Teo Mutica

Romania curata insista pentru modelul norvegian: interesul cetateanului mai presus de orice (2) UE incurajeaza politica de reglementare si functionare a fondurilor suverane

Dezbaterile privind crearea de fonduri suverane s-au intensificat in ultima perioada, poate si datorita nevoii tot mai acute de raspunsuri la criza economica globala si la incertitudinea ce inconjoara mecanismele de ajutor sociale, atat de dificil de sustinut de catre statele fie ele dezvoltate sau mai putin dezvoltate din intreaga lume. Succesul de care se bucura fondurile suverane ale unor state precum Abu Dhabi sau Norvegia au atras atentia forurilor Uniunii Europene care, la randul lor, au declansat dezbateri intre reprezentantii statelor membre.

Romania curata, va reamintim, a propus, prin Carta Alba a Bunei Guvernari, adoptarea unei politici astfel incat, pe viitor, profitul din exploatarea resurselor minerale (aur, petrol în platforma continentală) să fie investit într-un fond suveran cu scopul de a alimenta deficitul sistemului de pensii, după model norvegian, in beneficiul tuturor cetățenilor României. Am facut aceasta solicitare in spiritul Constituției României și avand în vedere incapacitatea arătată pînă acum de a exploata în profitul cetățenilor români resursele minerale ale tarii, indiferent de forma lor de proprietate. Astazi prezentam partea a doua a analizei noastre dedicata acestui subiect.

Franta si Irlanda au fonduri suverane

In acest moment, practica fondurilor suverane nu este extinsa la nivelul statelor Uniunii Europene. Doua state au adoptat insa acest instrument financiar, Franta si Irlanda, adaptandu-l la realitatile economice ale Uniunii Europene. Acest lucru se datoreaza in parte si contextului economic si politic ce caracterizeaza Uniunea Europeana cat si reglementarilor ce tin de piata interna, moneda unica si politicile fiscale mai mult sau mai putin coordonate.

In ciuda acestor aparente obstacole, viziunea Uniunii Europene asupra fondurilor suverane nu este una pesimista, ci dimpotriva. In 2008, atentia Comisiei Europene s-a indreptat catre acest tip de fonduri si intr-o adresa catre Parlamentul European si Consiliul Europei, sunt puse in discutie principiile ce stau la baza fondurilor suverane in convergenta cu cele ale Uniunii Europene (nota 1). Astfel, Uniunea Europeana, fiind creata pe temelia deschiderii si a liberei circulatiei a capitalului in contextul globalizarii rapide, imbratiseaza cresterea investitiilor pe piata europeana. Totodata, la baza fondurilor suverane trebuie sa stea predictibilitatea, transparenta si coerenta fiscala, in beneficiul cetatenilor-beneficiari ai fondurilor suverane. De aceea, o politica comuna europeana care sa sprijine si sa reglementeze functionarea si gestionarea fondurilor suverane si ale investitiilor pe piata externa este binevenita si chiar incurajata.

Principiile europene

Comisia europeana detaliaza principiile ce ar trebui sa stea la baza investitiilor prin fondurile suverane. Astfel, primul principiu se refera la un angajament comun pentru un mediu investitional deschis – Uniunea Europeana trebuie sa isi reafirme deschiderea si angajamentul fata de pietile deschise pentru investititii straine si un climat propice pentru investitii. In al doilea rand, pentru ca statele membre UE sa beneficieze de pe urma fondurilor suverane, ele trebuie sa fie deschise la reglementarile propuse de forurile internationale precum Fondul Monetar International. Colaborarea statelor ce detin asemenea fonduri si forurile care au ca scop crearea unui cadru legal global este esentiala. Fondurile suverane se pot folosi de mecanismele si instrumentele deja existente ce faciliteaza investititile externe. Tarile cu fonduri suverane vor contina sa respecte normele si tratatele europene si vor actiona in conformitate cu principiile comunitatii europene. Proportionalitatea si transparenta sunt, de asemenea, concepte cheie in gestionarea fondurilor suverane si acestea trebuie sa se aplice cadrului legal, care la randul sau trebuie sa fie predictibil.

Desi in general optimista, viziunea statelor-membre ale UE asupra fondurilor suverane nu este unitara. Dezbaterea lansata in 2008 a produs numeroase opinii in randul oficialilor europeni. Cu toate ca se poate spune ca exista vointa politica pentru conturarea unor reglementari comune europene, lucrarile in aceasta directie stagneaza, in mare parte din cauza temerilor legate de o posibila inflamare a spiritului protectionist.

Unul dintre cei mai aprigi sustinatori ai fondurilor europene este actualul presedinte al Frantei, Nicholas Sarkozy. Pe parcursul anului 2008, acesta s-a exprimat in repetate randuri in favoarea fondurilor suverane, iar principalul sau argument se refera la nevoia de a impiedica investitori din afara UE sa cumpere companii cheie la preturi extrem de mici. Desi acuzat de protectionism intr-un moment in care Europa trebuie sa se fereasca de asemenea politici, Sarkozy este vehement in ceea ce priveste protejarea viitorului cetatenilor sai: “Europa nu trebuie sa fie naiva, sa isi lase companiile in mana pradatorilor, sa ramana singura care nu isi apara interesele si sa nu isi protejeze cetatenii.(nota 2)”

In ciuda argumentelor solide prezentate de catre Nicholas Sarkozy in favoarea crearii de fonduri suverane reglementate prin intermediul institutiilor europene, cea mai mare economie a Europei, Germania, se opune acestei masuri. Principalul argument din spatele pozitiei Germaniei se refera la o revenire a protectionismului. In mod ironic, Germania este la randul sau acuzata de protectionism chiar in ceea ce priveste fondurile suverane si investitiile in companiile de stat germane. In acelasi an, Angela Merkel propunea o lege prin care investititiile prin fonduri suverane ale statelor non membre UE in companiile nemtesti sa fie limitate la 25%. Astfel, argumentul presedintelui francez este folosit ca politica de stat in Germania, cel mai aprig contestatar al fondurilor suverane in Europa (nota 3).

Irlanda – Fondul National pentru Pensii – National Pension Reserve Fund Ireland

Irlanda este unul dintre putinele state europene care au inteles nevoia de a crea mecanisme prin care sa asigure sustenabilitatea fondului de pensii pentru viitor. In 2000, Charlie McCreevy, ministrul irlandez al Finantelor, si cel care avea sa devina Comisarul European pentru Piata interna si Servicii in 2004, publica legislatia privind crearea, finantarea si managementul Fondului National de Pensii. Astfel, prin actul legislativ se dispune finantarea fondului cu 1 procent din Produsul Intern Brut. Destinatia fondului este finantarea deficitului din sistemul de pensii, din 2025, atunci cand Irlanda se va confrunta cu blocaje in plate pensiilor datorita imbatranirii populatiei. Capitalul strans va fi investit pentru a se obtine un profit pe termen lung, insa in limitele impuse de normele managementului riscului.

Fondul irlandez de pensii este gestionat de catre un for nou constituit, o comisie independenta, care are mandatul de a elabora si de a implementa o strategie de investitii in concordanta cu legislatia nationala privind investitiile. Una dintre prevederile de baza din actul constitutiv se refera la imposibilitatea de a retrage sume din fondul de rezerva decat in anumite conditii stricte, insa efectul crizei economice din ultimii ani asupra bancilor irlandeze a determinat schimbarea strategiei. 15 miliarde de euro(nota 4) au fost folositi pentru re-capitalizarea a trei dintre bancile Irlandei, schimbandu-se astfel strategia din spatele fondului de rezerva. Desi Irlanda nu a accesat resursele sale naturale pentru a intregi fondul din profiturile obtinute, investititiile facute de-a lungul ultimilor ani au adus profit. Chiar daca scopul initial al fo
ndului nu a putut fi atins, bancile irlandeze au primit un ajutor nesperat din partea guvernului prin intemediul capitalului obtinut, ceea ce arata inca o data eficienta si oportunitatea creerii unui astfel de fond.

Fondul Strategic de investitii – Franta

Fondul Strategic de Investitii a fost creat la sfarsitului anului 2008, iar principalul sau scop in acel moment a fost stabilizarea firmelor franceze. Gestionarea fondului ii revine Casei de Depozite si Consignatiuni care detine 51% din fond, iar restul de 49% ii revine guvernului francez. La debutul sau pe piata, fondul de investitii beneficia de 20 de miliarde de euro din partea Casei de Depozite, iar statul francez contribuia cu 14 miliarde de euro in obligatiuni si 6 miliarde de euro cash.

Protejarea firmelor si industiei franceze fata de magnatii non-europeni a caror investitii ameninta Europa reprezinta motivatia lui Nicholas Sarkozy de a urgenta crearea unui fond de investitii autohton. Prin acordarea de pachete de stimulare pentru investitorii francezi, presedintele a promis in 2008 finantari in infrastructura, educatie si cercetare, dar si ajutor catre industria auto. Comisia European nu a ramas indiferenta la demersurile presedintelui Sarkozy si a dispus verficarea modului in care se fac investititile in asa fel incat sa nu se incalce libera circulatie a capitalului(nota 5).

Alte obiective ale fondului strategic de investitii sunt enuntate in actul explicativ, publicat de catre guvernul francez in 2008(nota 6). Astfel, fondul isi targeteaza investitiile catre intreprinderile de talie medie, cu profituri mari, care, in urma crizei economice, nu mai pot primi credite din partea bancilor franceze si europene. Mai mult, sectorul industrial strategic francez este protejat si ajutat prin investitii directe.

Romania are deci sansa sa devina un pionier in acest domeniu si sa gaseasca o fericita formula atat pentru a respecta drepturile cetatenilor sai la o viata decenta, cat si pentru respectarea recomandarilor UE care converg catre crearea de fonduri suverane.

Note:

1 Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions- A common European approach to Sovereign Wealth Funds, Brussels, xxx COM(2008) 115 provisional, Commission of the European Communities.
2 http://www.livemint.com/2008/11/07194236/Nicolas-Sarkozy-turns-sovereig.html
3 http://www.guardian.co.uk/business/2008/feb/27/europeanbanks.insurance
4 http://www.irishexaminer.com/home/pension-reserve-funds-to-be-spent-on-banks-137796.html
5 http://www.nytimes.com/2008/11/21/business/worldbusiness/21fund.html?_r=1
6 Les orientations stratégiques du Fonds stratégique d’investissement, Paris, 2008

Cititi si:
Romania curata va prezinta modelul norvegian: interesul cetateanului mai presus de orice. Profitul din exploatarea resurselor minerale poate alimenta deficitul sistemului de pensii


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “Romania curata insista pentru modelul norvegian: interesul cetateanului mai presus de orice (2) UE incurajeaza politica de reglementare si functionare a fondurilor suverane

  1. Radu Matei

    Singurul lucru ce putem sa invatam de la norvegieni este sa terminam rapid cu clasa politica actuala, ultracorupta, incepand cu primarii pana la parlament si guvern, trecand prin scoli si universitati, cum a facut nebunul ala.

    Reply
  2. cornel

    Cetateanul, care este si alegator, cel care legitimeaza parlamentul si care parlament investete guvernul in Ro., se afla pe ultimul loc, ca importanta. In aceasta zona cred ca poate fi explicatia necesitati infiintari, dupa modelele amintite, a fondurilor suverane.

    Reply
  3. Victor Olaru

    Fond strategic de investitii, da! Fond national de pensii nu!
    O tara slab dezvoltata nu-si poate permite sa fie un stat social. Prioritatea noastra zero este dezvoltarea, in principal prin investitii private, sau realizate in parteneriat public-privat.
    Banii obtinuti din redevente e bine sa fie folositi pentru acoperirea contributiilor noastre la investitii din foduri europene si apoi pentru investitii in parteneriat publi-privat. Mizarea pe investitii facute numai din bani publici este o gresala, statul fiind un prost gospodar. Cum am procedat in ultimii 22 de ani a fost prostie!

    Reply
  4. Radu Mazare

    Dl VICTOR OLARU consultati economii capitaliste cu capital majoritar de stat SUEDIA, Finlanda, Danemarca,etc si vedeti cum este gestionat Managementul central si local al acestor state, si apoi mai discutam.Folositi lozinci comuniste fara sa fiti bine documentat. Nu va pierdeti rabdarea si curajul.TOATE CELE BUNE.

    Reply
  5. Victor Olaru

    Dle Radu Mazare,
    Dupa 1989 si Dl Ion Iliescu ne-a propus modelul suedez de capitalism, iar in timpul guvernarii Vacaroiu, economia era cu capital majoritar de stat si, in patru ani, de ea s-a ales praful. Astazi, majoritatea intreprinedilor de stat, care au mai ramas, lucreaza in pierdere si statul incearca sa le privatizeze, fara succes. Sa le vedem pe aceste intreprinderi rentabile si apoi mai discutam. Zadarnic, la suedezi se poate, daca noi nu suntem in stare. Sa nu uitam ca modelul lor cultural nu este cel bizantin, ca al nostru. Mult succes!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *