Romania riscă să fie sancționată de UE pentru că nu supraveghează activitățile ilicite ale firmelor cu acțiuni la purtător

România riscă sancțiuni financiare pentru că nu a transpus în legislația internă normele europene pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a terorismului, inclusiv prin supravegherea mai strictă a firmelor cu acțiuni la purtător. O directivă aprobată de Parlamentul și Consiliul Uniunii Europene pe 5 iunie 2015 trebuia aplicată și în România până pe 26 iunie 2017. În acest moment există doar un draft al legii, fără aprobările necesare, scrie Rise Project.

Romania Curată a prezentat o analiză pe această temă a proliferării societăților cu acțiuni la purtător în țara noastră, după 1989, și a dezvăluit în premieră lista completă a firmelor cu acționariat fantomă, între care și celebra Tel Drum:

EXCLUSIV: Analiză Romania Curată. Acțiunile la purtător protejează mai bine decât offshore-ul. Vezi lista celor 384 de asemenea companii din România

Într-un răspuns oficial trimis RISE Project, Comisia Europeană (CE) susține că a deschis pe 16 iulie 2017 procedurile de infringement (Comisia sancționează statele care nu-și adaptează legislația internă la cea europeană n.red.) față de România și a alte 15 țări. În astfel de situații, orice stat membru riscă un proces internațional și o amendă consistentă.

Până acum, România a scăpat de sancțiuni, deși a fost în atenția Comisiei Europene în mai multe cazuri, tocmai pentru că nu a preluat legislația comunitară în normele interne. Potrivit reglementărilor, autoritățile noastre au posibilitatea să remedieze situația în următoarea perioadă.

Prin această directivă, CE vrea să determine scăderea finanțărilor primite de grupările teroriste prin operațiuni de spălare de bani realizate în spațiul UE. Phyllis Atkinson, expert al Basel Institute on Governance în prevenirea spălării banilor și fost procuror al unui departament de elită din Africa de Sud,  a explicat pentru Rise Project că normele comisiei schimbă radical regula jocului:

Directiva include câteva schimbări fundamentale ale procedurilor privind combaterea spălării banilor, printre care modificări privind modurile de cunoaștere a clientelei, o atenție specială privind beneficiarii reali și un registru special al acestora, analize de risc, o definire mai amplă a persoanelor expuse politic și scăderea la 10.000 de euro a plafonului maxim pentru plățile cash”.

Fostul procuror mai spune că, odată aplicate în spațiul comunitar, aceste norme vor ajuta la identificarea rapidă a beneficiarilor reali în cazul investigațiilor privind operațiunile transnaționale de spălare de bani:

“Corupții se ascund deseori de justiție mutându-și banii cu ajutorul unor companii înființate de oameni de paie sau își înregistrează companii acolo unde nu sunt obligați să-și decline identitatea. Registrele naționale cu beneficiarii reali ai societăților comerciale sau ale altor entități juridice vor aduce un plus esențial în lupta împotriva spălării banilor”.

Phyllis Atkinson a mai explicat și că, într-o primă fază, directiva interzicea cu desăvârșire existența companiilor cu acțiuni la purtător, dar că, în varianta finală, obligă țările să combată spălarea de bani efectuată de astfel de companii.

O primă versiune a legii care urmează să fie aplicată în România prevede înființarea registrelor cu beneficiari reali, fie că sunt societăți comerciale, asociații sau fundații. Altfel spus, o companie cu acțiuni la purtător, cum este cazul Tel Drum sau al Elcomex , va fi obligată să declare la Oficiul Național al Registrului Comerțului cine este proprietarul real. Experții consultați de RISE Project susțin că, fără sancțiuni clare, nici această prevedere nu va fi eficientă.

Citește articolul integral pe Rise Project


Recomandări

3 thoughts on “Romania riscă să fie sancționată de UE pentru că nu supraveghează activitățile ilicite ale firmelor cu acțiuni la purtător

  1. R.O.

    România riscă sancțiuni în mai toate domeniile, dat fiind cum s-au cheltuit fondurile europene sau cum nu și-a respectat angajamentele. Într-o situație de criză a UE, România poate fi foarte ușor aruncată din barcă. E drept, nici Bulgaria și nici alte țări mai spălate nu stau excelent, însă România e graniță și nu are încă valori europene. Cât se vorbește limba de lemn a birocrației de la Bruxelles, e relativ OK (încă), când vine vorba de Schengen, apare câte-un neamț sau olandez care ne pune oglinda-n față și ne supărăm.
    Prin situația ei de-acum, România își riscă viitorul și asta indiferent de UE sau Schengen. Suntem departe de valorile pe care jură conducătorii noștri, pe care le predică preoții în biserici și pentru care se face îndeobște școală. Ar trebui să ne băgăm singuri în infrigement, pentru că dacă ne mai legănăm în iluziile călduțe de fine de secol XIX, vom dispărea ca țară și nu vom da altora nici măcar motive mărunte de a ne regreta. Sinucigașii și bolnavii incurabili sunt regretați de formă – pentru ultimii, chiar, moartea e văzută de cei rămași ca o eliberare.

    Reply
  2. gabriel

    Legislatia privind acest subiect are slabiciuni si e cumva superfluida si in vest.De ce ar trebui Romania,care nu este nici macar legata de moneda europeana,sa fie”mai catolica decat papa”.Nici macar serviciile secrete,nu au instrumente pentru o evaluare a fenomenului,si tentativele de interventie a guvernelor,sunt blocate de sisteme financiar-bancare transfrontaliere.Aceste titluri au regim de proprietate privata,guvernele pot doar sa limiteze doar interactiunea nociva cu fondurile bugetare.Restul povestii sunt speculatii si proces de intentie cu rezonanta politica punctuala.Unul din drepturile consfintite de Constitutie,este si acela ca persoanele fizice pot dispune cum vor de averea lor – pot cumpara si porcarii.

    Reply
  3. laur22

    1) care sunt restul de 15 state ?
    2) de ce despre o directiva europeana ne vorbeste ” fost procuror al unui departament de elită din Africa de Sud” fost adica stuchit afara acolo shi acuma reciclat de “celebrul” Basel Institute on Governance ?
    3) ce e ilicit in existentza “firmelor cu acțiuni la purtător” de ce trebuiesc acestea eradicate in numele luptei impotriva terorismului adica de ce un SA listat la bursa e OK da un SA care nu e listat la bursa shi care nu e controlat de SRI e “ilicit”
    4) ce legatura au UE cu nevoia bancilor “de ashi cunoste mai bine clientela” si mai la concret de ce au nevoie de “o definire mai amplă a persoanelor expuse politic” adica de ce trebuei sa stie bancile “expunerea politica” a clientzilor sai ? Sa intzlegem de aici ca activitatea bancare e una pentru politicienii “nostri” shia alta pentru politicienii “lor” Shi asta asa pe baza de “expunere politica”.

    Nu zic de spui o alta masura clara impotriva spalarii banilor ar fi lege ilicitului in care de exemplu averile detzinute de unii de-o viatza bugetari pe 2 lei la stat se exmplu procurori la DNA dar cu vile de baroni locali si masini de lux ar fi confiscatre imediat iar respectivii condamnatzi la inchisoare proportzional cu difrenetza dintre averea declarata fiscal (suma veniturilor fiscalizate) si averea reala (suma posesiunilor reale)

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *