Saptamina 22 - 30 oct. - Lidia Barbulescu in drum spre ICCJ, magistrati controversati iau calea pensionarii

04 Noiembrie 2009

Saptamina a fost marcata de citeva evenimente majore, reflectate pe larg in presa: desemnarea de catre CSM a Lidei Barbulescu in functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si pensionarea unor magistrati controversati. Desi aceste subiecte au tinut capul de afis, presa a tratat pe larg si o serie de alte evenimente legate de diferite decizii in dosare controversate, de trimiteri in judecata a unor demnitari sau declansarea unor cercetari de catre ANI in ce priveste declaratiile de avere sau interese.

LIDIA BARBULESCU, O NUMIRE CONTROVERSATA

Subiectul care a incitat si a generat polemici a fost, fara indoiala, votul primit din partea CSM de Lidia Barbulescu pentru postul de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Agentiile de presa, Mediafax, NewsIn, Agerpres, HotNews si ziare.com, dar si presa centrala si locala, Evenimentul zilei, Gardianul, Gazeta de Cluj au acordat, unele, spatii largi subiectului.

MEDIAFAX, sub titlul “Lidia Barbulescu, desemnata presedinte al ICCJ”, pune accentul pe relatiile proaste pe care aceasta le are cu presedintele Traian Basescu, dezvoltind in extenso diferitele luari de pozitie si polemici pe care cei doi le-au avut de-a lungul timpului pe probleme esentiale privind justitia, rolul si statutul magistratului. Agentia face un background al activitatii Lidiei Barbulescu din momentul in care a promovat din functia de presedinte al Tribunalului Olt (1998) in cea de vicepresedinte al Inaltei Curti (2003) si mai apoi in cea de presedinte al CSM, aratind ca, potrivit Constitutiei, presedintele este cel care are ultimul cuvint de spus in numirea acesteia.

HOTNEWS.RO se plaseaza pe o pozitie critica fata de desemnarea acesteia intr-o asemenea functie importanta pentru justitie, tratind subiectul atit intr-un material de fond “Controversata Lidia Barbulescu votata presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie”, cit si intr-un comentariu, sub semnatura lui Dan Tapalaga, “Diavolul din detaliile unei numiri”. HotNews.ro trece in revista relatiile tensionate ale Lidei Barbulescu atit cu presedintele Traian Basescu, cit si cu fostul ministrul al Justitiei, Monica Macovei, care a cerut CSM in 2007 cercetarea acesteia pentru trafic de influenta. Lidia Barbulescu, spune HotNews.ro, a fost acuzata de “tentativa de blocare a activitatii ANI, datorita faptului ca a afirmat ca declaratiile de avere sint neconstitutionale”, cit si de faptul ca “este un factor de presiune asupra independentei judecatorilor”( Asociatia SoJust). Agentia constata ca starea tensionata pe acest subiect se amplifica deoarece “ seful statului nu poate refuza numirea in functiile de conducere ale ICCJ decit motivat, aducind la cunostinta CSM motivele refuzului”.

Comentariul facut de Dan Tapalaga “Diavolul din detalii unei numiri” constitutie o contraargumentatie la numirea acesteia, aratind ca Lidia Barbulescu are un CV extrem de subtire, avind un doctorat ratat, ca a condus completul care a admis recursul in anulare in dosarul lui Victor Athanasie Stanculescu si ca este putin probabil ca ea sa corespunda asteptarilor Comisiei Europene, care a criticat in repetate rinduri activitatea CSM aflata sub conducerea ei. “Propunerea ca Lidia Barbulescu sa fie numita presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie este o declaratie antireformista explicita din partea CSM, o rusine pentru magistrati, o provocare adresata seful statului si o sfidare a Comisiei Europene. Pana la urma, veti spune, de ce e atat de scandalos ca un judecator mediocru ajunge in varful sistemului judiciar din Romania? Ce poate face, de acolo, un simplu om? Ce puteri are ca sa influenteze in rau un intreg sistem? Diavolul se ascunde in detalii si regulamente. Citite cu atentie, din ele rezulta ca seful instantei supreme are o influenta enorma, nu doar simbolica. Inalta Curte s-a dovedit pana azi cimitirul marilor dosare”, scrie comentatorul de la HotNews.ro.

EVENIMENTULZILEI a abordat in mai numere subiectul, atit intr-un amplu material de fond, cit si in comentarii. Sub titlul “Lidia Barbulescu, prima femeie la sefia Curtii Supreme”, cotidianul mentionat trece in revista controversele care au marcat cariera Lidei Barbulescu si obiectivele acesteia, asa cum au fost expuse in fata CSM, “obiectivul major este unificarea jurisprudenţei la nivel naţional, permiţând oricărei persoane să-şi estimeze şansele de a câştiga un proces”. De mentionat ca si acest articol pune accentul pe disensiunile avute cu Traian Basescu, realatind ca Lidia Barbulescu a condus completul de noua judecatori care a restituit dosarul “Flota” la DNA pentru vicii de procedura. “În acest dosar era acuzat şi Traian Băsescu. Cu toate acestea Lidia Bărbulescu nu este agreată de preşedintele Traian Băsescu, al cărui discurs a fost amendat tot timpul de vicepreşedinta ÎCCJ, ceea ce i-a atras simpatia judecătorilor, care au calificat atitudinea ei drept "curajoasă”.

Evenimentul zilei ii enumera pe cei patru candidati (Gabriela Victoria Bârsan, Elena Cârcei, Dănuţ Cornoiu şi Ilie Iulian Dragomir, toţi judecători la instanţa supremă şi aspiranţi la statutul de şef al Puterii Judecătoreşti) care au fost respinsi de CSM in favoarea Lidei Barbulescu, activitatea si prestatia lor la audieri.

Comentariul semnat de Mircea Marian, “Imaginea justitiei, Lidia Barbulescu”, constata ca “dupa ce au paralizat timp de peste o lună întreaga justiţie şi au obţinut de la guvern salariile pe care şi le doreau, magistraţii români au arătat întregii societăţi cine îi reprezintă cel mai bine: Lidia Bărbulescu”. In final, editorialistul critic fata de numirea acesteia la ICCJ, se intreaba “ce-i de facut”CSM-ul din Bulgaria tocmai i-a suspendat pe magistraţii acuzaţi de corupţie, pentru a nu le permite să influenţeze procesul prin care vor trece. Aşa ceva nu se va petrece şi în România. O soluţie ar fi schimbarea Constituţiei, modificarea articolului referitor la inamovibilitatea judecătorilor, curăţarea acestei caste şi apoi găsirea unei soluţii care să ofere magistraţilor independenţă, dar să-i şi oblige la responsabilitate faţă de societate. Poate prin selectarea lor printr-un sistem de alegeri non-partizane”.

 GARDIANUL, acopera subiectul sub un titlu sec “Alegeri in Justitie. Lidia Barbulescu desemnata presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie”, redind intr-un amplu articol fragmente din prestatia acesteia in fata CSM si argumentatia in favoarea persoanei sale. Jurnalistii considera ca “Experienta este atuul noului presedinte” si se intreaba care “va fi urmatoarea mutare a presedintelui”, stiute fiind disensiunile dintre cei doi. “Lidia Barbulescu a declarat ca nu are nici un motiv sa se îndoiasca de faptul ca presedintele Traian Basescu va semna decretul de numire a ei în functia de presedinte al instantei supreme. Noul presedinte al ICCJ a precizat ca unul dintre motivele care au dus la investirea sa in functie a fost  probabil experienta sa de 30 de ani ca judecator si numeroasele functii pe care le-a îndeplinit”,.

GAZETA DE CLUJ acorda si ea spatii ample subiectului titrind “Lidia Barbulescu, presedinte fara activitate”.  “Aleasă de plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru funcţia preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lidia Bărbulescu este prima femeie care ar putea deţine această funcţie, în cazul în care ar primi şi acceptul preşedintelui Traian Băsescu, cu care a avut numeroase conflicte. Totuşi, Lidia Bărbulescu a declarat că nu are nici un motiv să se îndoiască de numirea sa de către preşedintele României. Totuşi, Lidia Bărbulescu este unul dintre cei mai controversaţi magistraţi români. Alături de Virgil Andreieş, preşedintele CSM, formează un „duo” de magistraţi aflaţi, în mai multe rânduri în vizorul presei pentru diferite scandaluri”.

GINDUL, titreaza “CSM a propus pentru şefia Înaltei Curţi un judecător neagreat de Cotroceni. Preşedintele Băsescu poate refuza numirea magistratului Lidia Bărbulescu” Lidia Bărbulescu nu este agreată de preşedintele Traian Băsescu cu care a avut mai multe ciocniri verbale. Practic, Bărbulescu a amendat discursul şefului statului, atunci când acesta a criticat activitatea judecătorilor şi procurorilor sau când a comentat anumite dosare sau soluţii”.

MAGISTRATI PENSIONARE

Pensionarea sau demisia unor magistrati controversati a fost al doilea subiect aflat in centrul de interes al presei de saptamina 22-30 octombrie, fiind tratat pe larg in mai toate cotidianele centrale si locale si semnalat de agentiile de presa.

EVENIMENTUL ZILEI titreaza “Magistratii controversati ies la pensie”, relatind despre decretul semnat de presedintele Traian Basescu prin care 36 de judecatori si 14 procurori au iesit din magistratura fie cerind pensionarea, fie ca urmare a demisiei. Printre aceste persoane se numara si nume controversate care au facut subiectul unor scandaluri de presa. Potrivit articolului din cotidianul mentionat acestea sint: Marin Stanescu, procuror la Parchetul de pe linga ICCJ si inspector in cadul CSM, procurorul Constanta Cirstea, judecatoarea Marioara Dumitru de la Curtea de Apel Pitesti si Antoanela Florescu, judecator la Tribunalul Bucuresti. Despre Marin Stanescu, cotidianul mentioneaza ca judecatorul a fost activ politic (fiind deputat PNL in perioada 1996-1997 si minsitrul al Tineretului),  ca a fost implicat sa in dosarul in care a fost cercetat Corneliu Turianu, fost presedinte CNSAS,  ca a fost atentionat de catre CSM pentru nedepunerea la timp a declaratiei de avere si ca a cerut public procesul-verbal de inventariere a arhivei serviciului secret al Ministerului de Justiţie (SIPA) sau a actului de distrugere a acesteia. Judecatoarea Marioara Dumitru, scrie Evenimentul zilei,  este acuzată că şi-a înscenat un accident rutier pentru a nu plăti reparaţiile maşinii sale, motiv penrtru care este urmărita penal pentru fals în declaraţii, complicitate la fals, fals în înscrisuri sub semnatură privată, uz de fals şi înşelăciune.

Antoanela Florescu, judecător la Tribunalul Bucureşti, a fost “cercetata disciplinar de CSM pentru absenţe nemotivate, după ce, în ultimii aproape cinci ani a lucrat, tot ca magistrat, la un tribunal din Paris, dar fără a renunţa la postul din România. CSM i-a cerut să decidă pe care dintre cele două funcţii rămâne şi la care renunţă”.

Singura exceptie in aceasta suita este procurorul Constanta Cirstea, spune cotidianul, supranumita “Silvia Conti a României", care a instrumentat dosarul penal al lui Zaher Iskandarani, liderul contrabandei cu ţigări din vestul României.

ROMANIA LIBERA, sub titlul “Magistratii controversati, unii fug la pensie, altii inapoi in functii” , enumera aceleasi nume de magistrati controversati, la care se adauga judecatoarea Valentina Tatulescu, presedinta sectiei a IV-a Civila de la Curtea de Apel Bucuresti, care a fost acuzata in mai multe anchete de presa ca a dat decizii contradictorii, uneori infirmate de instantele superioare, in domeniul retrocedarilor de imobile confiscate de comunisti.

Articolul din Romania libera constata ca in timp ce unii magistrati controversati se retrag la pensie, altii, la fel de controversati, revin in functii dupa ce fusesera demisi. “Este vorba despre procurorii Gheorghe Stoian, Tena Tulitu si Ioana Sandu care au fost repusi in functie, la conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Dolj. Cei trei au fost demisi la inceputul acestui an, prin decizia CSM, in urma scandalului eliberarii controversate din penitenciar a lui Serghei Gorbunov. Suspect principal in cazul unui dublu asasinat de la o casa de schimb valutar din Brasov”.

CRONICA ROMANA, pune si ea accentul pe acest fenomen in articolul “Sistemul juridic continua sa se “reformeze”... CSM ii repune in functie pe procurorii revocati in cazul Gorbunov”, spunind ca “ICCJ a admis, saptamana trecuta, recursurile formulate de procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj, revocati din functii de conducere de CSM ca urmare a deficientelor manageriale constatate de Inspectia Judiciara. Potrivit deciziei ICCJ, s-a dispus obligarea CSM de reintegrare a acestor procurori in functiile de conducere avute anterior”

Despre cazurile de pensionare relateaza si COTIDIANUL in articolul “O nouă serie de magistraţi controversaţi pleacă din Justiţie prin pensionare sau demisie”, in care jurnalistii arata cum “Constanţa Cârstea era păzită de 12 poliţişti, fiindcă se lansase zvonul că urma să fie lichidată la ordinul mafiei. Devenită prim-procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel din Timişoara, Constanţa Cârstea a fost înlocuită din funcţie de ministrul Justiţiei din perioada guvernării CDR Valeriu Stoica, pentru deficienţe organizatorice”.

Subiectul este tratat de Adevarul in articolul “Alţi magistraţi au plecat din Justiţie prin decret pensionare sau demisie , de Curentul “O altă serie de magistraţi controversaţi s-au pensionat”, Ziarul de Iasi “O noua serie de magistrati controversati pleaca din Justitie prin pensionare sau demisie”, ziare. com “O noua serie de magistrati controversati pleaca din Justitie”.

ALTE SUBIECTE DE INTERES

Condamnarea definitiva pentru coruptie a secretarului PSD din Satu Mare, Vasile Fernea, ca urmare a unei decizii definitive si irevocabile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie este subiectul tratat de HotNews.ro. In articolul “PSD-istul Vasile Fernea a fost condamnat definitiv pentru coruptie “,  se precizeaza ca “Instanta Tribunalului Valcea l-a condamnat pe Fernea pentru trafic de influenta si l-a obligat, impreuna cu Partidul Social Democrat (PSD), sa-i restituie suma de 13.000 de lei omului de afaceri Gheorghe Ciorba. Acesta este implicat si in dosarul in care sunt judecati, pentru fapte de coruptie, fostii ministri ai Agriculturii Ioan Avram Muresan si Decebal Traian Remes” Fernea este acuzat  “ca ar fi primit bani pentru campania electorala din 2004 de la omul de afaceri Gheorghe Ciorba, pentru ca, in schimb, acesta sa nu fie sanctionat de Garda Financiara, dupa cum informeaza Mediafax.  Pentru acest serviciu, Fernea ar fi primit 130 de milioane de lei vechi si 1.000 de dolari. Din acesti bani, Fernea si-ar fi insusit suma de 1.000 de dolari, iar cei 130 de milioane de lei vechi i-a depus la casieria filialei PSD Satu Mare pentru sustinerea campaniei electorale”.

Un alt subiect care a suscitat interesul unei parti a presei, in special datorita tergiversarii si deselor schimbari de situatie, este cel referitor la fiul omului de afaceri, Ion Tiriac. GARDIANUL scrie intr-un articol ca “Tiriac jr asteapta decizia Curtii Supreme în dosarul «Cocaina pentru VIP-uri», dupa ce fusese achitat de Curtea de Apel Bucuresti. Jurnalistii reiau istoricul intregului dosar, care a demarat in anul 2002. Verdictul a fost dat joi, 20 octombrie, si asa cum scrie ROMANIA LIBERA “Tiriac Jr., achitat definitiv in dosarul "Cocaina pentru VIP-uri" “Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, joi, ca nefondat recursul procurorilor in dosarul in care fiul lui Ion Tiriac, Ion Alexandru Tiriac, a fost achitat pentru acuzatia de trafic de droguri, decizia instantei supreme fiind definitiva”.

Neconcordantele in declaratia de avere a liderului PSD, Mircea Geoana, au intrat in vizorul Agentiei Nationale de Integritate,  care a demarat o ancheta, scrie cotidianul ROMANIA LIBERA. In articolul intitulat Geoana si-a luat casa in rate cu avans de 0,3%, jurnalistii spun ca liderul PSD nu a precizat exact in declaratia de avere sumele de bani platite pentru un apartament de lux in centrul Capitalei. Subiectul este abordat de alte cotidiane si de agentiile de presa. Ziarul CURENTUL reproduce o declaratie a lui Mircea Geoana in articolul  intitulat “Geoana scapa de ANI”:”Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat ieri că nu a menţionat în declaraţia sa de avere precontractul pe care îl are cu o bancă pentru cumpărarea  unei case deoarece ANI l-a informat, în urma solicitării sale, că nu trebuie să facă lucrul acesta. Ziare.com, titreaza” Geoana are probleme la declaratia de avere”, ralatind ca:” Paradoxal este faptul ca, potrivit declaratiei de avere, in anul in care a contractat imobilul si ar fi platit teoretic avansul, banii din conturile familiei Geoana au crescut, in loc sa scada, cum ar fi fost firesc”.

Un alt caz de incompatibilitate, necercetat deocamdata de catre ANI, este relatat de ROMANIA LIBERA in articolul “ "Baronul" Calota, platit de stat pentru doua functii publice incompatibile”. “Fostul primar PSD al Ploiestiului incaseaza lunar de la bugetul statului atat salariul de consilier al lui Nicolae Vacaroiu, presedintele Curtii de Conturi, cat si indemnizatia de consilier local al PSD, desi cele doua functii publice sunt incompatibile. In declaratia de interese depusa la Curtea de Conturi, Emil Calota nu si-a inscris calitatea de consilier local, motiv pentru care el risca acuzatia de fals in declaratii”, scriu jurnalistii de la cotidianul mentionat.

O noua metoda prin care politicienii isi pot ascunde o parte din averea pe care nu o pot motiva consta intr-un divort fictiv, cu acte legale la tribunal, si apoi transferarea bunurilor pe numele sotiei. Potrivit unui articol din ROMANIA LIBERA, metoda a fost utilizata de Marian Sirbu. In articolul “Fostul ministru Marian Sarbu, divort fictiv menit a ascunde cinci case”, jurnalistii scriu ca desi, oficial, sotii Elena si Marian Sirbu, sint divortati de trei ani si jumatate, neofical ei au locuit impreuna in toata aceasta perioada, adunind o avere de invidiat. “Cinci case (doua vile, doua case de vacanta si un apartament; patru locuinte sunt ale sotiei, obtinute dupa divort), 117.800 de euro, 10.117 USD si 82.904 RON, trei masini (un Land Rover, o Octavia si o Laguna), plasamente de 119.440 RON si bijuterii de 10.000 de euro. Desi Elena Sarbu are o vila in Bucuresti, ea a locuit in ultimele noua luni impreuna cu Marian Sarbu intr-o locuinta primita de ministrul Muncii de la RA-APPS. Motivul: vila era inchiriata cu 4.500 de euro lunar”.

EVENIMENTUL ZILEI scrie intr-un articol “Cum a impartit, in plina criza, Dan Nica apartamente amicilor din Politie”. “Politistilor de rand li s-au taiat banii de chirie si locuiesc pe unde apuca. In schimb, sefii lor au primit "locuinte de interventie" in buricul Capitalei, gratie fostului ministru Dan Nica. EVZ dezvaluie ca mai-marii Politiei au primit apartamente cu doua sau trei camere, intr-un imobil ridicat de curand de Ministerul de Interne, pe strada Mircea Voda. Surse din Politie sustin ca imparteala a fost facuta la comanda comisarului-sef Mihai Calinescu, imputernicit la sefia politiei bucurestene, la recomandarea tandemului Viorel Hrebenciuc-Marian Vanghelie”.

Un comunicat al Agentiei Nationale de Integritate, referitor la sesizarea Parchetului in privinta profesorului Liviu Dumitrascu a fost preluat de mai multe ziare locale si centrale. “Unul dintre prorectorii UPG Ploiesti, cercetat pentru fals in declaratii”, scrie Agentia Time4 News din Ploiesti si cotidianul Adevarul, relatind ca “Prorectorul Universitatii de Petrol Gaze din Ploiesti, profesorul Liviu Dumitrascu a fost reclamat la Parchet, de catre Agentia Nationala de Integritate, pentru lipsa din declaratia de avere a unui imobil si a unor venituri”.

 

Adauga comentariu