România către opozanţii lui Erdogan: Pe aici nu se trece!

Nici nu s-a stins bine scandalul iscat după ce autorităţile române i-au interzis starului NBA Enes Kanter să intre în ţară că un alt caz revoltă opinia publică.

Pe 8 iulie, Poliţia de frontieră a retinut-o pe activista turcă pentru drepturile omului Nalan Oral în vama Nădlac. Femeia călătorea împreună cu copilul şi partenerul ei din Belgia către Varna, Bulgaria, pentru a-şi petrece vacanţa.

În momentul în care agentul de frontieră i-a verificat documentele de călătorie s-a pornit alerta: femeia avea un mandat internaţional de arestare prin Interpol în urma unei condamnări de 30 de  ani pentru terorism în Turcia. Poliţiştii au reţinut-o imediat şi au prezentat-o în faţa unui procuror. S-a ajuns la Curtea de apel Timişoara care a emis un mandat de arestare provizorie în vederea extrădării în Turcia. Vezi aici. Femeia se află și azi în detenție, la o saptămână de la arestare. O petiție adresată Guvernului de la București împotriva extrădării femeii a fost inițiată de mai multe ONG-uri. De asemenea, în fața ambasadei române din Bruxelles au fost organizate proteste față de această criză declanșată de autoritățile române.

O condamnare pentru terorism şi încă una la 30 de ani este ceva extrem de grav.

Este credibilă însă această condamnare în condiţiile în care vorbim de statul turc al “sultanului” Recep Tayyip Erdogan?

Natal Oral este cetăţean turc de etnie kurdă şi a fost condamnată pentru legături cu PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, declarat organizaţie teroristă.

Potrivit presei belgiene, Nalan Oral este o activista turca pentru drepturile femeilor si împotriva represiunii. Este membra a Uniunii femeilor socialiste. Ea s-a stabilit in Belgia din 2012 după ce a fost eliberata din închisoare in Turcia. Fiica ei, de 10 ani acum, a fost născută în detenție in Turcia si i s-a alăturat in Belgia. Nalan Oral studiază la o facultate de informatica din Belgia.

“Ea a făcut 3 ani de închisoare în Turcia înainte de 2012 când a fugit în Belgia după ce a fost eliberată. Ne-a spus că, atunci când era în detenţie, autorităţile turce i-au percheziţionat casa şi au găsit bombe artizanale, un pistol şi gloanţe. Spune că a fost victima unei înscenări”, a declarat avocatul Bogdan Burdea, care o reprezintă în România.

Următorul termen de judcată al procesului de extrădare este luni, 17 iulie, la Curtea de apel Timişoara. Instanţa a solicitat relaţii privind condamnarea pentru terorism în Turcia prin ministerul român al Justiţiei, însă cel mai probabil informaţiile nu vor ajunge atât de repede la instanţă.

APADOR-CH: “Condamanarea din Turcia e pusă la îndoială de autorităţile din Belgia, un stat UE ca şi noi”

Chiar şi în absenţa detaliilor din Turcia, condamnarea la detenţie pentru terorism a activistei Nalan Oral este pusă la îndoială în condiţiile în care autorităţiile belgiene i-au acordat statut de refugiat şi i-au eliberat documente de călătorie.

“Cred că instanţa nu va decide extrădarea din moment ce condamnarea ei pentru terorism în Turcia a fost pusă deja la îndoială de o ţară membră UE”, a declarat pentru România Curată Nicoleta Andreescu de la APADOR-CH.

“Întrebarea este: ce prevalează în România, condamnarea din Turcia sau statutul de refugiat din Belgia?

În faţa poliţistului de fontieră, mandatul de arestare prin Interpol emis la solicitarea autorităţilor turce a fost pe primul loc. Rămâne de văzut ce va decide judecătorul, ţinând cont de faptul că respectarea drepturilor omului în Turcia este pusă la îndoială de comunitatea internaţională. E de notorietate acest lucru. Numai faptul că Turcia intenţionează să reinstituie pedeapsa cu moarta spune multe”, a declarat Nicoleta Andreescu de la APADOR-CH.

Bogdan Burdea, avocatul activistei turce Nalan Oral, spune şi el că statutul de refugiat acordat de statul belgian ar trebui să o protejeze pe clienta lui în orice ţară a UE, inclusiv în România.

Potrivit legii, instanţa română poate refuza extrădarea în două cazuri:

  • dacă persoana cere şi obţine azil politic în ţara unde a fost reţinută, în cazul de faţă România.
  • dacă există suspiciuni rezonabile că va fi supusă torturii sau relelor tratamente în cazul în care va fi extrădată în ţara solicitantă, adică Turcia.

De altfel, aceasta este şi linia de apărare a activistei turce care spune, prin avocat, că nu vrea să ajungă în penitenciar în Turcia unde riscă să fie violată şi persecutată. Ea ameninţă cu greva foamei şi că se va sinucide dacă va fi extrădată în Turcia.

“Legea cooperării judiciare internaţionale în materie penală nr. 302/2004 prevede în mod clar în ce condiţii pot fi extrădate unele persoane din România.

Când judecătorii au astfel de cereri de soluţionat, ei trebuie să vadă dacă procesul desfăşurat în statul care solictă extrădarea a respectat condiţiile prescrise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului sub aspectul drepturilor omului şi dacă nu cumva, în caz de extrădare, persoana condamnată ar fi în pericol să fie supusă la tortură, tratamente inumane şi degradante.

De asemenea, va fi verificat dacă persoana respectivă a solicitat azil în România sau beneficiază la noi de statutul de refugiat. Căci, în astfel de situații, extrădarea trebuie refuzată”, a explicat pentru România Curată judecătorul Cristi Danileţ, preşedintele Asociaţiei VedemJust.

România, locul unde se aplică legea, spre desosebire de ţările vest-europene ?!

O altă întrebare care se pune este cum a călătorit fără probleme activista turcă prin ţările UE şi abia la noi s-a pus în executare mandatul de arestare emis la solicitarea turcilor?

Mai ales în condiţiile în care noi românii suntem renumiţi pentru aplicarea legii în comparaţie cu ţări occidentale precum Germania, Franţa sau Italia (unde a călatorit Oral Nalan după ce a obţinut statutul de refugiat în Belgia).

“Toate aceste ţări sunt în spaţiul Schengen unde controlul la frontieră fie nu se face, fie se face superficial. Noi suntem, din câte am înţeles, prima ţară non-Schengen şi, în plus, ţară de graniţă a UE, în care a călătorit activista turcă. Aşa se explică vigilenţa poliţistului nostru”, a explicat Nicoleta Andreescu de la APADOR-CH.

Ce spune Ambasada Turciei la Bucureşti

“Suntem surprinşi şi întristaţi să vedem că presa a numit-o pe această individă ca fiind activistă pentru că ea are o condamnare din partea unei curţi din Turcia şi nu este relaţionată cu tentativa de puci, ci este un cu totul alt dosar. Este acuzată că face parte dintr-o grupare teroristă de extremă stângă din Turcia”, a declarat ambasadorul Turciei la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, pentru Agerpres.

Jucătorul de baschet  NBA Enes Kanter, îndrăgit de copiii din lumea întreagă, dar vizat şi el de un mandat pentru terorism emis de Turcia lui Erdogan

Credibilitatea condamnării activistei turce pentru terorism în Turcia este pusă la îndoială şi de cazul recent al jucătorului de baschet NBA Enes Kanter de la Oklahoma Thunders.

În mai, el nu a fost lăsat să intre în România pe motiv că paşaportul i-a fost anulat de autorităţile turce. “Anularea” s-a petrecut în aer între Frankfurt şi Bucureşti întrucât, la controlul paşaspoartelor în Germania, documentele de călătorie ale jucătorului de baschet erau valabile. El venea din Asia unde fusese într-un turneu de promovare a sportului în rândul copiilor.

Cu toate că avea paşaportul “anulat”, Kanter a putut pleca în SUA, ţara unde joacă şi unde a primit drept de rezidenţă.

La două saptămâni după ce România i-a refuzat accesul în ţară, Kanter a primit un mandat de arestare pentru terorism din partea Turciei. Vezi aici.

O săptămână mai târziu, tatăl lui a fost reţinut în Turcia pentru presupuse legături cu organizaţia clericului Fetullah Gulen, declarată teroristă de Ankara. Aici.

Vezi cum arată un terorist în viziunea lui Erdogan

Aici poţi vedea un video postat de Enes Kanter pe Instagram. E împreună cu copiii din Sinagapore.

Baschetbalistul de 25 de ani este un binecunoscut susţinator al clericului Fetullah Gulen, refugiat în SUA, un oponent al regimului Erdogan din Turcia.

Epurările din Turcia

Regimul preşedintelui a declarat organizaţia FETO a clericului Gulen drept una teroristă după puciul militar din vara anului trecut. Tentativa de lovitură de stat a fost pusă în cârca guleniştilor şi toţi cei suspectaţi de legături sau apartenenţă la această organizaţie sunt consideraţi terorişti.

Potrivit New York Times, peste 45.000 de mii de oameni au fost arestaţi în Turcia sub acuzaţia de gulenism şi 100.000 au fost epuraţi din structurile statului după tentativa de lovitură militară de stat din 15 iulie 2016. Vezi aici.

Citeşte cum se vede din România situaţia din Turcia.


Recomandări

5 thoughts on “România către opozanţii lui Erdogan: Pe aici nu se trece!

  1. Dumitru

    Romania ar trebui sa se tina departe de prostiile din Turcia. Daca belgienii n-au treaba cu tipa, putem si noi foarte bine s-o lasam in pace, de exemplu trimitand-o inapoi in Belgia…

    Reply
    • Sevinci

      Lasa frate, mergem la mici si bere, ca in fond, ce ne pasa noua de Turcia si regimul Erdogan sa ne spune noua ce sa facem. Era o vorba: nu ne vindem tara si iete ca am uitat-o. Sa fim sanatosi si mult succes sa nu fiti nevoiti sa invatati limba turca!

      Reply
  2. gogulian

    Ramane de vazut ce ar oferi turcia in schimb pentru ea. Stim si noi ca o gramada de PSD-isti s-au tot perindat prin turcia si mai nou prin Serbia.

    Reply
  3. M. G.

    Sper ca autoritatile romane sa nu se conformeze mandatului de arestare emis de Turcia. Sper ca organizatiile care lupta pt. drepturile omului sa se mobilizeze si sa opreasca extradarea in Turcia si sa impuna extradarea in Belgia. In ceea ce priveste autorul acestor randuri el nu are caderea sa vorbeasca de respectarea drepturilor omului. In articolele sale nu exista referire la drepturilor omului in Romania. Pentru domnia sa exista decat infailibili procurori si a casta lor. La sfarsitul acestei triste perioade de dictatura a institutiilor de forta in Romania se va pune problema: numai institutiile de forta care au cucerit Romania si o jefuiesc sunt vinovate sau si trompetele lor? In cazul in care si aparatul de propaganda a “cuceritorului” este vinovat domnul care scrie acest articol ar trebui sa se gandeasca la un avocat bun!!! Ii urez succes si ii dau asigurari ca am sa lupt pentru apararea drepturilor sale si pt respectarea tuturor procedurilor judiciare.

    Reply
    • Romania Curata Post author

      Atacurile si mai ales amenintarile (!!!) la adresa autorilor sau comentatorilor nu sunt permise. Acest comentariu a trecut ca exemplu de ASA NU!
      Pe viitor, atacurile, insultele, agresiunile verbale, nu mai vorbim de amenintari, nu vor mai fi permise.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *