Mihai Goțiu

Să demontăm niște mituri. Locurile de muncă la Schweighofer și beneficiile pentru statul român. Și cum putem câștiga mult mai mulți bani, mult mai multe slujbe, tăind mult mai puțin lemn!

În scrisoarea adresată Guvernului României anul trecut, dar și în contraatacul mediatic de criză, compania Schweighofer Holzindustrie a pus pe tapet problema locurilor de muncă pe care le susține. Și vorbește de 2.500 de locuri de muncă în fabricile existente până acum și încă vreo 650 în cea de la Reci, pornită pe șest luna trecută. Vi se par multe? Într-o țară cu industria pusă pe cioate, da, ar putea părea multe. În fapt, sunt extrem de puține.

”O abordare a problemei tăierilor ilegale care nu include toate părţile implicate, o limitare unilaterală a pieţei forestiere susţinută de un grup de interese, ar putea avea ca efect dispariţia a mii de locuri de muncă din România şi ar putea pune în pericol investiţii viitoare ale Holzindustrie Schweighofer, dar şi ale altor investitori potenţiali”

Din scrisoarea deschisă trimisă recent de Schweighofer fiecărui membru al CSAT (aici)

Să facem un calcul comparativ. O fabrică de mobilă de la Câmpeni cu 200 de angajați, consumă 5.000 de mc de cherestea anual. La o pierdere de aproximativ 30% (de la buștean la cherestea) e vorba de aproximativ 7.000 de mc de buștean anual. În același timp, conform propriului site, Schweighofer Holzindustrie debitează (oficial) 1,45 milioane de mc de buștean la Sebeș, 1,45 milioane de mc de buștean la Rădăuți și 800.000 de mc de buștean va fi capacitatea fabricii de la Reci. În total, 3,7 milioane de mc de buștean/anual. Să împărțim această sumă la cei 7.000 de mc de buștean necesari pentru o fabrică de mobilă și apoi să înmulțim cu 200 (numărul de angajați din fabrica de mobilă care folosește 7.000 de mc anual). Cifra trece de, atenție, 105.000 de locuri de muncă! Ce spune acest lucru? Că dacă ar lucra la capacitate maximă, prin prelucrarea primară efectuată de Schweighofer Holzindustrie, care exportă semi-fabricate, România ar exporta, de fapt, peste 100.000 de locuri de muncă! La care se adaugă pierderile cauzate de externalizarea profitului (asta e, e companie străină). Iar Schweighofer nu e singurul mare abator de lemne!

Desigur, putem calcula și altfel: dacă vrem să compensăm total cele 3.150 de locuri de muncă de la Schweighofer (cifra e din comunicatele companiei, real sunt mai puțini) e suficientă o cantitate de 110.250 de mc de buștean. Adică de 33 de ori mai puțin decât e necesar pentru abatoarele de lemn Schweighofer.

Putem merge cu calculele și mai departe și să ne jucăm cu cifrele. Conform Inventarului Forestier Național, anul trecut s-au tăiat în România 26,9 milioane mc de lemn, într-un raport de aproximativ 2 la 1 (2 mc tăiați legal, un mc ilegal), raport confirmat indirect și de apelurile la Radarul Pădurilor (câte transporturi s-au dovedit a fi fără acte în raport cu cele cu acte – detalii aici). Repetând calculele de mai sus, ar rezulta că dacă întregul lemn în 2014 s-ar utiliza pentru a produce mobilă am putea avea aproape 770.000 de locuri de muncă în domeniu! Evident, nu se pune problema așa, o parte importantă a lemnului se folosește pentru uz gospodăresc (lemn de foc) și e nevoie de cherestea și bușteni și în industria internă a construcțiilor.

Marja este, însă, atât de uriașă încât să putem spune că se poate reduce drastic cantitatea de lemn tăiată (inclusiv cea legală), păstrând și chiar generând zeci de mii de noi locuri de muncă în industria mobilei (fără a lua în calcul locurile de muncă pe orizontală, în fabricile de feronerie, lacuri, vopsele etc.). În același timp, se mai spulberă și un alt mit (apărut în dezbaterile din ultimele săptămâni), conform căruia stoparea/blocarea companiilor străine specializate în procesare și export de cherestea, ar avantaja ”mafioții” autohtoni. Asta pentru că volumul de lemn tăiat ar fi mult mai mic.

În emisiunea Biziday, de joi seara, Moise Guran a relevat un alt aspect. La 1,7 milioane de lem prelucrat în industria mobilei și pal-ului, exporturile (fără ce se vinde pe piața internă) sunt în valoare de 2,2 miliarde de euro. La o cantitatea aproape dublă de lemn exportat (”prelucrat” e cam mult spus în cazul cherestelei) de buștean, cherestea și lemn de foc, valoarea exporturilor e de 800 de milioane de euro (povestea cu lemnul de foc exportat merită dusă un pic și mai departe, surse din industrie afirmând că, de multe ori, în special în cazul fag-ului, se exportă și lemn de rulaj ca lemn declasat, și chiar și lemnul declasat poate fi prelucrat pentru a obține plăci). (vezi înregistrarea emisiunii aici)

Sunt cifre și date la finalul cărora concluzia e destul de simplă: stoparea exportului de masă lemnoasă (ATENȚIE: nu doar bușteni și lemn de foc, ci și cherestea – că asta e bătaia peștelui) e primul pas pentru a opri masacrarea pădurilor. Rămânem și cu mai multe păduri, și cu mai multe locuri de muncă, și cu mai mulți bani! Aaa… că banii ăia nu se mai externalizează și nu se mai fac parandărăt e problema pentru care onor politicienii autohtoni se dau de ceasul morții ca să găsească tot felul de explicații că ”nu se poate”. Că mai e o problemă: cu cât mai puțin lemn tăiat legal, scade, procentual, și lemnul tăiat ilegal (că e raport direct între astea – că poți supra-încărca mai puține camioane cu lemn; cu cât mai puține transporturi legale cu atât mai puține cele ilegale acoperite de actele celor legale; unde mai pui că același personal – de poliție, jandarmi, corpuri de control, procurori – are de verificat mai puțin, implicit, poate fi mai eficient). Dar cu cât scade volumul de lemn tăiat se duc pe apa sâmbetei sute de milioane de euro de șpagă… Ca să înțelegem problema reală.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

21 thoughts on “Să demontăm niște mituri. Locurile de muncă la Schweighofer și beneficiile pentru statul român. Și cum putem câștiga mult mai mulți bani, mult mai multe slujbe, tăind mult mai puțin lemn!

  1. Tempor

    Nu am date oficiale, insa datele din mai multe surse indica faptul ca in prezent, din exploatatiile forestiere se obtine un procent de cca 30% masa lemnoasa clasa, categoria, calitatea I de lemn. Pentru obtinerea de produse finite de calitate, aceasta masa lemnoasa presupune consumuri materiale (in principal consum de materie lemnoasa) si costuri de productie cu mult mai mici decat daca s-ar utiliza lemn din clasele calitative inferioare.
    Ce inseamna aceasta remarca: daca din 100.000 de mc de bustean recoltat 30.000 de mc sunt de clasa I, noul cod silvic, prin faptul ca nu specifica clasa de calitate, permite ca un singur cumparator sa achizitioneze 30% masa lemnoasa adica toata masa lemnoasa de calitatea I, aceasta insemnand tot incurajarea si protejarea monopolului.
    As interzice exportul de lemn de stejar, cires (care au un pret foarte mare pe piata) in forma bruta. As permite numai exportul de produse finite cu un inalt grad de prelucrare si finisare. Asa se aduc si mai multi bani in tara.

    Reply
    • Tempor

      Clasa calitativa a masei lemnoase se refera la calitatea unei singure specii.
      De exemplu: clasa, calitatea I de FAG presupune ca busteanul sa fie sanatos, drept cu foarte putine noduri, …

      Reply
  2. Qui Bono

    Domnilor, ati facut un research sumar (la desctop) si vorbiti despre marje si cifre de afaceri fara a avea nici macar o idee vaga despre aceasta industire (nu vorbesc de expertiza).

    Cunoasteti dv vreun investitor roman (de-al fostru) pregatit sa bage vreo 700 milioane de euro in fabrici de procesare a materiei prime, plus 1 miliard de euro in fabrici de mobila, branduire, si mai vreun miliard doua de euro in centre de desfacere prin europa (vezi IKEA, Minotti, etc) ? Si la semifinite exista risc, costurile de productie sunt mari, marja de castig este relativ mica, concurenta este foarte mare (Suedia, Norvegia, Germania, Polonia, Cehia, Austria, Franta, Canada, Finlanda, USA, Rusia, etc.) daramite la produse finite si mobila.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Qui Bono: da, cunosc producători de mobilă din România, care au pornit de la zero, cu ateliere cu 4-5 angajați (inclusiv patronii) și care acum au sute de angajați și majoritatea producției o exportă; sunt suficiente ateliere de cherestea care le pot furniza scândurile, de asemenea pornite de la zero; și e vorba de sute de asemenea afaceri în Ro (din păcate și sute de asemenea afaceri au fost închise în ultimii ani din cauza concurenței monopoliste);
      dezvoltarea locală nu înseamnă mega-corporații; înseamnă însă, mult mai multe locuri de muncă, beneficii mult mai mari și pe plan local, și pe plan național, și, deloc paradoxal, mult, mult mai puțin lemn tăiat pentru asta

      Reply
    • Tempor

      Problema este ca interesul acestor companii gigant este de a acapara tot lemnul de calitate de pe piata internationala.
      La costuri mici profituri mari.
      Nu stiu cum s-ar descurca daca ar lucra numai cu lemn de calitate inferioara!???
      Firmele mici care nu au acces la materie prima de clasa I se confrunta cu costuri mari si profituri tot mai mici diminuate si mai mult odata cu cerintele tot mai mari de protectia mediului. In timp, toate firmele occidentale au fost mari poluatoare si s-au conformat normelor de poluare in ani de zile.
      Noi trebuie sa implementam sistemele ecologice de productie la costuri foarte mari raportat la profiturile obtinute din prelucrarea materiei prime de clase inferioare.
      Cat despre branduire, centre de desfacere … brandurile nu s-au facut cunoscute peste noapte, si lor le-a trebuit zeci de ani sa se faca cunoscute!

      Reply
  3. Bogdan A

    Matematica nu poate fi contestata, pe aceeasi muzica cred ca poti sa iti dai cu parerea despre tot si despre toate, multi citesc putini cunosc.
    Iti dau niste date, poate le vei folosi in noi ecuatii – in Romania exista de doua ori mai mult fag decat rasinoase (volum fag = 2 x volum rasinoase). Fagul este iertat de Schweighofer, nu l-a folosit niciodata, de 25 de ani a fost liber pentru romani sa dezvolte industria fagului. Calculeaza cate locuri de munca si cate miliarde de euro genereaza resursa fag. Cred ca la locuri de munca putem calcula 2 x 100.000 (cifra din articolul tau pentru rasinoase) deci 200.000 locuri de munca, nu?
    Acum compara putin cu realitatea.. In realitate sunt cateva zeci de mii.. Deci teoria ta ramane din pacate doar teorie, in viata reala nu s-a verificat.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Bogdan A: 1) o mare parte a pădurilor de fag sunt în zonele de pădure virgină – interzis la tăiat 2) pădurile de fag sunt, în special, în zonele colinare înalte, unde există și alte ocupații (spre deosebire de zonele de munte, unde cresc rășinoasele și alternativele sunt mai puține) 3) chiar și în Ro, dar și la export se caută mobilă de brad/molid și stejar (fagul e folosit cel mult ca furnir) – chestie de gust 4) de unde ați luat datele conform cărora ar exista dublu păduri de fag față de rășinoase – conform IFN sunt ambele pe la 30% din suprafața pădurile României? dacă aveți alte date, vă rog să indicați sursa

      Reply
    • Codruta

      Si in general (nu doar in Romania) cata mobila din fag ai vazut, comparativ cu mobila din brad?
      te-ai gandit, poate, ca necesita si ceva diferente (inclusiv consumuri tertze) in tehnologia de prelucrare?

      Reply
  4. Mihaela

    Observ ca nu se mentioneaza nimic despre corespondentul lui Schweighofer pe piata fagului : Kronospan . La ei merge o parte covarsitoare din fagul de pe piata care se intoarce la noi sub forma de OSB, parchet laminat, placaj etc . Evident, ele vin inapoi din import, cumparam produse cu materie prima romaneasca si profit nemtesc . :)) Si acolo e jaf, doar ca exploatarea se face prin terti, puternic incurajati de firma mama . Cu Schweighofer marea durere e faptul ca ca ei achizitioneaza mult lemn de diametre mici provenit. din paduri tinere care legal nici nu pot fi explotate prin taiere la ras, doar rarituri si taieri accidentale si de igiena . Nu poti obtine atata amar de lemn din taieri accidentale, rarituri sau de curatire . Ironia e ca lucrez intr-o fabricuta de tamplarie care are un punct de debitare al busteanului pentru consum propriu . Am avut nevoie de lambriu de molid si a fost mai avantajos pentru noi sa-l importam din Austria decat sa-l producem in fabrica noastra ! Busteanul de molid e foarte scump si aproape ca nu se mai gaseste, ajunge tot la Schweighofer .

    Reply
  5. Costel 38

    Argumentele imi amintesc de fabula lui La Fontaine, cu Perrette care-si facea planuri. Si ce s-a ales de ele?
    „Adieu, veau, vache, mouton, couvee..”
    Donule Gotiu, avem si noi romanii zicala cu baba si razboiul. Se vede treaba ca n-avem ce trebuie!!
    -Dece nu mai avem nici macar fabricile de mobila dinainte de ’89?
    – Fiindca nu ne-au lasat austiecii!!!!!!
    „Vesnic altii sunt de vina, domnilor, nu este-asa?” (Eminescu)

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Costel 38: din păcate, în cazul de față se aplică… după prima parte a anilor 2000 locurile de muncă din industria mobilei s-au redus aproape la jumătate

      Reply
  6. Tete

    Un protest la poarta ambasadei Austriei nu isi are rostul, sunt niste golani. O solutie este un „protest” chiar la poarta fabricilor respective, in asa fel incat sa fie direct afectati.

    Reply
  7. Tudor

    Domnilor – NU AUSTRIECII SUNT PROBLEMA !!!!!!
    1. Firmele cumpara lemn de la romani;
    2. Regia Nationala a Padurilor incheie contractele;
    3. Jaful din anii 90 – 2005 l-au facut gaterele romanesti care au distrus padurile;
    4.
    5.
    ……………………….

    Reply
  8. remus

    Sa plece cit mai urgent. Daca se poate, si miine. Putem si fara ei. Romania va respira aer mai curat. Sa dea statul in judecata ca nu ii mai lasa sa decoperteze muntii? Prima data sa planteze cite un copac pentru fiecare arbore taiat.

    Reply
  9. Silviu Costea

    Ati pus punctul pe i, asta e de fapt ce lipseste in ind. lemnului. Fabricile de mobila si ceilalti potentiali vslorificatori ai masei lemnoase – pe care sa zicem ca am „deturna-o” de la Holz industrie Scweighofer nu are cine s-o prelucreze, am distrus cu buna stiiinta acest sector al prelucrarii. Iar ca sa il refacem costurile sunt uriase, cu toata speranta fondurilor nerambursabile.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Silviu Costea: nu e nevoie de costuri uriașe pt. refacerea industriei mobilei: nu mai e necesar să apară mari fabrici, cu mii de locuri de muncă; la Câmpeni, după ce a intrat la apă fabrica de stat, au apărut ateliere cu 4-5 angajați la început, care, în aproximativ 10 ani au ajuns să aibă de la 50 la 200 de angajați; totul e ca să se oprească jaful și micile afaceri de genul ăsta să aibă șansa să pornească înainte de a dispărea cei care au experiență în domeniu (maiștri, ingineri, muncitori care au lucrat în fostele fabrici de mobilă0

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *