Gabriela Lupu

Saga izvoarelor de apă minerală din Slănic Moldova

Gheorghe Baciu este primarul stațiunii Slănic Moldova, cândva o bijuterie turistică. Despre Slănicul de ieri și de azi și despre cum pot fi folosite la maximum resursele acestei localități am vorbit și noi cu primarul liberal.

Cea mai mare bogăție a Slănicului o reprezintă izvoarele de apă minerală. Care mai este situația lor acum?

De când am ajuns primar, adică de doi ani și un pic, am constatat că cea mai importantă resursă a noastră, apele minerale, ar trebui să revină comunității. După 90 s-a privatizat fosta Intreprindere Balneo-Climatică de pe vremea comunismului, deși conform Legii Privatizării, obiectivele de interes pentru comunitate ar fi trebuit să rămână în domeniul public. Primarul de atunci nu a trimis o scrisoare către Guvern în care să ceară ca izvoarele de apă minerală să rămână la Primărie. Nu e corect ca un privat să dețină izvoarele și să controleze astfel dezvoltarea localității.
În mai 2016 firma Perla Moldovei S.A, cea care avea licență de exploatare a izvoarelor, a intrat în faliment. Intrând în faliment, a pierdut licența și astfel a început o mare bătălie pe izvoare. Eu am luat-o pas cu pas, am depus cerere la ANRM, și în aprilie 2017 am negociat cu Insitutul de Balneologie și cu ANRM, am făcut o minută în trei și am decis ca un izvor să rămână la institut, Izvorul 3 care este cel mai valoros izvor al nostru care iese cu gaz mofetic. Institutul face cercetare și are și o bază de tratatment cu 48 de paturi. Așa că am convenit ca acel izvor să rămână la institut, iar noi, Primăria, să luăm celelalte izvoare. În octombrie anul trecut am obținut licență de explorare. Pentru că licența a fost întreruptă a trebuit să o luăm de la capăt, mai întâi explorare și apoi exploatare. Avem doi ani și jumătate pentru explorare. Asta înseamnă că timp de 18 luni aceste izvoare sunt monitorizate sub aspectul compoziției chimice, microbiologice, dar și în ceea ce privește debitul, pH-ul, conductivitatea, radioactivitatea și fluctuația. Când vor trece cele 18 luni de monitorizare vom merge la Institutul de Balneologie pentru a ne da indicațiile terapeutice. După ce primim indicațiile terapeutice apa va deveni apă minerală terapeutică iar noi vom lua licența pentru exploatarea ei. De-abia după aceea vom putea face un plan pe 20 de ani de cum se exploatează aceste ape, cum se distribuie către turiști, vom încerca să folosim aceste izvoare și în alte scopuri: poate imbutelierea apei…
Până atunci rămânem cum am fost adică unele izvoare curg liber, altele cu niște pompe, cu niște sisteme de distribuire provizorie . În plus, trei terenuri aferente izvoarelor au fost scoase la licitație. Am consultat un jurist și concluzia a fost că trebuie să ne prezentăm la licitație. Am licitat și le-am cumpărat. Sunt ale noastre, ale Primăriei: 300 de scări, Sonda 2 și Sonda 3.

Câte izvoare sunt în total în Slănic?

Sunt peste 30 dintre care deocamdată 10 sunt ale Primăriei.

Cum v-ați gândit să acoperiți cheltuielile pentru cumpărarea izvoarelor?

Am introdus o taxă de 1 leu pe zi pentru apele minerale. Tot turistul care vine și doarme la Slănic Moldova trebuie să plătească un leu pe zi. Poate nu toți turiștii beau apă minerală, dar o putem socoti o taxă de solidaritate cu cei care au nevoie de aceste ape minerale. Înainte Perla Moldovei S.A. avea licența și ea factura la toți hotelierii niște taxe. Dar dacă unii hotelieri plătesc, iar alții nu, cum îl oprești pe turist la izvor? Dacă stai la hotelul care plătește ai voie să iei apă, dacă nu, nu? Noi ne-am propus ca aceste cheltuieli aferente izvoarelor să fie recuperate pe un principiu echitabil. Cel care vine la tratament plătește 1 leu pe zi, cel care parchează în zona izvoarelor (vizitatorul care oprește doar pentru apă) plătește 3 lei pe oră, dar nu mai mult de 10 lei pe zi. Din aceste taxe anul acesta estimăm că vom încasa 200.000 de lei din taxa de 1 leu pe zi. De aici 192.000 de lei îi punem deoparte pentru amenajarea izvoarelor, intretinerea lor si pentru analize.

Pe vremuri stațiunea era plină de turiști. Care este situația acum?

În 2017 s-a dublat numărul de turiști față de 2016. În 2018 am avut din păcate indundații , aproape două luni, mai și iunie, a plouat cât în 100 de ani, dar în august și septembrie nu e niciun pat liber în stațiune așa că noi sperăm să recuperăm pierderile cauzate de inundații. Activitatea noastră este sezonieră. Primim turiști vara și iarna (iarna avem deschisă pârtia de schi) și încercăm să acoperim perioadele din an când suntem mai puțin vizitați cu organizarea de evenimente. În octombrie avem Răvășitul oilor sau Oktoberfest de exemplu.

Care este populația Slănicului?

Avem 5169 de persoane înscrise în evidențele noastre, dar în realitate viețuiesc în jur de 3000 de persoane. Dar avem peste 3000 de paturi pentru turiști. Deci în sezon se dublează populația. În weekenduri avem și 2000-3000 de mașini care opresc aici.

Care sunt atracțiile turistice ale locului?

Avem mai multe trasee montane, faimosul 300 de scări recunoscut de peste 130 de ani, apele minerale, suntem aproape de salina Târgu Ocna, avem mânăstiri aproape, muzee, la Tescani este Casa Memorială George Enescu, un muzeu al petrolului la Măgirești, Barajul de la Valea Uzului, avem ferme turistice în zonă. Anul acesta am avut a doua ediție a unui proiect de artă contemporană, o tabără de creație. În 2018 am avut invitați artiști indieni, anul trecut artiști brazilieni. Ei și-au lăsat aici lucrările, iar noi dorim să avem un adevărat muzeu de artă contemporană la Slănic Moldova.

Dvs. veniți din zona privată. Ce v-a determinat să intrați în politică?

Nu am fost membru de partid până acum doi ani, dar m-a convins să fac acest pas faptul că nu îmi plăcea cum se dezvolta localitatea mea. Eu m-am născut la Cireșoaia, în cartierul poate cel mai sărac al localității. Provin dintr-o familie modestă, suntem 6 copii la părinți, tata a fost sobar…Noi toți copiii am reușit prin muncă cinstită să ne construim o casă, un rost, un trai decent și m-am simțit obligat față de conștiința mea, mi s-a părut că e o îndatorire creștină să îmi ajut semenii, făceam acest lucru și înainte, ca privat sau prin ONG-uri, dar am decis să o fac și din funcția de primar. Am câștigat alegerile cu 60% din prima și cu mare succes, iar acum constat că nu reușesc să ajut comunitatea mea pe cât o făceam înainte de a fi primar pentru că resursele la primărie sunt puține, suntem cu conturile blocate, ba chiar era să intrăm în insolvență.

Cum ați reușit să evitați insolvența?

Am reușlit să facem asta din păcate prin măsuri nepopulare, am restructurat personalul din Primărie. Oricum fuseseră angajați mult prea mulți. Am făcut economii de pe unde s-a putut. Am închis iluminatul public de la 12 noaptea până la 5 dimineața, am făcut economie la motorină și sperăm ca într-un an să achităm toate datoriile. Deja aproape că le-am achitat și am făcut asta fără nici un ajutor din afară. Am pus mai puține flori în parc, am trimis iarna oamenii în șomaj, puțin de colo, puțin de colo. Din păcatre avem un credit foarte mare care este o povară.

Pentru ce a fost folosit creditul?

Jumătate din el pentru apă. În loc să se atragă fonduri europene s-a luat un credit care ne costă dublu și pe care-l avem până în 2025. S-a mai făcut și o piață agroalimentară în care vinde un singur producător, în sfârșit, nu comentez. Aceste lucruri s-au întâmplat în perioada 2006-2008 și de atunci suntem într-o situație gravă.

E adevărat că sunteți în pericol de a fi suspendat din funcție?

Este deja constituită comisia pentru suspendarea primarului. Eu am contestat în instanță decizia de inițiere a acestui demers pentru că e o contradicție între Legea Administrației Publice și Legea Referendumului. Când s-a dat Legea Referendumului s-au scos câteva articole din Legea Administrației Publice, articole importante. Spre exemplu s-a abrogat articolul care spune că cineva verifică dacă primarul a încălcat legea sau a făcut niște abuzuri care să atragă suspendarea sa. Dacă se strâng semnături de la 20% dintre cetățenii localității trebuie să se organizeze referendum . Mie mi se pare incorect pentru că încalcă dreptul la autoapărare. Cum este dată legea acum , Baciu Gheorghe, primar, nu are dreptul să se apere. Nu l-a întrebat nimeni dacă ce au scris în acea petiție cei care vor suspendarea lui este sau nu adevărat.

Ce au scris opozanții dvs în petiție?

Tot felul de motive puerile. Că sunt câini fără stăpân, că s-au mărit taxele și impozitele, că stațiunea arată jalnic…Dar eu am avut între timp control de la Prefectură care a spus că tot ce am făcut a fost corect și legal. E posibil să suspenzi primarul ales cu 60% chiar așa ușor? Adică se adună ceilalți 40%, strâng semnături și organizează referendum…Și nu e nimic adevărat. Stațiunea arată mult mai bine decât arăta altădată, iar condițiile de făcut afaceri în Slănic Moldova acum sunt echitabile pentru toată lumea, nu unii pot face și alții nu. E adevărat că am luat măsuri nepopulare. Am început să îi executăm silit pe datornici, am adus prețul la apă la un preț corect, era la jumătate din prețul practicat în alte localități, taxa de salubritate înainte era pe gospodărie, lucru împotriva legii, căci legea spune că taxa de salubritate se plătește pe persoană…Toate aceste măsuri plus restructurările din primărie au dus la această antipatie a unor agenți economici sau a unor locuitori. Dar toate aceste măsuri au adus bani la buget. Mai mult, am insistat pe lângă firmele care făceau afaceri aici să își aducă sediile la Slănic Moldova. Ei își desfășurau activitatea aici, dar sediile erau în alte localități unde se duceau cotele defalcate. Eu personal mi-am adus sediul firmei la Slănic Moldova ca să dau un exemplu. Am o afacere în sisteme de securitate, de detecție de efracție și incendiu, de control acces. Lucrăm în multe zone din țară, dar cotele defalcate de la peste 60 de oameni vin la Slănic Moldova. Asta este o atitudine de gospodar. O acuză a agenților economici este că am mărit impozitele. De fapt impozitele până în 2015 au fost 1,5 la sută din valoarea de impozitare. În decembrie 2015 s-a redus la 0,2, de 7,5 ori mai mic, ceea ce era împotriva bunului mers al localității. Noi am venit în 2016, am constatat că vom pierde un milion cinci sute de mii de lei la bugetul primăriei numai din asta și pentru 2017 l-am adus la 0,6. Nu l-am adus la 1,5 la sută cât fusese înainte, ci la 0,6, dar l-am triplat față de 0,2. În 2018 este 1,1 față de Târgu Ocna unde e 1,48 sau față de alte localități unde e 1,5. Noi avem impozitul cu 30% mai mic față de alte localități, dar toată lumea spune că e prea mare pentru că se raportează la perioada în care plăteau foarte puțin spre deloc. Dar minusul acela trebuie recuperat. Când din 3 milioane cât aveam venitul pierzi dintr-odată 50% îți trebuie timp să recuperezi. Acum suntem încă în perioada de recuperare a acelor pierderi. În plus, am monitorizat cheltuielile din localitate pe zone, cât ne costă curățenia, am monitorizat cât ne costă curentul, cât ne costă florile și de-abia acum, septembrie va fi prima lună când veniturile încasate din zona stațiunii vor fi mai mari decât cheltuielile. Până acum s-au pus bani din impozitele cetățenilor și s-au dus în stațiune. De-abia de acum reușim să fim sustenabili. Am mai luat măsuri ca autorizațiile de funcționare să nu se dea fără avizele necesare. Pentru că unii și-au construit terase ilegal. Iar ei în loc să vrea să intre în legalitate vor să suspende primarul. Cum de primarul dinainte le dădea voie și ăsta nou nu? Iaca, nu mai vreau să mai continui o ilegalitate.

Printre alte acuze care vi se aduc este că ați închis o carieră de piatră.

Cariera de piatră nu a fost deschisă niciodată așa că nu aveam ce să închid. S-a luat o licență în 2001 care condiționa deschiderea carierei de niște lucrări de mediu. Aceste lucrări nu s-au făcut niciodată prin urmare cariera nu a funcționat. Totul a fost la negru. Funcționa ilegal. Am analizat dacă ar trebui să exploatăm noi piatra și am înființat anul acesta în martie Asociația Pietrarilor. În această zonă avem granit, o rocă numită gresie de Hârșa, o piatră foarte bună cu care pietrarii italieni au ridicat superbele clădiri din Slănic, Cazinoul și Hotelul Racoviță. Ar trebui ca Asociația Pietrarilor să ia licență pentru exploatarea pietrei sau măcar un aviz temporar de exploatare, să plătească redevență și să exploateze piatra în mod legal. Pietrarii care lucrează la negru să intre în legalitate și fie să își facă un pfa, fie să vină angajați la Asociație.

Slănic Moldova a adoptat sloganul de „localitatea fără criminalitate”. Așa este?

Poate că ”fără criminalitate” este prea mult spus. Dar Slănic Moldova este o localitate liniștită. Suntem și un capăt de drum, un fund de sac cum spun eu, și nu o localitate de tranzit. Așa că hoțul ar trebui să vină de la Târgu Ocna, de la 18 kilometri distanță, să fure și să se întoarcă ceea ce e mai greu. Tradițional, de copil, știu că la noi pe Valea Slănicului nu se fură.

Care este proiectul dvs de suflet pentru oraș?

Am un proiect mai amplu. În primul rând urmăresc redresarea economică a localității, să devenim sustenabili. Apoi rezolvarea problemelor juridice. Primăria a pierdut foarte mult din terenuri, din izvoare. Mi-aș dori să fim gospodari și pentru localitate nu numai pentru noi. Am cumpărat la Cireșoaia o casă pe care o vom folosi pentru un centru social, am primit o sponsorizare de la OMV pentru vila Rândunica unde vom face un centru pentru tineri…Proiectul meu de suflet este să unesc oamenii. Suntem o comunitate mică și comunitățile mici sunt foarte ușor de dezbinat. Trebuie promovate valorile locale, oamenii corecți să fie scoși în față, iar oamenii leneși și incorecți să fie puși la treabă. Mi-aș dori ca Valea Slănicului să fie o vale a prieteniei. Peste 95% dintre locuitorii Slănicului lucrează în tursim și în servicii unde contează foarte mult cum vorbești și cum te porți. În plus, am putea dezvolta agroturismul. Deocamdată nu avem decât o singură fermă agroturistică. Ar trebui să avem producătorii locali care să vândă produsele hotelurilor și turiștilor. De pildă, la Răvășitul oilor se adună toți fermierii din zonă și își vând produsele.

Ce se petrece la Răvășitul oilor?

Atunci se face alesul oilor. Părinții mei au avut oi toată viața. Și primăvara oile se dădeau la stână. De pildă, tata avea 10 oi și înainte de a le da ciobanului le însemna, ori le vopsea ori le perfora lobul urechii. Toamna când venea turma de la stână noi ne duceam să alegem oile noastre. Și atunci se făcea o masă mare. Ciobanul dădea mămăliga cu brînză, noi mergeam cu țuica și cu vinul și era o zi festivă. Acum nu prea mai sunt crescători individuali. Când eram copii, îmi amintesc că tot timpul aveam vacă, porc în gospodărie, niciodată mai puțin de opt oi. Acum lumea a devenit comodă și nu prea mai crește animale în bătătură. Dar sunt fermieri în zonă, sunt cam 2500 de capete de ovine și caprine. Proiectul meu ar fi ca hrana turiștilor să fie asigurată și din produse locale. Am făcut o asociație” Munte, Petrol, Apă, Sare” formată din opt localități și avem în strategia noastră un proiect de economie circulară. Un alt proiect ar fi să readucem la Slănic Moldova centrele de pregătire sportivă. Aș vrea să facem și un orășel al copiilor în parcul central iar la capătul de sus al pârtiei de schi un centru de tineret în care să organizăm spectacole și cât mai multe evenimente. Am vrea să devenim cea mai eco stațiune din țară.

E suficient un mandat pentru a realiza toate aceste lucruri?

Eu vreau să am conștiința împăcată că am făcut maximum din ce se putea în acest mandat. Mai departe nici nu m-am gândit dacă mai candidez sau nu. Dacă eu voi considera că nu pot să-mi formez o echipă și să coagulez un nucleu de oameni în jurul meu voi fi conștient că acest lucru și voi pleca. Cum Slănicul e un fund de sac, cum ziceam, aproape toți cei care lucrează aici fac naveta și imediat ce găsesc un post mai aproape de casă pleacă. Avem nevoie de specialiști. Am scos la concurs post de arhitect șef și nu s-a prezentat nimeni, avem nevoie de oameni în comunicare, în educație, jumătate dintre cadrele didactice din Slănic fac naveta.

Ce se întâmplă cu Cazinoul, clădirea emblematică a Slănicului?

Acum este închis. A fost privatizat. Suntem mâhniți din cauza asta. Nu pentru cazinou ci pentru sala de spectacole care are și o arhitectură foarte frumoasă. Gândiți-vă că o comună are un cămin cultural de 100 de locuri, iar noi nu avem o sală, e rușinea noastră. Ținem spectacole vara în foișorul de muzică din parc. Am discutat de foarte multe ori cu proprietarul cazinoului, dar fără rezultat. Încercăm să inițiem un proiect de expropriere pentru utilitate publică. Dar asta presupune mulți bani. Bani pe care primăria nu îi are.

După această experiență de doi ani în funcția de primar, ați putea da o definiție politicii?

Politicii în general da, dar politicii românești nu. Sincer nu înțeleg de ce la noi interesul politic nu e nici măcar cât de cât aproape de lista de priorități a oamenilor. Politicul trebuia să stabilească niște priorități: apă, canal, cadastru. Când se stabilește bugetul la județ cum este posibil ca o comună să primească bani mai mulți decât o stațiune turistică? Pentru că primarul e dintr-un alt partid decât cel de la guvernare, nu-i dăm bani. Și atunci cum să văd eu politicul? Vă spun sincer: cu viteza cu care am intrat în politică cu viteza asta voi ieși. Pentru că nu mă simt într-un mediu sănătos de dezvoltare interumană. Politica ar trebui să fie politică, iar administrația administrație. Eu am venit ca om de administrație. Sigur, sunt membru de partid și fac politică, dar nu sunt un politruc. Cred în principiile liberale, cred în competitivitate, dar nu minimalizez responsabilitatea socială. Și mai pun o întrebare: cum poți să fluturi mereu drepturile omului fără să le pui la pachet cu obligațiile omului? Noi avem în egală măsură și obligații. Sigur că tu ca cetățean ai drepturi, dar obligația să îți plătești taxele și amenzile nu o ai? Dar cât timp deciziile politice vor avea ca prioritate atragerea imediată a voturilor și nu un proiect cu viziune, pe termen lung, lucrurile nu se vor schimba în bine.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Saga izvoarelor de apă minerală din Slănic Moldova

  1. lmihai

    Vorbe , vorbe, la Slanic Moldova nu se poate ajunge ptca soseaua este praf, toata vara s-a circulat pe drumul vechi , dinspre Tisesti, Tg,Ocna, tot ce se face in statiune este o carpeala, nimic nu-i facut de specialisti, arhitecti, peisagisti, etc.., ddrumul spre izvoare este inspaimantator, degradat ingrozitor, totul are amprenta anilor comunisti, fara suparare, este grotesc…
    Dar trebuia sa prezentati proprietatile primarilor, al lui Adrian Serban(poate i-am gresit numele) si chiar si al celui care acum se prezinta cum ca, i-ar pasa vezi Doamne, de statiune!
    Sa fim seriosi!

    Reply
    • robert

      E interesant articolul. Vezi cu ce se confrunta un primar dintr-o localitate micuta si cu putine resurse financiare.

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *