comanda și evalua asemenea studii, a crea cu alte cuvinte suportul științific al guvernării. Dar cum deciziile se iau pe picior, din rațiuni electorale sau clientelare, compartimentele astea au ajuns să fie desființate sau puse la plimbat hârtii” spune Mungiu-Pippidi.
Intrarea în recesiune a României și a UE pe al doilea trimestru al acestui an este destul să justifice existența unui studiu de impact la reducerea CAS. Cei interesați să consulte documentul alăturat (vezi mai jos) transmis de Finanțe și să adreseze acolo orice întrebări suplimentare.
CITEȘTE AICI (în format .pdf) DOCUMENTUL TRANSMIS SAR DE CĂTRE MINISTRUL IOANA PETRESCU.
Dacă tot a fost obținut acest document nu înțeles de ce nu este publicat in întregime pentru a vedea o documentație serioasa nu sinteza – care e curată abureala ?!!