Ionuț Dorobanțu

S-a prescris sau nu dosarul Microsoft? Calculul DNA: Decât o achitare de răsunet mai bine o clasare de răsunet!

În august 2017, printre procurorii DNA s-a confirmat o presimțire sumbră: în cazul Microsoft, de trei ani de zile, muncesc degeaba. Teama era mai veche, dar o vreme au sperat că vor putea totuși, măcar în acest caz, să obțină o decizie favorabilă. Însă pe măsură ce tot veneau decizii de la Înalta Curte, întemeiate pe hotărârile CEDO, șansa părea tot mai îndepărtată. Decât o achitare de răsunet, mai bine o clasare de răsunet, au gândit procurorii. Mai rămânea doar să decidă când și cum fac anunțul. În cele din urmă anunțul a picat, ca un trăznet, în prima zi a lui februarie.

Cronologia celei mai mari implozii judiciare a istoriei recente

Practica neunitară a instanţelor privind modalitatea de calcul a prescripţiei ar fi de vină pentru dezastrul DNA în cazul Microsoft (partea cu miniştrii PSD din Guvernul Năstase). Este concluzia conturată după ce România curată a stat de vorbă cu toţi actorii din acest caz, a analizat toate faptele şi a pus cap la cap toate termenele.

Deşi, iniţial, instanţele considerau că termenul de 10 ani de curgere a prescripţiei la abuzul în serviciu începe la data producerii pagubei sau la data ultimei plăţi făcute în cadrul contractului, ulterior Instanţa Supremă şi-a consolidat practica în sensul că termenul de curgere a prescripţiei începe la data semnării contractului. Este o diferenţă uriaşă cu efecte devastatoare în dosarul Microsoft: aşadar, prescripţia ar fi curs de la data semnării contractului sau „ultimei acţiuni”, adică 21 octombrie 2004, ceea ce înseamnă că faptele s-au prescris pe 21 octombrie 2014.

Iniţial, procurorii au considerat că prescripţia curge de la data producerii pagubei, adică „ultima plată” făcută în cadrul contractului, 5 aprilie 2009, ceea ce înseamna că faptele s-ar fi prescris pe 5 aprilie 2019.

Cum şi-au dat seama procurorii în 2018 că faptele ar fi prescrise din 2014?

Mai întâi a fost decizia Instanţei supreme în cazul Fenechiu din data de 31 ianuarie 2014 care spune că prescripţia curge de la data semnării contractului, însă procurorii nu au luat-o în seamă ca fiind izolată, în condiţiile în care celelalte instanţe considerau că prescripţia curge de la data producerii pagubei sau ultimei plăţi/facturi.

În 2017 însă, au venit alte două decizii al ICCJ în sensul celei din cazul Fenechiu, una chiar într-unul dintre dosarele Microsoft. Deja vorbim de o practică consolidată a Instanţei supreme într-un sens favorabil inculpaţilor şi bazată pe deciziile CEDO care spun că statul trebuie să facă în aşa fel încât să tragă la răspundere presupuşii infractori într-un termen rezonabil de la producerea faptei.

Potrivit şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, această schimbare de viziune a Înaltei Curţi i-a determinat pe procurori să nu forţeze o trimitere în judecată a foştilor miniştri PSD Ecaterina Andronescu, Şerban Mihailescu, Dan Nica, Silvia Ţicău, Alexandru Athansiu şi Mihai Tănăsescu. Dosarul ar fi ajuns chiar la Înalta Curte şi ar fi riscat o achitare de răsunet pe motiv că faptele sunt prescrise. Aşa că procurorii au optat pentru varianta unei clasări de răsunet.

Este o schimbare majoră de strategie a DNA, asaltată din toate părţile. Practic, DNA a renunţat la atitudinile forţate, văzute ca abuzive, dar care ar fi putut avea minime şanse de reuşită. Însă şanse de reuşită, chiar şi minime, ar fi existat dacă dosarul ar fi ajuns la judecători de la ICCJ care ar fi considerat că prescripţia curge de la data ultimei plăţi, adică 5 apilie 2019, ceea ce ar însemna că faptele se prescriu abia în 2019.

Controversa calculării prescripţiei

La data de 5 iunie 2013 când a fost sesizată de către premierul Victor Ponta şi la data de 26 septembrie 2014 când DNA cere aviz pentru 9 foşti miniştri din Cabinetele Năstase şi Boc, procurorii considerau că termenul de prescripţie se scurge de la data efectuării ultimei plăţi în contractul Microsoft, adică 5 aprilie 2009, ceea ce însemna că faptele se prescriu pe 5 aprilie 2019. Termenul de prescripţie la abuz în serviciu este de 10 ani.

Ce spune DNA cu privire la termenul de prescripţie

„Procurorul care instrumenta cauza, la momentul solicitării avizelor (Mihaela Iorga Moraru – n.r.), a considerat că termenul de prescripţie se calculează prin raportare la momentul efectuării ultimei plăţi, respectiv la epuizarea efectelor infracţiunii”, se arată în răspunsul DNA.

„Soluţiile de clasare din 2018 s-au bazat pe o interpretare diferită a legii penale, conform căreia momentul de referinţă este data actului juridic care dă naştere obligaţiei de plată în sarcina statului, respectiv adoptarea hotărârii de guvern menţionate. Interpretarea dispoziţiilor legale referitoare la modul de calcul al termenului de prescripţie este susceptibilă să dea naştere unor soluţii neunitare, inclusiv la nivelul instanţelor de judecată. Soluţia a fost adoptată după ce ÎCCJ a admis plângerea unui inculpat din prezenta cauză împotriva controlului judiciar şi a reţinut că faptele acestuia sunt prescrise.

Cu privire la prescripţie, au existat interpretări diferite referitoare la modul de calcul. Iniţial, a fost calculat termenul de prescripţie de la data efectuării plăţilor (15 aprilie 2009), iar in acest sens s-a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale si apoi s-a efectuat urmărirea penala. Daca s-ar fi calculat termenul de la data încheierii contractului (21.10.2004), aşa cum avea sa reiasă din practica ulterioară a instanţelor, se putea închide dosarul încă din 2014. Mai mult, s-au întocmit trei rechizitorii, s-a stabilit, cu probe, starea de fapt şi ce s-a întâmplat la data încheierii contractului. Aceste investigaţii nu puteau fi făcute fără a obţine în prealabil avize de începere a urmăririi penale, potrivit legii”, arată DNA.

Ce spune procuroarea Mihaela Iorga Moraru cu privire la termenul de prescripţie

Contactată, procuroarea Mihaela Iorga Moraru consideră şi acum că a avut dreptate şi că faptele se prescriu în 2019. „Momentul emiterii ultimei facturi e momentul epuizării infracţiunii”, a explicat ea.

31 ianuarie 2014: Înalta Curte prin Completul de 5 judecători prezidat de Livia Doina Stanciu, acum judecător la CCR, l-a condamnat pe fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu la 5 ani de detenţie. În motivarea deciziei, se arată că „data săvârşirii infracţiunii, în cazul infracţiunilor continuate este data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni” (pagina 205).

Practic, instanţa stabileşte că termenul de prescripţie curge din momentul semnării contractului, nu al ultimei plăţii. În cazul Microsoft, ultima acţiune ar fi fost pe 21 octombrie 2004 cînd Guvernul Năstase a emis un HG prin care a parafat contractul cu Microsoft. Pe cale de consecinţă, s-ar fi prescris 10 ani mai târziu, adică pe 21 octombrie 2014.

Potrivit unor surse oficiale din DNA, procurorii au considerat această decizie drept una izolată şi nu au ţinut cont de ea în condiţiile în care şi astăzi unele instanţe consideră ca termenul de prescripţie curge de la ultima plată. Adică în cazul nostru din data de 5 aprilie 2009 ceea ce ar însemna că se prescrie în 2019.

Cea de-a doua decizie a Înaltei Curţi pe prescripţie

Începutul lui 2017: Înalta Curte îşi motivează decizia în cazul revocării controlului judiciar la Silviu Hotăran. Surpriză, ICCJ spune că faptele sunt prescrise:

„Măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul Hotăran Silviu apare ca fiind nelegală, întrucât se constată existenţa unei cauze de împiedicare a acţiunii penale împotriva acestuia, respectiv prescripţia răspunderii penale”, se arată în motivarea ICCJ.

Instanţa a considerat că termenul de prescripţie curge de la data „ultimei acţiuni”, adică din 2004, deci faptele lui Hotăran ar fi prescrise încă din 2014.

Cea de-a treia decizie a Înaltei Curţi pe prescripţie

2 august 2017: Înalta Curte îl condamnă definitiv pe omul de afaceri Puiu Popoviciu la 7 ani de închisoare. În aceeaşi sentinţă însă, ICCJ achită 7 funcţionari ca urmare a intervenirii prescripţiei:

„Cu referire la inculpaţii Luican Ion Mihai Florin, Toader Gabriel Răsvan, Todiraş Ioan, Minea Lizeta şi Petrulian Gheorghe:

(…) admite pentru fiecare inculpat cererea de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale. (…) prescripţia specială a răspunderii penale intervenind la data de 30 mai 2016”.

Potrivit unor surse oficiale din DNA, Înalta Curte a stabilit prin această decizie pentru a treia oară că termenul de prescripţie curge de la data „ultimei acţiuni”, nu de la data „ultimei plăţi”. Din acest moment ar fi devenit clar pentru procurorul de caz George Matei că Instanţa Supremă – unde ajung dosarele Microsoft – consideră că faptele s-au prescris în 2014, deşi alte instanţe cum ar fi Curtea de apel Bucureşti calculează curgerea termenului de prescripţie de la data „ultimei plăţi”. Aşa că procurorul de caz a continuat ancheta doar cu privire la Florică şi Pescariu şi a finalizat ancheta cu rechizitoriul din 1 februarie 2018, prilej cu care a clasat şi faptele faţă de foştii miniştri ai Guvernului Năstase pe motiv că a intervenit prescripţia, ţinând cont de modul de calcul stabilit de Înalta Curte.

De ce nu s-a cerut un recurs în interesul legii

Practic, suntem în faţa unei practici neunitare a instanţelor aşa că se pune întrebarea de ce DNA nu a cerut Procurorului general să solicite ICCJ judecarea unui recurs în interesul legii care să stabilească pentru toate instanţele cum se calculează prescripţia, de la data „ultimei acţiuni”/ data semnării actului sau de la data „ultimei plăţi”/data producerii consecinţelor?

Surse oficiale din DNA au explicat că în 2017 era clară deja practica consolidată a ICCJ de a calcula curgerea prescripţiei de la data semnării contractului, adică în 2004. din moment ce au fost 3 decizii în acest sens.

Ce i se reprozează primului procuror de caz Mihaela Iorga Moraru

Deşi pare că nimeni nu e vinovat, totuşi responsabil a fost scos primul procuror de caz din dosarul Microsoft, Mihaela Iorga Moraru, potrivit comunicatului DNA din 1 februarie.

Ei i se reproşează mai multe presupuse nereguli, la care Iorga Moraru are de asemenea argumente. Aşa că pare a fi mai mult un război intern între procurori, în timp ce adevărata cauză a clasării dosarului Microsoft ar fi schimbarea de practică a Instanței Supreme, bazată pe deciziile CEDO.

Anul trecut, procuroarea a fost revocata din DNA, însă a câştigat procesul în primă instanţă şi s-a întors pe post. Deocamdată, spune că este în concediu de odihnă. Ulterior, a fost pusă sub acuzare de DNA Ploieşti pentru favorizarea făptuitorului Florian Walter şi a fost suspendată din magistratură. În iulie şi septembrie 2017, DNA şi Parchetul genral au sesizat însă Insecţia judiciară cu privire la procuroarea Iorga Moraru căreia i se reproşează mai multe presupuse nereguli:

1. Nu ar fi făcut nimic în plângerea companiei Fujitsu din 2010.

2. Avizul pentru anchetarea fostului ministru PSD din Guvernul Năstase, Adriana Ţicău, a venit pe 14 octombrie 2014, iar procuroarea a început urmărirea penală abia pe 22 octombrie 2014, la o zi dupa împlinirea termenului de prescripţie (în interpretarea Înaltei Curţi, date în decizia în cazul Fenechiu din 31 ianuarie 2014).

3. Pentru Valerian Vreme avizul a fost obţinut tot în octombrie 2014, iar urmărirea penală a fost declanşată în 12 septembrie 2017, trei ani mai târziu, de procurorul care a preluat dosarul din 2016, George Matei.

4. Pe 26 septembrie 2014, Iorga Moraru a cerut Parlamentului European ridicarea imunităţii europarlamentarului Dan Nica. Presedintele PE a anunţat că nu e nevoie de ridicarea imunităţii pentru că nu e vorba despre arestare sau percheziţie, dar procuroarea Iorga Moraru nu ar mai fi făcut nimic.

Ce spune procuroarea cu privire la aceste acuzaţii aduse de conducerile DNA şi PG

1. „Plângerea viza un abuz al angajaţilor proprii. Nu existau indicii cu privire la corupţie la nivel de miniştri. Nu existau indicii cu privire la un posibil abuz în cazul funcţionarilor autorităţii contractante. Am început urmărirea penală in personam faţă de funcţionarii respectivi, am efectuat percheziţii, au fost măsuri de supraveghere, a fost efectuată o constatare tehnico-ştiintifică. În cauză, de mai mulţi ani, este în derulare o comisie rogatorie. Mai multe date nu pot fi date la acest moment. Daca dosarul era reunit la dosarul mare, întrerupea prescripţia faţă de toţi participanţii”.

2. „Prescripţia la Adriana Ţicău nu intervine pe 21 octombrie 2014. De altfel, şi Înalta Curte în decizia prin care a revocat controlul judiciar la Silviu Hotăran spune că la Ţicău nu intervine atunci prescripţia. De la primirea avizului până la dispunerea continuarii urmăririi penale a fost un interval de câteva zile în care au fost pregătite actele. Am fost doi procurori. Nu am fost singură”.

3. „Legislaţia nu prevede un termen în care trebuia dispusă continuarea urmăririi penale după obţinerea avizului. Administram probe. Prin dispunerea continuării urmăririi penale faţă de Ţicău şi Funeriu aveam cadrul procesual pentru administrarea unei expertize. De altfel, domnul procuror Matei a primit dosarul în octombrie 2016 şi nu a dispus nici el continuarea urmăririi penale până în septembrie 2017. De ce?”

4. „Demersurile către Parlamentul european nu au fost făcute de mine. Din punctul meu de vedere nu era necesar un astfel de demers. Am considerat ca şi în cazul lui Valerian Vreme că trebuie să mai administrez probe. După atâţia ani cred că aţi observat că nu pot sa mă discreditez ca procuror întocmind un act de urmărire penală neargumentat. Nu spun că nu s-ar fi ajuns la dispunerea continuarii urmăririi penale, dar mai era mult de muncă. Speţa nu este una simplă. Nu e o simplă vânzare de licenţe. Din pacate nu a fost înţeleasă. Existau date în sendul că:

– au fost achiziţionate licenţe ce nu au fost utilizate

– au fost achiziţionate aceleaşi licenţe în cadrul a două programe distincte: Microsoft şi SEI

– licenţele nu erau recepţionate

– erau solicitate licenţe incompatibile cu calculatoarele din dotare

– au fost achiziţionate licenţe pentru calculatoare cu licenţe preinstalate

– au fost achiziţionate lecţii cu circa 10.000 de euro/lecţia, ce nu au fost utilizate, platforma nefiind funcţională şi multe altele.

Toate acestea trebuiau verificate pe calea unor expertize. Nu sunt genul de procuror care să las lucrurile la jumătate. Poate ca miniştrii aveau dreptate, dar obligaţia mea era să verific.”

Acestea sunt răspunsurile punctuale ale procuroarei Iorga Moraru la acuzaţiile aduse de conducerile DNA şi PG.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader: Într-o ţară normală, Kovesi ar fi putut să ia în calcul demisia

Şefa DNA Laura Codruţa Kovesi a dat primele explicaţii după eşecul major privind clasarea dosarului Microsoft în ce priveşte partea cu foştii miniştri PSD din Guvernul Năstase. Laura Codruţa Kovesi dă vina pe practica instanţelor care s-a schimbat, iar judecătorii au început să calculeze altfel termenele de prescripţie. Explicaţiile tehnice nu l-au convins pe ministrul Justiţiei Tudorel Toader care vorbeşte despre o grava neglijenţă managerială.

„Reporter: Să ne aşteptăm că urmează o cerere de revocare?

Tudorel Toader: Despre consecinţe vorbim altă dată.

Reporter: Însă dvs. ca ministru consideraţi că domnia sa ar trebui să ia în calcul demisia?

Tudorel Toader: Demisia este un act personal, într-o ţară cu un sistem judiciar care funcţionează normal se poate pune în discuţie”, a explicat ministrul Justiţiei pentru TVR.

Şefa DNA a declarat însă tot pentru TVR că nu îşi dă demisia.

„Ca şef al DNA nu pot să îmi dau demisia de câte ori se dă o soluţie de clasare pe motiv că nu sunt suficiente probe sau că s-a calculat într-un anumit fel termenul de prescripţie şi practica judiciară s-a schimbat”

Cine a scăpat de acuzaţii în dosarele Microsoft

Ca urmare a deciziei de clasare au scăpat de acuzaţii foştii miniştri din Guvernul Nastase, Ecaterina Andronescu, Serban Mihailescu, Dan Nica, Alexandru Athanasiu, Silvia Ticau si Mihai Tanasescu pentru că faptele sunt considerate prescrise. În cazul fostului ministru din Guvernul Boc, Daniel Funeriu, DNA a constatat că nu fapta nu este penală.

Cine a fost deferit Justiţiei în dosarele Microsoft

Totuşi în aceasta mare afacere de corupţie cu licenţe pentru programe produse de Microsoft, DNA a trimis în judecată doi foşti miniştri de la PDL, e vorba de Gabriel Sandu şi Valerian Vreme, oamenii de afaceri denunţători Claudiu Florica şi Dinu Pescariu, pe Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Dumitru Nicoale zis Niro şi Gheorghe Ştefan zis Pinalti. Aceţtia din urmă au fost condamnaţi şi între timp au ieşit din închisoare, dar statul nu şi-a recuperat în totalitate prejudiciul din acest prim dosar.

Va fi recuperat prejudiciul?

În marele caz Microsoft, prejudiciul total este de aproape 67 de milioane de dolari. Şefa DNA spune că în cele 4 dosare trimise în instanţă au fost puse sechestre de 62 de milioane de euro şi 23 de milioane de dolari, deci în eventualitatea unor sentinţe de condamnare, Fiscul ar avea de unde să recupereze paguba. Rămâne doar faptul că foştii miniştri PSD din Guvernul Năstase nu au putut fi traşi la răspundere ca urmare a intervenirii prescripţiei după modalitatea de calcul a Instanţei supreme, a explicat ea.

Timeline cu faptele relevante în acest caz

2010: „Compania Fujitsu a făcut o plângere legată de modul în care o parte din bani au fost scoşi din companie pe baza unor contracte fictive de prestări de servicii”, potrivit unui răspuns oficial al DNA din data de 2 februarie 2018. Dosarul a fost repartizat procurorului DNA Mihaela Iorga Moraru de la Secţia a 2-a, considerată la cea vreme unul dintre cei mai buni şi muncitori anchetatori ai DNA.

După cercetări finalizate abia în 2018 prin rechizitoriu semnat de un alt procuroru, George Adrian Matei, „a reieşit că banii respectivi proveniseră din comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi fuseseră spălaţi de Claudiu Florica şi Dinu Pescariu”.

5 iunie 2013: DNA a fost sesizată de către Corpul de Control al premierului Victor Ponta, ca urmare a unor controale la ministerele Comunicaţiilor şi Educaţiei Naţionale în legătură cu închirierea de licenţe pentru softuri Microsoft pentru calculatoarele din şcoli. Cazul a ajuns tot la procuroarea Mihaela Iorga Moraru.

Potrivit aceluiaşi răspuns oficial al DNA, „ulterior, pornind de la această sesizare care viza doar fapte din anul 2011 (pe vremea când ministru era Daniel Funeriu de la PDL – n.r.), procurorul (Mihaela Iorga Moraru – n.r.) a extins cercetările şi pentru alte perioade, respectiv 2004-2012, pentru a clarifica toate aspectele, începând de la încheierea contractelor pentru licenţele IT şi toate contractele adiţionale şi extensiile aferente”. Adică, şi pentru miniştrii PSD din Guvernul Năstase care au încheiat în 2004 contractul Microsoft cu intermediarul Fujitsu Siemens Computers a lui Claudiu Florică. Şi pentru miniştrii PDL Gabriel Sandu şi Valerian Vreme din Guvernul Boc.

26 septembrie 2014: şefa DNA Laura Codruţa Kovesi solicită avizul Parlamentului şi al Preşedintelui pentru anchetarea în marele dosar Microsoft a 9 miniştri din Guvernele Năstase şi Boc.

Marele dosar este spart în mai multe bucăţi.

24 martie 2015: Procurorul de caz Mihaela Iorga Moraru trimite în judecată primul dosar Microsoft cu Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Dumitru Nicolae zis Nicu Niro, Gheorghe Ştefan zis Pinalti şi fostul ministru al Comunicaţiilor din Guvernul Boc, Gabriel Sandu.

29 septembrie 2016: La cererea procurorului de caz Mihaela Iorga Moraru, care era sufocată de dosare, dosarul este repartizat altui procuror, George Adrian Matei.

21 noiembrie 2016 : Noul procuror de caz îi pune sub acuzare în al doilea dosar Microsoft pe foştii directori Microsoft România Silviu Hotăran şi Ovidiu Artopolescu şi pe omul de afaceri Claudiu Florică, denunţător în primul dosar Microsoft.

23 noimebrie 2016: Noul procuror de caz cere un nou aviz pentru foştii miniştri PSD Dan Nica, Silvia Ţicău şi Alexandru Athanasiu. Aici:

28 noiembrie 2016: Înalta Curte revocă controlul judiciar în cazul lui Silviu Hotăran.

13 septembrie 2013: Este trimis în judecată un al doilea dosar Microsoft în care este inculpat fostul ministru PDL al Comunicaţiilor Valerian Vreme.

27 septembrie 2017: Este trimis în judecată un al treila dosar Microsoft în care sunt inculpaţi oamenii de afaceri Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu şi fostul director al Microsfot România Călin Tatomir.

1 februarie 2018: Este trimis în judecată un al patrulea dosar Microsoft în care sunt inculpaţi oamenii de afaceri Claudiu Florică şi Dinu Pescariu. Ei sunt acuzaţi de fapte pentru care în 2010 făcuse plângere compania Fujitsu. Partea de dosar cu foştii miniştri PSD din Guvernul Năstase este clasat pe motiv că faptele sunt prescrise încă din 2014, iar pentru fostul ministru al Educaţiei din Guvernul Boc, Daniel Funeriu, se emite clasare pe motiv că fapta nu este penală.

Citiți și Lucian Davidescu: Dar cu dosarul EADS ce se întâmplă? S-a prescris și ăsta?


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

13 thoughts on “S-a prescris sau nu dosarul Microsoft? Calculul DNA: Decât o achitare de răsunet mai bine o clasare de răsunet!

  1. Jacques

    Când nu e nicio voință, se freacă trist procedurile, definițiile, accepțiunile etc.
    Justiția a devenit ținta și curva tuturor guvernelor de până acum: un simptom imens până la cer, care indică și orbilor că România nu este încă stat de drept. Când puterea și opoziția se agață de vorbele scrise (nu de principii), așa cum a făcut Johannis care a refuzat anticipatele, spre exemplu, viitorul nostru are culori sumbre.

    Reply
  2. gabriel radeanu

    Perplexitatea teatrului absurd, care descrie raportarea societatatii romanesti la legi si justitie.Au fost condamnati sau inculpati,doar cei care AU FURAT DIN BANII FURATI!Magistratii din Romania au ramas cu mentalitatea comunista,ca trebuie sa apere statul de infractori,cand de fapt trebuie sa aplice legea,nu sa fie avocatul institutiilor statului.In acest caz furtul a fost institutionalizat,cu demnitari romani responsabili si reprezentanti de nivel inalt ai multinationalei.In ceea ce priveste temporizarea dosarului,singurele ratiuni care pot fi retinute,sunt cele politice,impuse de institutia prezidentiala care a asigurat intangibilitatea si autocratia DNA-ului lui Kovesi.Cu alte cuvinte in Romania este rezonabil sa furi, atat cat stabilesc sefii ca ai voie sa furi,o continuitate a mentalitatii fanariote a mileniului trecut,consecventa recurenta istorica.

    Reply
  3. Dumitru

    Asa cum am scris-o pe-aici de ceva timp, DNA nu investigheaza straini. Presupunerea mea este ca au preferat sa astepte prescrierea pentru a nu trebui sa investigheze fapte care nu puteau sa nu implice straini. Pentru asta Kovesi trebuie sa plece (ideal la mititica).

    Reply
    • Dumitru

      EvZ vine cu o alta ipoteza : http://evz.ro/ipoteza-bomba-dosarul-microsoft.html . Cica Macovei si Kovesi au cumparat licente la fel de ilegal ca in „Cazul Microsoft” cand erau una ministereasa si cealalta la parchetul general. Macovei ar fi cumparat de trei ori mai multe licente decat calculatoare la toate institutiile din subordine. :) Lucrativa anti-coruptia, nu ?

      Reply
    • Pentru dumitru

      Pentru dumitru :
      Scuteste-ne de aberatiile tale nerusinate.
      Ai citit articolul ?
      Ce vina are DNA-ul pentru ca judecatorii corupti de la CCR au tot scurtat termenele de prescriptie ?
      Ce vina are DNA-ul ca ministrii s-au ascuns in spatele imunitatii ?

      Reply
      • Jan Valjean

        De ce sunt aberatii nerusinate ? Au luat Macovei si Kovesi licente la pret supraevaluat de multe ori ? Da sau nu ? Raspunde tu la intrebrea asta si nu te comporta ca si unul vinovat de a fi cumparat licente prin fraudarea bugetului satului.

        Reply
  4. Cave malus

    Textele art. 154 alin. 2 C.pen. raportate la art. 174 C.pen. lasă sa se înțeleagă că doar in cazul infracțiunii cu executare instantanee termenul de prescriptie a răspunderii penale curge de la data comiterii faptei(văzută ca actiune sau inactiune dar si de urmare a acesteia), pe considerentul ca aici producerea urmarii(prejudiciu, deces, etc) este imediată actelor de executare. Dar aici e vorba de regula pentru ca exista si excepții întrucat și un act singular poate produce dupa un timp chiar mai lung urmarea .În cazul infracțiunilor continuee , continuate și de obicei textul art. 154 alin. 2 C.pen. derogă și stabilește ca fiind acest moment al curgerii termenului prescripției răsp. penale cel al încetării acțiunii, al ultimei acțiuni ori inacțiuni , respectiv de la ultimul act. dfecxi dacă era voârba de o infrcatiune continuă sau continuată soluția era clșara – curge de la data încetării acțiuunii sau inacțiunii ori ultima actiune.

    Reply
  5. Ioan Serban

    Nu ma pricep la drept dar e adevarat ce presupun? Se va ajunge la furturi pe viitor ( ca oricum e prea putin din ce au de furat acum?): se face un contract fraudulos (tinut la secret) dupa zece ani (in care n-ai ce sa verifici ca deoacamdata nu s-a livrat nimic si nu stii daca este corespunzator…) se fac platile inclusiv spagile si toata lumea-i fericita !!! Curat murdar coane Fanica! (adica ICCJ)

    Reply
  6. Badea

    Avea dreptate Adrian Severin. Daca toti suntem hoti, atunci trebuie legi pentru hoti ca doar e tara hotilor. Kovesi demisa si Dragnea, Serban, Nicolicea sau alt puscaribil sa fie sefi la DNA si Inalta Curte. Asta vrea si AMP?

    Reply
  7. AVE

    Da mai – manipularea a ajuns la sfarsit; pacat ca si Romania Curata a intrat in hora.

    Ce a inceput cu mici atingeri acum a ajuns sa fie demonizare in toata regula. Toti infractori s-au pus pe DNA sa caute nod in papura si na au gasit ceva pana la urma; am uitata ca Inspectia Judiciara a gasit ca greseli doar faptul ca Kovesi a strigat la subalterni?

    Legislatia inepta nu o face DNA; el doar o aplica.
    Si sa facem apologia unei posibile erori cand ai 90% eficienta se numeste cherry picking – si da – face parte din manipulare.
    Nu suntem o democratie perfecta – dar sa te iei de una din putinele institutii care mai faceau ceva se numeste lovire cu tesla in stiti voi ce.

    Reply
  8. ionas

    Prescriptia este cheia sistemului juridic penal romanesc. Termenul de prescriptie este foarte scurt in noul Cod Penal iar modalitatile de intrerupere a prescriptiei sunt limitate.
    Tinind seama de ” independenta” procurorilor si a ” organelor ” sa nu ne mire ca si in alte cazuri va apare prescriptia ( EADS).
    De aceea procurorii trebuie sa aiba o raspundere – politica ca in SUA. In caz de esec ( prescriptie/achitare) trebuie intrebati de catre cetateni platitori de impozite : sunteti prosti sau corupti ?

    Reply
  9. Radu Negrut

    Raționamentul DNA privind calculul prescripției în funcție de data plății este cel puțin ciudat : X a semnat contractul din funcția de ministru , apoi a plecat și a venit Y ; funcție de interesele partidului său , Y poate face plățile mai repede ( ajutîndu-l pe X ) sau mai tîrziu ( incurcindu-l pe X ) . Astfel , acțiunile lui Y devin un element perturbator de natură strict subiectivă . Răspunderea penală fiind strict individuală , este normal ca în acest caz să se găndească în maniera judecătorilor de la Înalta Curte ( poate corupți , dar nedovediți ; însă sunt cei care decid ) .
    Apropo , bine documentat articolul , dar autorul comite o mare nedreptate : o ignoră complet pe Elena Udrea . Păi , se poate ? Chiar așa , nici măcar numele ? Nu a fost trimisă și ea în judecată laolaltă cu ceilalți ? Atîta doar că spre deosebire de ceilalți inculpați ( inclusiv Dorin Cocoș !!! ) pledează nevinovat ? Ceva informații despre dosar ? Nu e prima dată cînd RC scrie despre contractul Microsoft din 2009 , ignorînd-o pe distinsa doamnă . Asta-i curată discriminare , zău așa !
    Doamna procuror de caz susține referitor la contractul din 2009 că au fost achiziționate licențe care nu au mai fost utilizate . Contractul prevedea închirierea a 145000 ( unasutăpatruzecișicincidemii ) kituri Windows 7 Professional + Office 2010 Professional pentru 5 ani . Poate avansa un număr pentru cele neutilizate ? Acceptă un pariu pe fifty-fifty ? Miza pariului : un leu ( emis de BNR , nu de la Zoo ) .

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *