Salvaţi de CCR. Cine sunt și ce-au făcut cei 15 inculpaţi achitaţi după decizia 405 a CCR de anul trecut

La bilanţul DNA, şefa instituţiei Laura Codruţa Kovesi a declarat că 15 persoane au fost achitate ca urmare a deciziei 405 a CCR din iunie anul trecut care a dezincriminat abuzul şi neglijenţa în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară (adică nu legi sau ordonanţe, ci ordine de ministru, hotărâri de Guvern, regulamente interne, dispoziţii procedurale, norme bancare, etc).

“Multe achiziţii se fac cu încălcarea legislaţiei secundare ceea ce lasă societatea neapărată după decizia CCR”, a declarat Kovesi.

România Curată a întrebat DNA în baza legii 544/2001 cine sunt cele 15 persoane

“Cele 15 cazuri de persoane fizice şi juridice trimise în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie, faţă de care s-a pronunţat soluţia achitării, ca urmare a deciziei interpretative a CCR cu referire la abuzul în serviciu, sunt: Neacşu Alin, Spînu Marian, Rauchwerger Manfred, Bank Leumi România S.A., Negoiţă Nina, Mitrache Laurenţiu Gabriel, Popovici Ion, Paisa Iulia, Rengheş Mirela, Lazăr Aurel, Ghilea Adrian Nicolae, Drăgan Gicu, Druică Ştefan, SC DRU AGRO SRL Galaţi, Trifan Nicu. Toate cele 15 persoane au fost trimise în judecată anterior deciziei CCR”, a răspuns DNA solicitării României Curate.

E vorba de inculpaţi acuzaţi pentru abuz sau neglijenţă în cazuri cu prejudicii importante, însă unde judecătorii au constatat la finalul procesului că nu au încălcat legi sau ordonanţe, ci norme bancare, regulamente interne sau dispoziţii procedurale. Sunt şefi din CFR care nu ar fi fost atenţi când subordonaţii lor au furat compania de stat şi şi-au făcut vile, directori de bancă care ar fi luat decizii abuzive şi ar fi nedreptăţit un afacerist, o judecătoare acuzată de implicare în mafia imobiliară, un director de CET acuzat de un prejudiciu imens sau medici veterinari acuzaţi că nu au sancţionat firme cu probleme.

De subliniat că toţi aceştia fuseseră condamnaţi de instanţele inferioare, însă după decizia a CCR au fost achitaţi definitiv.

Cazul “Vile pe banii CFR-ului”

Şefii Sucursalei Electrificare Craiova din cadrul S.C. Electrificare CFR SA, Alin Neacşu şi Marian Spînu, au fost trimişi în judecată în iulie 2013 de DNA Craiova pentru neglijenţă în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Alături de ei au fost deferiţi Justiţiei pentru abuz în serviciu şi evaziune fiscală contabilul şef Gheorghe Mitroi şi contabila Valentina Ghizdăveţ. În septembrie 2016, Mitroi a primit 5 ani de detenţie efectivă, iar Ghizdăveţ, 3 ani şi 6 luni cu suspendare. Cei doi au fost condamnaţi şi la plata unui prejudiciu de peste 2.000.000 de lei.

Potrivit rechizitoriului, între 2005-2008, contabilul şef Gheorghe Mitroi a cumpărat materiale de construcţii cu banii Electrificare Craiova, fără a avea acordul conducerii. Facturile au fost înregistrate ilegal în contabilitatea companiei de stat, după care materialele au fost însuşite de cei doi contabili, Mitroi şi Gizdăveţ.

E vorba de cărămidă, gresie, faianţă, becuri, întrerupătoare, căzi şi chiuvete pe care Mitroi le-a folosit la vila pe care şi-o construia în comuna Cârcea. O parte din materialele de construcţie au ajuns şi la contabila Ghizdăveţ care şi-a modernizat o vilă din comuna Drăgoteşti.

Contabilii nu s-au mulţumit cu atât şi au cerut deducerea TVA de peste 300.000 de lei pentru materialele de construcţii. În total au produs un prejudiciu de peste 2.000.000 de lei.

“Acest lucru a fost posibil şi pentru faptul că inculpaţii Spînu Marian şi Neacşu Alin, ambii şefi ai Sucursalei Electrificare Craiova (…), şi-au încălcat din culpă atribuţiile de serviciu şi au contrasemnat ordinele de plată, care erau neînsoţite de documente justificative, fără să se asigure că plăţile efectuate sunt pentru bunuri şi servicii achiziţionate legal şi în interesul societăţii”, se arată în rechizitoriul DNA.

Verdictul Curţii de Apel Craiova cu privire la cei doi şefi ai Electrificare Craiova a fost de achitare, ca urmare a deciziei CCR de anul trecut. În decembrie 2014 însă, la Tribunalul Dolj, cei doi primiseră câte zece luni de închisoare cu suspendare pentru neglijenţă în serviciu.

Cazul afaceristului care s-a luptat 9 ani cu Banca Leumi

În aprilie 2012, conducerea băncii Leumi România şi persoana juridică Bank Leumi România au fost deferiţi Justiţiei de DNA Bacău pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi participaţie improprie la infracţiunea de acces, fără drept, la un sistem informatic.

Conducerea trimisă în judecată era formată din Manfred Rauchwerger – senior vicepreşedinte executiv şi preşedinte al Comitetul de credite al centralei Bank Leumi România, Laurenţiu Gabriel Mitrache – director general şi membru al Comitetul de credite al centralei, Ion Popovici – vicepreşedinte executiv şi membru al Comitetul de credite al centralei şi Nina Negoiţă – director de insolvenţă şi membru al Comitetul de credite al centralei.

Potrivit procurorilor, pe 21 februarie 2007, inculpaţii au dispus ilegal retragerea banilor din contul omului de afaceri Ionuţ-Adrian Popovici. E vorba de aproape 1.200.000 de euro.

Banii proveneau dintr-o tranzacţie imobiliară. Afaceristul vânduse un teren în intravilanul oraşului unui sirian. Acesta cumpărase apelând la un credit ipotecar de la banca Leumi. După tranzacţie, reprezentanţii băncii au constatat că una dintre firmele sirianului era în procedură de insolvenţă şi au blocat banii.

Între timp, afaceristul şi sirianul au anulat contractul de vânzare cumpărare. Afaceristul a redevenit proprietarul terenului şi sirianul şi-a cerut banii înapoi, însă afaceristul nu îi avea pentru că îi fuseseră retraşi de bancă.

Disperat, omul a făcut reclamaţii la BNR, Poliţie şi parchetele locale, însă fără succes. Abia după 4 ani, cazul a ajuns la DNA Bacău. Procurorii au considerat că şefii băncii şi-au depăşit atribuţiile de serviciu ce le reveneau atât ca membri ai Comitetului de Credite, cât şi ca organe de conducere ale băncii şi au încălcat “normele legale şi contractuale”.

În noiembrie 2016, Curtea de apel Bacău a dat verdictul final după 9 ani de anchete şi procese. Instanţa a dispus achitarea inculpaţilor întrucât „fapta nu este prevăzută de legea penală”. Judecătorii au constat că bancherii nu au încălcat legi, ci norme bancare, adică legislaţie secundară, iar abuzul în serviciu prin încălcarea legislaţiei secundare a fost dezincriminat de CCR. Cât priveşte paguba lui Ionuţ-Adrian Popovici, omul de afaceri va trebui să-şi caute dreptatea pe cale civilă.

La Tribunalul Bacău, şefii Leumi primiseră câte 1 an şi 8 luni cu suspendare, iar banca primise o amendă de 20.000 de lei.

Cazul proceselor pentru terenuri judecat de acelaşi magistrat

În mai 2014, judecătoarea Iulia Paisa de la Judecătoria Piatra Neamţ a fost trimisă în judecată de DNA Constanţa pentru 41 de infracţiuni de abuz în serviciu şi 6 de fals. Alături de ea, au fost deferiţi Justiţiei şi un afacerist, Aurel Lazăr şi o grefieră, Mirela Rengheş.

Potrivit procurorilor, între 2006 şi 2009, judecătoarea Iulia Paisa l-ar fi ajutat pe afacerist să câştige în instanţă mai multe terenuri în localitaţile Săvineşti şi Dumbrava Roşie. Afaceristul încheia antecontracte cu proprietarii terenurilor după care deschidea procese la Judecătoria Piatra Neamţ prin care solicita pronunţarea de hotărâri care să ţină loc de acte de vânzare cumpărare. Potrivit DNA, victimele erau bătrâni fără carte care voiau să îşi vândă bucata de pământ.

Procurorii susţin că, în februarie 2008, judecătoarea Iulia Paisa Iulia a împrumutat de la o bancă 128.000 de franci elveţieni, iar creditul a fost garantat de Aurel Lazăr. În decembrie 2010, judecătoarea a cumpărat de la afacerist două terenuri în comuna Alexandru cel Bun, de 2.040 şi 3.483 metri pătraţi, cu doar 22.000 euro.

Procurorii au considerat că judecătoarea “şi-a exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu” în 41 de procese civile. Potrivit procurorilor, ea ar fi a încălcat “numeroase norme procesual civile”.

“Inculpata şi-a îndeplinit în mod defectuos sau nu a îndeplinit mai multe acte, încălcând numeroase dispoziţii procesuale, cu scopul de a-i deposeda pe pârâţi de terenurile situate în judeţul Neamţ (o suprafaţă însumând 242.890 m.p) şi de a procura un avantaj patrimonial inculpatului Lazăr Aurel. În acest sens, inculpata (…) a pronunţat în mod abuziv hotărâri netemeinice şi nelegale, menite să ţină loc de acte autentice de vânzare cumpărare între pârâţi şi reclamantul Lazăr Aurel, având ca obiect imobilele aparţinând pârâţilor”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

În decembrie 2016, Înalta Curte a achitat-o definitiv pe judecătoarea Paisa ca urmare a deciziei CCR de dezincriminare a abuzului în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară. La Curtea de apel Bacău, judecătoarea fusese condamnată la un an de închisoare cu suspendare.

Directorul care ar fi prejudiciat CET Arad cu 7 milioane de lei

În martie 2016, DNA Timişoara l-a trimis în judecată pe Adrian Ghilea, director executiv comercial la CET Arad, pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Potrivit rechizitoriului, pe 13 februarie 2007, directorul Ghilea a semnat un act adiţional la un contract de furnizare lignit “cu încălcarea atribuţiilor de serviciu şi a reglementărilor interne ale societăţii”.

Prin actul adiţional se stabilea că preţul facturilor se reactualiza de la 56,62 lei/tonă la sume cuprinse între 57,75 lei/tonă şi 66,28 lei/tonă pentru livrările neachitate la termen. Aceasta în condiţiile în care în contractul iniţial se prevedea deja o modalitate de penalizare a facturilor neplătite la termen, conform căreia se calculau penalităţi de 0,1%/zi de întârziere în funcţie de valoarea facturii neplătite.

Procurorii au considerat că această clauză era defavorabilă CET Arad SA întrucât dădea posibilitatea ca furnizorul să factureze preţuri mai mari pentru cărbunele livrat prin simpla neachitare a facturilor la termenele stabilite.

Directorului i s-a imputat un prejudiciu de aproape 7.000.000 de lei şi i s-a pus sechestru pe casă.

În septembrie 2016, la Tribunalul Arad, directorul a primit 3 ani şi 2 luni de închisoare. A fost condamnat şi la plata prejudiciului de 7 milioane de lei. Însă după decizia CCR, Ghilea a fost achitat de Curtea de apel Timişoara întrucât a încălcat reglementări interne ale companiei de stat, nu o lege sau o ordonanţă.

Cazul medicilor veterinari din Brăila

În 2011, DNA Galaţi a trimis în judecată pentru infracţiuni de corupţie şi abuz în serviciu mai mulţi directori şi medici veterinari ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (D.S.V.S.A) Galaţi şi Brăila şi patroni de firme.

Gicu Drăgan era director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila şi a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Nicu Trifan era medic veterinar la aceeaşi instituţie. A fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual.

Ştefan Druică era administrator al Druagro SRL Galaţi. El si firma lui au fost deferiţi Justiţiei pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Potrivit procurorilor, pe 7 aprilie 2011, directorul executiv de la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Galaţi, Viorel Gheorghiţă, a intervenit la omologul lui de la Brăila, Gicu Drăgan, pentru ca firmei lui Ştefan Druică să nu i se aplice o amendă contravenţională de 2.000 lei pentru că transportase produse din carne neetichetate. Medicul veterinar Nicu Trifan nu a mai sancţionat firma lui Druică la solicitarea şefului său, Gicu Drăgan.

În 2013, directorul DSVSA Brăila Gicu Drăgan şi medicul veterinar Nicu Trifan au fost condamnaţi la 3 ani de închisoare cu suspendare. Ei şi-au pierdut funcţiile. La sfârşitul anului trecut, cei doi au fost achitaţi de Curtea de Apel Iaşi ca urmare a deciziei CCR şi au revenit în funcţii.


Recomandări

3 thoughts on “Salvaţi de CCR. Cine sunt și ce-au făcut cei 15 inculpaţi achitaţi după decizia 405 a CCR de anul trecut

  1. ??????

    Ce opinii aveți despre responsabilităile unora precum Zegrean sau Dorneanu sau a celor care au votat alturi de ei, “pentru asemenea cazuri” ? Ar trebui să le fie stabilită responsabilitatea în solidar cu cei ce au produs prejudiciile , pentru recuperarea prejudiciilor, produse la respectivele unități bugetare ?

    Reply
  2. Pingback: Cine sunt și ce au făcut cei 15 inculpaţi achitaţi după decizia 405 a CCR de anul trecut – 24 de ore

  3. Adrian

    Suntem de parere ca CCR e suverana, ca abuzul in serviciu trebuie limitat undeva, ca nu ar trebui sa se aplice retrospectiv deciziile (doar de la o data incolo), abia asta e problema. Cine nu intelegere sa respecte deciziile CCR chiar cand nu ne plac nu ajuta statul de drept. Multumim RC ca a dat acest semnal clar si limpede

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *