Copiii estonieni sunt în topul Europei la citit, științe și matematică, deși vin dintr-o țară sovietică (rezultatele generale aici). Copiii români și bulgari sunt la coada Europei, cu ciprioții, au aproape jumătate analfabeți funcționali (știu literele, dar nu și sensul), nu le e clar că Pământul se învârte în jurul soarelui și dacă zice Denise la TV că țara s-a prăbușit economic în ultimii doi ani, puțini remarcă faptul că vânzările de Black Friday de anul ăsta au atins un maxim istoric, la fel precum comenzile la agențiile de turism. Vinovații de serviciu sunt profesorii, dar mai ales miniștrii Educației, cu mandat de vreo șapte luni în medie în ultimii douăzeci de ani. Supărarea e mare, că românul are ifose, vrea și cu ”Muie PSD”, și cu premiul Nobel pentru literatură, iar dacă s-ar putea să ia Nobelul pentru literatură pentru ”Muie PSD”, chiar și mai bine. Și soluțiile sunt pe măsură, ne uităm după vreunul să-l băgăm la pârnaie, deși în curând va trebui să dăm drumul tuturor de acolo dacă nu upgradăm închisorile la nivel de hostel – așa vrea CEDO de vreo câțiva ani, dar noi ne astupăm urechile.
Cine se uită pe clasament, cel pe țări și cel pe județe, vede repede altceva:
- Performanța în educație are rădăcini istorice adânci. Estonia avea 90 la sută oameni alfabetizați la anul 1900 (pastorii îi învățaseră să citească Biblia). România. Bulgaria, Grecia și Cipru, cam pe dos. Nu e de mirare, deci, cam pe unde se află fiecare.
- România e cea mai rurală țară din Europa. Scorurile din urban și cele din rural par din țări diferite. Ruralul e acela unde toaletele sunt în curte, de s-a supărat Klaus Iohannis când i-am spus că raportul despre educație cu asta trebuia să înceapă (ca să se răzbune, a dat recent decorații la n pesediști sau securiști din domeniul educației – ce să mai, un promotor al meritocrației). E clar că e o legătură între toaleta în curte și performanță. Toaleta e un simbol al dificultății materiale, care trage în jos performanța școlară și scade șansele copilului de la țară, indiferent de talent sau dedicație, să concureze cu cel de la oraș. PISA la București e perfect compatibilă cu PISA la Berlin.
Cum istoria nu o mai putem schimba, ce rezultă de aici? Faptul că trebuie să investim în școala de la țară, în toaleta ei, în profesorii ei, în computerele și internetul ei, în autobuzele care duc copiii la școală, în săli de sport și biscuiți. Și că programele lor trebuie să fie adecvate situației ca să le permită să prindă din urmă.
În loc de asta, de 20 ani ne ocupăm de reforma programelor și manualelor la școlilele din urban care merg bine și ar merge și mai bine dacă ar avea mai multă libertate să se organizeze singure cum vor ca să își pregătească elevii pentru niște teste finale care ar semăna cu PISA și nu cu niște evaluări naționale sau examene de bacalaureat care sunt din secolul trecut, ba chiar mai vechi. Avem miniștri noi, deja anturați de lobby-ul metodelor alternative, școlilor private, etc, tot felul de lucruri bune poate, dar cu totul secundare problemei.
Sunt cele de mai sus prin programul aspiranților la guvernare? Le-a văzut careva? Sau nu, că ne-am jurat că eliminăm Vasluiul, Botoșaniul, Teleormanul, etc, și că de fiecare dată când primesc vreun ban din buget e isterie la vreo două televiziuni, de parcă nu județele cele mai sărace ar trebui să primească cele mai mari alocații? PSD, așa sub așteptări cum a fost, a mai construit vreo câteva sute de toalete sub ultimii săi trei miniștri ai căror nume le-am uitat, dacă le-am știut vreodată, deși a fost incapabil să creeze vreun fond european dedicat școlilor rurale. Câte grupuri sanitare își propun să construiască liberalii, acum și după alegerile viitoare? Înțeleg că au început prin a spune că nu le trebuie mai mulți bani, că nu ar avea pe ce să-i cheltuiască.
Până la Nobel, ne mobilizăm să trecem odată testul PISA?
Daca le mai trebuie bani, de ce au taiat 2 miliarde de la educatie, ca sa le dea la Ministerul Apararii, pentru a cumpara Avioane second hand si rachete Patriot, care vor fi livrate la anu, ca si vestitele transportoare blindate Pirania, pe care le-am patit in avans 600-800 milioane de doalri si n-au venit nici azi, de parca sunt intelesi cu rusii, sa nu ne atace pana nu ne livreaza americanii transportoarele, avioanele si rachetele. Banii trebuia bagatii in programe care sa -i ajute pe elevi si studenti, nu in arme, pe care probabil nu le vom folosi niciodata. Daca Rusia era un pericol cu adevarat, atunci SUA si NATO ne inarmau corespunzator, cu armament de ultima generatie nu cu vechituri. Politicienii nostrii nu au coloana vertebrala, ma uit la bulgari, nu au DNA, DIICOT SI ANI, si sunt mai bine vazuti ca noi, desi sunt poate de 10 ori mai corupti, au autostrazi la care noi doar visam, li s-a ridicat si MCV-ul, au negociat la sange si cu SUA si cu UE. Noi suntem paraciosii UE, ne reclamam unii pe altii, ca si cum ar primii premii pentru asta. Daca ma gnadesc bine si Brancoveanu apatit-o cu Inalta Poarta datorita varului sau. Asa ca, ce sa mai zici.? Chiar nu inteleg!
Testul PISA începe într-adevăr cu toaletele din școli și mai ales începe de la creșă. Acolo, la creșă, ar trebui să predea dascăli excelent pregătiți, pentru că cu ei ÎNCEPE totul.
Acum, produc efecte salariile de mizerie plătite în educație, în special în preuniversitar, și ieșirea la pensie a dascălilor formați înainte de 1989. (La fel, cum salariile de mizerie plătite până mai an în sănătate se văd în vârsta medie la care se moare, cam mică pentru Europa.)
Și toți excelenții și citații pe GoogleScholar și WOS pe care-i ridicați în slăvi aici ar trebui să se oprească din drumul lor spre astre măcar câteva zile și să producă dracului niște recomandări pentru preuniversitar și niște manuale care să fie cu adevărat manuale pentru studenții lor. Cercetarea și construirea propriei cariere, pe de o parte, și pedagogia, pe de alta, sunt chestiuni foarte diferite.
Suntem prost plasați în PISA nu pentru că suntem săraci, ci pentru că suntem proști, ieftini la făină și scumpi la tărâțe, ipocriți, și găunoși ca funcționarii din scrierile lui Gogol. Cu miniștri ai educației analfabeți funcțional (stricto sensu) ori/și oligofreni managerial.
Nu luăm nici note mari la PISA, nici Nobelul, nici toate fondurile europene, pentru că suntem ocupați cu creșterea valorii indicelui Gini. Pentru cine supraviețuiește, PISA nu va fi o problemă, iar Nobelul nu contează. De-aia.
Asa zisele reforme in educatie nu sunt facute atit pentru elevi cit pentru personalul didactic si auxiliar- o categorie foarte de numeroasa de votanti.
Astea sunt rezultatele dupa atata Reforma si Contra-Reforma in Educatie. Unde conteaza mai mult daca profesorii au asigurate norme (chiar si cu salariile mici care sunt in sistem), unde programele scolare nu corespund cu piata muncii, unde inspectorii si directorii trebuie sa aiba carnet de partid.
O solutie ar fi desfiintarea scolilor cu rezultate proaste si care sunt mentinute artificial, doar pentru ca niste cadre didactice sa aiba locuri de munca. Copiii de acolo sa fie dusi cu autobuzele la scolile din oras, sa li se asigure program after-school unde sa ia masa si sa-si faca temele iar seara sa fie dusi acasa. Pentru cei de liceu sa se asigure si regim de internat.
Despre reforme curriculare au vorbit si inca vorbesc altii. Si nu fac nimic in sensul asta. Nu mai abordez si eu subiectul.
Dra Pipidi,dumnevaostra impreuna cu un alt domn care lauda necontenit modelul finlandez de scoala,nu spuneti ce ar trebui spus!Ca romanii au devenit in marea lor majoritate mai saraci,decalajul oras-sat s-a accentuat,ca in rural n-au mai ramas,cu mici exceptii decat bunicii cu nepotii lor,parintii fiind plecati in diapora la facut bani pe care apoi ii cheltuiesc in tara!Banii aceia se intorc ca un parandarat la clientela politica,imbogatita fara exceptii,,in mare parte PSDista,pe care dumnevoastra o simpatizati si o laudati c-a mai facut cateva toalete.Scoala aia fantastica finlandeza sau UKista unde se inghesuie toti snobii cu bani sa-si trimita odraslele obosite de fite si roabe de sampanie la Mamaia, sunt in urma Romaniei,hat departe la olimpiada de matematica spre exemplu!Si la mai toate!Diferenta dintre scoala de acum cu toalete-n fundu’ curtii si cea din anii 80′, tot la fel, este ca in rural parintii nu mai sunt sa-si supravegheze copii,asa bine sau rau cum o faceau in trecut.Cand ne bateam cu rusii la locurile intai la olimpiadele internationale.Ca un mic comentariu, Koreea comunista s-a clasat pe locul 4 mondial la olimpiada de matematica in 2019, UK pe 20, Estonia pe 36 si fantastica Finlanda pe 65, in urma Tadjikistanului si a Uzbekistanului!Da’ la ifose si belcige-n nasu’ pe sus…cre’ ca-s lideri incontestabili.
afirmatia despre decorarea securistilor din educatie mi-a mers la inima, pentru ca am vazut pe pielea mea influenta acestora inclusiv in instantele din Bucuresi, in ciuda incercarilor mele de a stramuta un astfel de proces in afara Bucurestiului. Nu poti insa invinge ordinul pe unitate, poti doar sa devoalezi efectele sale absurde.
madam pipidi vede in sfarsit ca scolile din rural au buda in curte.
A fost nevoie sa plece psd de la guvernare sa vada asta ca pe vremea guvernelor psd vedea doar statu paralel si „abuzuri”.
Buna ziua!
Va scriu pentru ca sunteti un nume important in societatea romaneasca si cuvantul dvs are o greutate atunci cand este rostit. Si va spun opinia mea referitoare la cea mai simpla solutie de rezolvare macar de moment a solutiei.
Ca sa stiti cine sunt: director la o companie romaneasca, fost olimpic(doar judetean) la acteva materii si tatal unei fetite de clasa a 4a. Asa ca stiu ce inseamna sa inveti si stiu ce se preda acum.
Ideea e: reanalizarea materiei si a obiectelor care se predau in scoala, la fiecare clasa. Este prea multa materie care e efectiv „indesata” in capul copiilor.
-Se invata in clasa aVI-a la biologie despre umoarea apoasa a ochiului. De ce???
– In clasa a Va la biologie se invata despre biotopi si troglofile… De ce???
– Se invata la fizica tot intr-a VI-a despre coeficientul de dilatare termică liniară? De ce???
– Nu mai vorbesc despre chimie la care inca din gimnaziu se invata despre triclorura de…..
– Sau la geografie unde in clasa Va se invata despre doline….
– la clasa a VIII-a se invata in continuare latina de absolut orice copil. De ce?
Am invatat mult la vremea mea, am fost premiant continuu. Dar nu folosesc nici 10% din ce am invatat in scoala. Pentru ca ni s-a predat mult si efectiv nu se poate inmagazina atata informatie intr-un timp foarte scurt. Si daca ulterior nu folosesti, totul se sterge.
Ar fi de 100 de ori mai bine sa nu se predea in fuga multa informatii. Ci putin si repetat. Pana la clasa a VIIIa ar trebui sa se predea cultura generala cu care copilul sa ramana in cap. Si din liceu si facultate, in functie de profil sa se intre in detalii.
Un copil de generala sta la scoala in medie 6 ore. I se dau teme acasa, plus de invatat pentru inca 4 ore sau mai mult, pentru ca fiecare profesor considera ca obiectul lui e important si pentru a face fata ar trebui sa lucreze minim 10 ore pe zi. Nu poate face fata la un asemenea ritm nici un adult.
SI de aceea invata in primii ani, apoi incepe sa selecteze, pierde ritmul la obiecte si la un moment dat nici nu mai intelege( pentru ca nu a priceput ceva din urma din cauza ritmului de predare) si nu mai face fata la acel obiect. E un domino…
SI nu mai vorbesc de matematica. Probabil va mai amintiti de analiza matematica din liceu, de matrici. Toata lumea la invatat(eu chiar foarte bine), dar cator persoane le folosesc in viata? De ce au invatat asa ceva cei de la liceele umane?
Haideti sa predam copiilor calitate, hai sa asezam bine informatiile. Haide sa nu mai predam volum, pe ideea ca „cerem mult si vom obtine ceva”. Hai sa nu sadim ciresi in Sahara doar ca sa aratam ca am facut treaba.
Hai sa predam ce trebuie, cui trebuie.
Acesta e primul pas si trebuie facut repede. SI trebuia facut inca de pe vremea mea sau poate si a dumneavoastra. Avem prieteni in alte tari unde copii merg fericiti la scoala. Eu nu stiu niciun copil mai mare de clasa a IIa(din toti cunoscutii mei) care sa mearga cu placere la scoala.
Haideti sa nu ne mai cramponam in „ce facem cu profesorii la care le reducem sau le anulam catedrele”. Pentru cateva mii de oameni , ne batem joc de milioane de copii, viitori adulti. Hai sa predam si sa fim siguri ca ce se preda se poate invata si pastra in capul copiilor.
Daca sunteti de o parere opusa fata de a mea, chiar as dori sa stiu motivul.
Multumesc.
Cea mai mare iluzie ar fisa se mai creda ca se poate face reforma in Educatie cu functionarii actuali din minister si cu sindicalisti.
In invatamantul superior, reforma a ratat-o Funeriu cand a refuzat sa puna standarde minime pentru ocuparea functiilor de conducere. De acolo s-a prabusit tot esafodajul pe care l-a construit. De atunci spuneam ca reforma lui are „picioare de lut”.
Rectorii au fost alesi „”cum trebuie”” si s-au aliat imediat cu Andronescu. Functionarii din ministere au pus tocmai pe cei cu functii de conducere sa conduca comisiile CNATDCU. Si de aici dezastrul…
Viitorul nostru sef de departament va fi un sef de lucrari, cu un dosar cu care nu ar putea obtine un doctorat intr-o universitate mai acatarii di Europa de Est, nu de Vest… Programul managerial? E timpul ca tinerii sa conduca. Si baza piramidei, ingrozita de competitie e de acord.
Masluirea concursurilor de ocupare a functiilor de conducere (de Decan, de exemplu) se face si mai ordinar. Consiliul facultatii permite participarea la concurs doar a doua persoane dintre cele inscrise. Adica cel care „trebuie” si „iepurele” sau, eliminand practic inainte de concurs candidatii care ar putea face concurenta reala celui „prestabilit”.
Legea salarizarii din educatie acorda salarii mai mari decat pentru profesor universitar pentru functiile de conducere. Asadar, un sef de lucrari nu are motive sa mai munceasca pe linie de cercetare cand poate castiga mai mult prin aranjarea functiei de conducere. Cu timpul, toti vor visa functii de conducere si nimeni nu va mai face nimic.
Cam asta e ce a mai ramas din „Reforma educatiei”” in invatamantul superior.
Funeriu se ratează în continuare ori de câte ori deschide gura sau postează cimilituri războinice în virtual. Pentru posturile de conducere, ar fi trebuit să pună standarde minimale bazate pe abilitățile de management și leadership universitare. Pentru cele din cercetare, altfel de standarde. Altfel, toți sunt manageri: conducătorii de doctorat, șeful de departament (cea mai găunoasă invenție a Legii 1!), decanul, rectorul, orice mucos de doctorand când aplică pentru un grant. Profesorii trăzniți, cercetătorii absorbiți în munca lor n-au loc.
Nici n-ar trebui să mai fie considerați manageri cei care conduc, ci dumnezei: Dumnezeu de universitate, Dumnezeu de facultate, Dumnezeu de departament, Dumnezeu-adjunct etc. Planul de management ar trebui înlocuit cu un Proiect de rai (de departament, de facultate, de universitate etc.). Cu cât suntem mai scrofuloși la datorie, mai ierarhizați, mai procedurali, mai standardizați, mai citați, aleși etc., cu atât ne ducem dracului mai abitir!
(Singurul efect al impunerii unor standarde minimale pentru posturile de conducere ar fi fost constituirea unor feude altfel configurate, poate mai solide, dar n-am niciun motiv să cred că mai puțin permeabile la politizare, nepotism și alte obiceiuri strămoșești.)
Alternativa la standarde minimale este nici un standard.
Asadar, indivizi care nu ar fi nici macar preparatori in universitati din lumea civilizata ajung manageri in universitatile noastre si stabilesc standarde pe nivelul lor si pentru ceilalti.
Asta se intampla acum in CNATDCU, unde toate comisiile sunt conduse de manageri din universitati.
Si ar mai fi ceva de discutat in legatura cu managerii academici fara opera stiintifica.
Ce fel de manageri sunt ei daca nu sunt capabili sa-si managerieze propria cariera academica.
daca sunt atat de buni manageri, de ce nu se manifesta in mediul privat, sa fie directori de mare succes la vre-un complex agroindustrial, ca tot nu au nevoie de cunostiinte in domeniu….dupa cum afirmati dumneavoastra.
Cica noi suntem plini de manageri care nu stiu sa faca nimic.
Ce leadersip universitara sa ai cand tu habar nu ai sa publici o lucrare mai acatarii. Ba cica sunt unii buni manageri academic care aranjeaza suveici de publicatii cu citari si autocitari. Sau plagiate, ca rectorita de la Arad, devenita din secretara mare manager academic.
Chiar nu va e rusine cu „”managementul asta akademic”?
Stiti de ce cele trei tari care le amintiti nu iau testul Pisa ,ca toate sant ortodoxe si ca in buna ,,invatatura” a unei parti a europei care face parte din conjuratia catolica ,ortodocsii sant prosti ! V-ati pus intrebarea ;de ce atatia romani care meritau premiul Nobell nu l-au primit ,in schimb ptr lucrarile lor au primit ,,altii” acest premiu ?
Mai lăsați-i pe liberali în pace, de ce nu scrieți că tot CEX-ul PSD ar pica testul PISA? Că acolo e rădăcina răului.
Doamna Pipidi, cum nu putem locui cu totii nici la Bucuresti nici la Berlin, ne puteti comunica rezultatele testelor PISA din Poplaca, Beius, Vatra Dornei, Timisoara si Braila? Si mai ales corelatia cu dintre rezultatele PISA si distanta pana la toaleta din fundu’ curtii (adica cu dimensiunea curtii scolii)?
De asemenea daca ne-ati putea face si corelatia dintre sumele percepute pe ora de meditatie la Bucuresti, la Berlin, la Malmo, etc si cea perceputa in localitatile autohtone mai sus mentionate. Chiar, cum se spune in estonia la „meditatii la mate”? Pentru meditatii la limba romana nu cred ca au un termen consacrat… Dar in Finlanda? Poate exista o legatura si intre gradul de constipatie al copiilor si rezultatele la testele PISA. Nordicii, mananca mai putine legume/fructe/fibre, mai multa carne si sunt mai constipati, stau mai mult pe toaleta, aceasta fiind incalzita citesc probabil pe „buda”. Ai nostri, in frig ce sa mai si citeasca ca nu mai au cu ce se sterge. Trebuie sa fie si aici o corelatie…
Poate comentati si:
https://adevarul.ro/locale/oradea/o-tanara-si-a-abandonat-bebelusul-pubela-fost-prinsa-6-ani-s-a-intamplat-copilul-lasat-frig-1_5de656e35163ec4271a7ff2b/index.html
Stimata dna Mungiu,
Sint total de acord , de data aceasta, cu pozitia Dvs. ferma. De acolo trebuie pornit, dela conditiile material ale scolilor, dupa care trebuie sa urmeze imediat, cea de a doua asanare, cea a mizerabilitatii corpuluiprofesoral, la toate nivelele, dela educatoarele ,invatatorii si profesorii de liceu improvizati si inculti, pina la ” somitatile ” plagiataoare si agramate din universitati.
Indraznesc sa va fac o sugestie, insirat fiind de realizarile micilor initiative private din Romania , dela orfelinatele si adaposturile unor preoti sai educatori izolati care activeaza pe cont propriu si pina la ecenta realizare a spitalului privat si a adapostului pentru familiile pacientilor ( cel dela Fundeni ) .
Spre deosebire de initiatorii acestor proiecte minuntae, Dvs sinteti o personalitate acultata si o pana iscuista , potential mobilizatoare.
Porniti initiativa, NICI O SCOALA DIN ROMANIA FARA GRUP SANITAR CU APA CURENTA SI CANALIZARE, PINA IN ANUL 2022 !
Aveti curajul sa nu va temeti de esec, Doamna Mungiu, Dvs. puteti sa va adresati direct si in presa, NOMINAL, tuturor magnatilor din Romania !
Tot se discuta atita si despre diaspora, din care fac si eu parte. Cereti explicit diasporei romanesti sa initieze colectari de fonduri penbtru aceatsa initiativa !
Propuneti sa se legifereze ca banii recuperati din fraude sa fie indreptati spre aceata initiativa !
Va multumesc pentru atenite ,
Dan Nicolescu
Da, aveti dreptate : decalajul urban/rural e urias ( ma refer la covarsitoarea majoritate a satelor, nu in cele suburbane). Altfel mai stim ca in „urban’ au fost inglobate sute de sate care n-ar indeplini conditiile unei asemenea caificari. Sigur ca un copil din „rural” este dezavantajat. Adesea scoala nu e in aceeasi localitate, transportul nu e intotdeauna asigurat. Parintii sunt in general mai putin instruiti, nu-i pot ajuta pe copii sa aprofundeze ce-au invatat la scoala, nu-i pot ajuta sau indruma la pregatirea temelor pentru acasa. Sau poate nici nu-i preocupa, urmariti de alte griji. Ca veni vorba : am citit undeva ca un guvern socialist din Franta a interzis scolilor de stat sa dea teme pentru acasa. Motivul : copiii din medii sarace sunt dezavantajati !? O fi o solutie ? Doar, zic eu, daca scoala ar asiguta masa elevilor iar dupa orele de curs cineva (competent) ar supraveghea si indruma elevii ! Are statul roman resurse – financiare si umane – pentru a asigura aceste conditii ? Nu (inca?).
N-am idee unde si cum s-au facut testele PISA. E cert ca in Romania sunt multe scoli bune, multi profesori competenti si dedicati, multi copii bine pregatiti . Media, bat-o vina ? …
Si mai terminati, totusi, cu „problema toaletelor” ! Nu cred ca e treaba ministrului, e o problema de gospodarie si tine de primarii ! Eu am avut candva o casa la tara, fara canalizare, fara apa curenta. Mi-am pus o pompa, am sapat o fosa septica, am rezolvat. Totul tine de spirit gospodaresc. Ca sa nu mai spun ca am vazut destule toalete in scoli de la oras, cu canalizare si … vai, cum aratau …
Si inca ceva . Cand se va intelege ca o ramanere in urma istorica nu poate fi recuperata decat in timp, cu mari eforturi, cu intelegere si rabdare. Nu ma intelegeti gresit, nu e „fatalitate”, e doar realism si un indemn : Sa incepem ACUM !
“Copiii estonieni sunt în topul Europei la citit, ştiinţe şi matematică, deşi vin dintr-o ţară sovietică. “ . Pai tocmai d’aia . In URSS se facea scoala . Si la noi se facea . Dupa razboi , dintr-o tara cu 60 % analfabeti , fara muncitori calificati ( cu exceptia celor scolarizati in intreprinderile statului – CFR , Posta , Telegraf si ai unor f rari “intreprinzatori“) s-a creat o industrie , s-au specializat oameni , profesori , doctori , ingineri . Scoala era valorizata , cel cu scoala avea statut superior si nimeni dintre cei capabili si muncitori nu era ingradit sa avanseze social . Dar dupa revolutie acei meseriasi au fost primii care au plecat si de atunci altii n-am mai prea facut . Am distrus totul , inclusiv scoala .
Va fi imens de greu sa ne revenim . Deoarece:
-Societatea nu mai valorizeaza scoala , studiile nu mai asigura o pozitie sociala in adm, stiinta sau economie .
-Elevul Goe , elevul , dornic de libertate ( de toate felurile ) si degrab’ delasator de a invata .
-Lipsesc competente in meseriile de baza ale economiei . Daca vreo intreprindere isi formeaza muncitori , risca sa cheltuiasca in van caci persoana s-ar putea sa emigreze .
-Calitatea in general f slaba a cadrului didactic la toate nivelurile . Cunosc profesori universitari de nivel execrabil .
Ce as face :
Separarea invatamintului in trei :
pt elite : 4 licee teoretice pe judet , in care cel admis primeste bursa (daca e din alta localitate primeste camin si cantina) . Programa de invatamint dura . Cei care nu vor face fata , vor fi retrogradati in sistemul de invatamint obisnuit.
pt cei care vor sa invete o meserie cu seriozitate si pe baza de contract
pt boime . Aici , pierde-vara , analfabetul functional ( Ploo … se face pate-ul ) are libertate cat pofteste si programa de tipul “loaza“ : asa-i ma Popascule ca pamintu-i rotund ?” . Va fi categoria cea mai numeroasa prin grija Facebookului .
Va trebui facuta aceasta separate pt ca prostul sa-si vada lungul nasului si sa fie intr-un fel silit la o schimbare de atitudine .
Am folosit cuvinte dure , dar n-am vrut sa las loc niciunei ambiguitati .
Foarte multe intrebari stupide. Nu releva nici educatia unui om, nici cunostintele generale, nici teme legate de viata practica a oamenilor. Este pura statistica. Cred ca nici dumneavoastra doamna Pippidi nu ati fi trecut testul.
Cu stima Alexandru
”[școlile] ar merge și mai bine dacă ar avea mai multă libertate să se organizeze singure”
De acord, am văzut asta toți care am avut ocazia să mai umblăm prin lume. Numai că libertatea vine întotdeauna la pachet cu responsabilitatea. Adică, vorba americanilor ”freedom is not for free”. Ori, cine ar fi dispus să plătească pentru această libertate/autonomie a școlilor? Îmi aduc aminte că pe vremea lui Marga, parcă, atunci când s-au făcut primii pași spre descentralizarea școlilor -pe principiul subsidiarității- primul care a protestat nu a fost vreun primar de țară speriat că nu o să aibă bani să țină și școala comunală din bruma de buget local ci primarul Timișoarei -la vremea aceea cel mai dezvoltat oraș după București. Dar nu doar la buget se rezumă costurile subsidiarității, ci și la implicare. Adică va fi nevoie de niște oameni din comunitate care să își dedice din timp (cel puțin) pentru a face parte dintr-un consiliu de administrație funcțional și competent care să conducă școala la nivel decizional. Cred că ăsta va fi lucrul cel mai greu de realizat. Pentru că de regulă cei care ar avea competența să o facă nu au timp (de aceea cei care își dau copiii la meditat sunt tocmai cei care ar putea cel mai bine să îi ajute personal la teme) iar cei care au timp în ziua de azi sunt suspectați de ceilalți că sunt ori leneși ori proști ori înavuțiți -deci nu vor fi votați în consiliul de administrație.
Din păcate, deși s-au tocat sute de milioane de Euro prin PODCA/POCA (fără rezultate vizibile) nu s-au găsit niciodată bani și pentru pregătirea comunităților să preia soarta școlilor în mâinile proprii (formarea membrilor CA). Așa că în continuare școlile sunt conduse de directori numiți (sau măcar tolerați) politic de primari/ISJ care nu dau socoteală de rezultatele elevilor nici măcar la demodatele examene naționale (ca să nu mai vorbim de cele internaționale) secondați de niște consilii de administrație fantomă. Pe de altă parte nici directorilor nu le poți cere prea multă răspundere pentru rezultatele școlare când profesorii le sunt impuși fie prin sistem clientelar (suplinitorii) fie sindical (titularii). Și uite așa de 30 de ani ratăm promoții/generații de elevi care mâine vor conduce/reprezenta comunitățile sau chiar țara (unii au început deja). Și nu vom avea dreptul să ne plângem de calitatea celor care ne vor nemulțumi deoarece am fost părtași (fie și prin non-combat) la slaba educație pe care au primit-o la școală.
De acord, școala comunista nu era un bouillon de culture așa cum ne place s-o vedem prin filtrul regretelor după tinerețea noastră pierdută decât, poate, prin prezenta, ici și colo, a unor profesori exilați pe motive politice din învățământul superior și refugiați prin liceele cu tradiție (de la Unirea Principatelor, in cazul celui absolvit de mine la Craiova) din marile orașe. Și chiar și cu profesori iluștri tot nu se putea garanta nici măcar nivelul mediu/funcțional al absolvenților din pricina ca “rata” de indivizi școliți pana la nivelul bacalaureatului ajunsese de 100% pe timpul ultimului cincinal din pricina directivei CC al PCR cu privire la mentinerea, cu forța, in școala, a tuturor copiilor, dotați și neadoptați, ca sa nu se umple străzile de adolescenți pusi pe “rele” după modelul capitalist. Ca sa nu mai vorbim de școlile generale din cartierele de margine, adevărate ghetouri unde minoritatea rroma și dezrădăcinații, aduși de la sat la oraș cu tăvălugul “progresului” socialist, își petreceau anii de “formare” pe maidanele din spatele instituțiilor de învățământ cu profesorii aducându-i de ceafa, după mai multe repetări ale claselor inferioare, la diploma de absolvire a opt sau zece clase/minimul necesar dobândirii slujbelor necalificate. Nu pot, totuși, sa nu observ același grad de “analfabetism funcțional” manifest la generația tânăra canadiana, de exemplu, analfabetism a cărui cauza nu sta in condițiile “medieval-rurale” in care trăiesc familiile sărace de pe aici—amerindienii sunt defavorizați cu adevărat dar cauzele sunt foarte diverse de cele din societatea românească actuala—ci in totala brambureala a reformelor din învățământul public făcute de dragul asemănării cu “America” și pentru a înlocui sistemul european “îmbâcsit” care cere elevului sa știe sa scrie după dictare și sa citească autorii morți cu secole înainte ca ei, copiii, se fi fost concepuți. 30% din studenții de anul I la Litere scriu “fonetic” in limbile oficiale (engleza, franceza) adică, efectiv, după ureche și au mari probleme in a înțelege texte scrise in sec xx, ca sa nu mai vorbim de cele clasice, din pricina vocabularului, redus la maxim, pe care-l folosesc in comunicările zilnice iar din restul de 70% cam jumătate folosesc “softuri” care le corectează ortografia și sintaxa, si situri de “comentarii literare” care înlocuiesc cititul operei inclusă in curriculum. Grosso modo, acestea sunt efectele metodelor alternative aplicate bezmetic in anii când învățământul public canadian trebuia adaptat la cerintele vieții “moderne”—răspunsuri multiple, scriere fonetica, informație “concentrata”,etc—și wc-urile cu senzori din școlile locale n-au nici o vina in toată brambureala descrisă mai sus. Asta nu înseamnă, desigur, ca banii alocați de guvernul PNL pentru renovarea ambientului școlar ar fi “bani aruncați “ sau ca universitarii “pesediști” , trimisi de Johannis la “reeducare” , va sa umple școlile primare din mediul rural și/sau urban din lipsa de “munți” in care sa se poată refugia—-dar nici ca noul ministru (sau ministreasa?) a(l) Educației sa doneze altor ministere/agentii/ structuri statale fondurile alocate, din generozitate sau din neglijența, domeniului pe care-l păstorește. Și, iarăși, nu înseamnă ca guvernul Johannis-Orbán trebuie sa urmeze ad litteram celebrul dicton cu “schimbarea domnilor, bucuria nebunilor” dând portofoliile importante pe mâna impostorilor care formează clientela politica a domniilor lor; nu știu ce gândește stimabilul dentist de la Londra care pretinde ca ma reprezintă (fac parte din diaspora dar nu știu sa-l fi mandatat pentru vreo misiune, sorry) însă îmi permit sa cred ca un ministru prost și oportunist aflat la conducerea învățământului românesc nu va atrage oameni cu carte și viziune alături de el și nu va avea astfel decât opțiunea de-a irosi resursele ce i se acorda, ori, cel mai probabil, de-a le canaliza spre agențiile de “reeducare” ce urmează sa apara in urma directivei lansată de președintele reales, ex-dascălul Johannis.
Am mai scris despre asta, si OECD a mai publicat rapoarte mai in extenso despre Romania, nu e o noutate… De exemplu, aici, dar click pe Romania ca tara si alte rapoarte apar…
https://www.oecd.org/pisa/publications/PISA2018_CN_ROU.pdf
Dezavantajul economic- saracia- e principala cauza e esecului la Pisa, cu concentrare in rural.
De aici abandonul, etc. Merita totdeauna sa se discute si despre calitatea predarii, programei, etc, cata vreme nu ocolim subiectul principal. Vorbesc doar pe Pisa, in rest calitatea educatiei se reflecta si in alti indicatori negativi, inadecvata pregatire a fortei de munca, etc.
Se va da o lupta pentru pace de nu mai ramane piatra peste piatra. Cam despre asta este vorba.Tarile mici care au indraznit sa traiasca mai bine au fost pulverizate.Este evident ca nu vom avea nici-o sansa.Va trebui sa pune cabluri intr-o punga toata viata.
In concluzie, romanii se calauzesc in viata dupa magia duhurilor, vrajilor si cadavrelor mumificate iar dumneavoastra vorbiti de testari PISA.
Corectă observația privind anul 1900.
Totuși, nu era nevoie de test PISA. E suficient să citim puțină legislație. Si nu mă refer la aberante texte neconstituționale, ci simple hotărâri de consiliu general. De pildă, cea cu noua taxă în București. Unul din aliniate: „ca să circule un autovehicul pe TOATE arterele, trebuie plătită taxa”. Nu mai insist asupra unei abordări „sistematice” a textului care ar duce la „interesanta” teorie a mulțimii vide , interior al unui perimetru.
(Off-topic) Ar fi util ca fiecare consilier care-a participat la votul acestor inepții să primească personal notificare cu confirmare de primire a unei declarații a fiecărui automobilist din lume privind o anumită arteră din București pe care nu intenționează să circule.
Nivelul nu scade numai la tara si numai in Romania. Fiul meu este in unul din cele mai bune gimnazii de stat din Franta. Conform programei scolare, au mai putine ore de matematica pe saptamana (2.5) decat ore de engleza (3). In total, au mai multe ore de limbi straine decat de stiinte, iar manualele de stiinte naturale (de exemplu fizica si chimie) n-au nimic de a face cu stiinta, seamana mai mult cu magazinele de popularizare. Iar profesoara de matematica n-a mai dat teme acasa de 3 saptamani. Inevitabil, nivelul studentilor la intrarea in facultate scade. Si mai nasol, studentii se comporta ca un soi de elevi – asteapta rezolvarile mura-n gura. Nu vor sa munceasca decat daca vad morcovul aproape. Deci invatatul conceptelor abstracte e dificil, si nu e valorizat, pentru ca toti vor exclusiv „competente pe piata muncii”, nu sa invete sa gandeasca.
„De ce nu iau românii testul PISA” DIN CAUZA UNEIA CA ABRAMBURICA SI ALTOR IMOSTORI SI TICALOSI CARE s-au implicat in distrugerea destinelor romanilor……..
De ce nu iau romanii PISA? Mai ales in mediul rural? Pentru ca parintii nu dau importanta scolii. De aia. Este secundara atitudinea profesorului, care nu mai este motivat sa actioneze ca „avocat” al copilului si sa convinga parintii ca scoala merita. Avem nevoie sa decidem… vrem sa ne creasca statul copiii? Parintii sa nu mai aiba niciun rol, doar sa primeasca copilul inapoi acasa la 18 ani, frumos imbracat, spalat, educat, tuns si numai bun de angajat pe salariul mediu?
Sunt tare curios, daca scoala nu ar fi obligatorie decat 8 clase, cati dintre scolari ar mai fi trimisi la scoala de parinti? As ghici ca vreo 50%, adica exact cei care pica testele acestea faimoase.
Scoala nu era mai buna pe vremea lui Ceausescu. Tot in acelasi fel se invatau materiile, insa presiunea din partea parintilor asupra copiilor era mult mai mare. Ca motive doctrinare comuniste, ca presiunea de partid, etc, nici nu mai conteaza.
Trebuie sa incetam cu ponegrirea scolii, pornind de la „scoala scoate tampiti”. Daca denigram in felul acesta programa scolara, ce motivatie sa mai aiba scolarul sa isi exerseze muschiul numit creier, cu sudoare si efort? Atletii nu se plang ca exercitiile pe care le fac sunt plictisitoare….. scopul lor este sa antreneze muschiul. La fel si aici. Scopul scolarului este sa isi exerseze muschiul numit creier, invatand lucruri, chiar inutile. Le inveti, le repeti pentru ca creierul tau sa devina mai puternic si sa fie mai pregatit sa invete lucruri noi in viata.
Ca programa poate fi imbunatatita, asta da, dar chiar si cu o programa proasta, elevul trebuie sa se chinuie sa invete. Nu exista doar invatare de placere. No pain, no gain.
bal bal bal
Tot soiul e oameni si varsa oftica fatza de sistemul de invatzamant shi folosesc orice scuza = rezultate la vre-un examen pentru a o intoarce ca la Ploiesti pe turta lor.
Bine nene, bine asha sa fie faca-se cum vretzi voi shi in final o sa fie chiar mai rau decat la inceput.
E jale ca avem analfabetism functzional adica oameni care stiu sa citesca dar nu intzlege ce au citit adica oameni care citind un text nu pot sa itzi zica mai apoi daca Ion are sau nu are mere daca Ana a facut sau nu a facut ceva .
Shi sunt 4 din 10.
Daaa stizti ce se mai masora testul PISA ?
Financial Literacy.
Adica intzlegerea concetelor finaciare considerate esentziale penru o a fi o persoana functzionala in lumea de azi.
Stitzi cum sta Romanai la acest criteriu ?
zero, Zero, ZERO.
Shia asta nu e o consecintza gargarei vostre cum ca e o mostenire a comunismului deoarece uite Polonia masoara asha ceva Republic Ceha masora asha ceva ……
https://pisadataexplorer.oecd.org/ide/idepisa/dataset.aspx
Uitatzi-va shi voi shi mai apoi explicatzi-mi shi mie de ce Romanai nu e interesata de acest indicator ?
Poate shi pentru ca in Ro invaztamantul se face exclusiv pentru a da de lucru profesorilor shi atat daca asta o sa folosesca la ceva mai incolo elevilor asta e bashca.
Intreba cineva aici pe forum de ce se se invatza in calsa a „VI-a despre coeficientul de dilatare termică liniară?”
Chiar de ce ?
De ce nu se pune fierul beton in casele de caramida ori in catedralele de piatra ?
Exact, de ce ?
De ce se pune ferul numai in beton shi in nimic altceva ?
Idem e notorietate zicerea sfertodocta : „hai sa nu reinventam roata”.
Pentru totzi astia care o zic hai sa facem impreuna un exercitziu.
Se da o roata de otzel cu diamerul D incarcata de o greutate G pe o suprafate de otzel considerata perfect neteda (rugozitate sub 0,05 mm).
Sa se calculeze fortza minima pentru a o pune in miscare, sau daca preferetzi cuplul minim necesar.
Hai ….. reinventazi roata daca va da mana.
Altminteri un „destept” cu stuchit la gura shi foc in condei, pensinar de lux al Parlamentului European, nu asha pe o pensie nesimtzitza propunea ca solutzie minunatzia :
„Recivilizarea printr-un salt cosmic, din fundul gropii în vîrful muntelui, e imposibilă. Însă, putem încerca să devenim, măcar parţial, pricepuţi şi decenţi. Chiar dacă autorul acestor rînduri va fi suspectat de înapoiere post-medievală, propunerea sună aşa: învăţămînt profesional, pentru a pune capăt diplo-dependenţei şi pentru a readuce tinerii în domeniul tactil al realităţii. Plus istorie, geografie, limbă romînă şi matematică, predate ca la carte. Cronologic, de la A la Z, clar şi îndesat. Altfel, vom lărgi şi împodobi cu diplome beciul din PISA.”
https://adevarul.ro/news/societate/beciul-pisa-1_5ded477e5163ec4271d0f5f2/index.html
Iar acesta ar fi o solutzie ca sa ce ?
„istorie, geografie, limbă romînă şi matematică”
Ca sa ce ?
Ca sa fim incapabili sa intzelegem ceea ce citim ?
ca sa nu fim capabili sa rezolvam probleme de matematica daca nu se incadreaza in tiparele exersate la clasa ?
De ce nu sunt scoli propriu zise madras-urile din Pakistan din exact acelashi motiv pentru car escola asha cum e propusa de TRU ori de „stiintza” aici pe forum n-ar mai fi scoala
Altminteri poate ca eliminare a 1/2 – 1/3 din actualele ore de teorie ( ore de istorie, geografie, limbă romînă şi matematică) in folosul unor discipline cu aplicabilitate practica care sa duca in dobadire unor deteritatzi compatibile cu viatza de zi cu zi lacatus mecanic, instalator, tamplar, zidar faiantzar ori de ce nu de la muncitor agricol pana la simplul „carnet de sofer” orice , o calificare o meserie care sa poata fi recunoscuta de piatza muncii ori o abilitate artistica, desenat/pictat, cantat la voce ori la un instrument , dansat, scrima, Win Chun, origami ar fi un pas inainte in efortul de salubrizare al actualei scoli romenesti cimitir al tineretzii nostre.
O scoala pentru copii shi nu doar o scoala doar pentru ca sa aibe profesorii un loc de munca.
Shi cine stie daca scopul va fi cu adevrat mai binele copilului poate ca o sa descoperin shi noi ca poate ca e cazul sa dam examene permanent la „intzelegere de text” shi nu doar la memorat comentarii la literetura romana.
Ori cine stie se sperie gandul poate ca …. o sa introducem in programa materii ca educatzie financiara materi care au ca scop sa ii creeze cetatzeni aptzi sa gandesca cu capul lor care nu mai pot fi prostizti cu reclame de 2 lei gen care urmeaza sa faca alba negra cu banii shi vitaza lor „asta are, asta n-ar, asta e castigatoare”
Poate ca dupa ce o sa eliminam scarba din scola poate ca cine stie, poate ca shi elevii o sa incerce nu doar sa memoreze ci chiar sa gandeasca cu capul lor shi doamne ajuta o sa poata ….. sa reinventeze roata.
Shi da general shi liceul actual scot tampitzi shi stitzi de ce pentru ca scoala ei nu sunt obligatzi sa gandesca ei sunt obligatzi sa memeoreze shi foarte multzi dintre profesori nostru nu fac diferentza dintre cele doua.
Shi amandoua sunt necesare.
Gandirea fara un bagaj de cunostiintze care sa o fundamenteze shi sa o alimenteze este practic imposibila.
Memorizarea fara capaciatatea de a extrage si recombina informatzia stocata in feluri noi este aprope inutila deorece orice deviere de pe cararea ingusta a problemelor tip memorate blocheaza inremediabil elevul standard roman.
Scoala romana ar trebui sa isi asume acesta constatatare a societatzii „scoala scoate tampitzi cu diploma” shi sa incerce sa o corecteze intr-o oarecare masura in masura in care natura umana o permite.
Shi asta e greu deorece gandirea e grea shi de instabila in rezultatele ei iar simularea ei e atat de simpla.
O serie prea lunga de clisee si false teorii, Laur22. Cum ar fi aceea ca elevi memoreaza, fiind tampiti, si ca nu extrag nimic din acea informatie. O recita doar din memoria scurta, de 24 de ore, si gata. Daca un elev are o memorie atat de buna incat sa memoreze zece comentarii in 24 ore, sigur, absolut sigur are si IQ destul de mare si va trece testele PISA. Apoi, exista multe materii la care nu merge doar cu memoratul: fizica, matematica, chimie, informatica, etc, etc.
Dincolo de cliseele de mai sus, realitatea este cu totul alta,… vina mai mica este a scolii, vina cea mai mare este a parintilor care nu isi preseaza odraslele sa concureze la scoala, sa invete (orice, chiar si comentarii fara sa le inteleaga) cu scopul de a demonstra ca pot face ceva, ca pot functiona pe baza de obiective atinse prin munca la nivelul lor de copii. Cei care au picat testul PISA sunt copii din mediul rural care trec cu 5 la limita, de mila, pe care parintii ii lasa asa, pentru ca oricum ii muncesc la camp.
Doamna stiintza
Explica-mi atuncu te rog cum se poate ca deshi elevul intzelege izolat unul cate unul sensul tuturor cuvinelor dintr-un text acelasi elev esueaza in a intelege sensul frazei in care sunt folosite respectivele cuvinte.
Nu asta nu e gargara, 4 din zece din elevii nostri confruntzai la prima lectura cu un text esueaza in a-i descifra sensul.
In a afla daca X are ori nu are daca Y a facut ori nu a facut.
Acesta este o afirmatzie relativ simpla shi verificabila.
Intrebarea mea e la ce materie se poate corecta aceasta realitate ?
Ori ca shi pana acuma totzi, Totzi, TOTZI profesorii nostri o sa nege aceasta realitate te shi o s-o inece intr-un noian de vorbe.
Tu zici „Daca un elev are o memorie atat de buna incat sa memoreze zece comentarii in 24 ore, sigur, absolut sigur are si IQ destul de mare si va trece testele PISA.”
Shi daca nu e asha ?
Shi daca acest „sigur” este invalidat de testul realitatzii ?
Daca elevul /omul de memorat poate dar de gandit nu poate ori nu are deprinderea ?
Ca sa itzi demosntrez ca gandirea e grea uite daca stii engleza incerca testul asta :
https://www.testprepreview.com/modules/reading1.htma
PS tic tac tic tac e contra cronometru 45 minute da pt tine in mod special 30 minute.
Iar la sfarsit un test de sinceritate, spune daca greselile pe care le ei s-au datorat necunaostreii sensului cuvintelor ori …… au avut alte cauze.
Shi mai apoi ia testul asta shi aplica-l pe o clasa de elevi shi ai sa vezi ca desi inteleg toata cuvintele elevii dau respunsuri gresite.
Ai sa fii surprinsa cat de mult merge cu memorare la informatica, fizica chimie ori informatica.
Acolo memorarea are shi un termen specific : „probleme tip”
Cum il scotzi pe elev din sablonul problemelor tip cum brusc majoritatea lor nu ma shie shi nu mai poate sa faca nimic.
Asta avea shi un termen pe vremea mea : „anul asta la admitere nu s-au data probleme tip”
Da elevul stie toate formulele shi toate definitziile , nu elevul nu e capabil sa le aplice infara „problemelor tip”.
Fatza cu o asha realitate nasurabila shi verificabil la clasa oare cum ar trebui sa reactzionam ?
Asha ca tine pe baza de eu nu cred ca sha ceva exista ?
Stii cum au justiifcat profesori nostri de matemetica rezultatele slabe la matemetica.
TIPUL DE PROBLEME DATE NU SEMANA CU TIPUL DE PROBELE PE CARE NOI LE LUCRAM LA CLASA.
Deci elevii stiau teoria dar nu nu au putut sa rezolve problemele deoarece nu erau „tip”.
Acestea sunt niste realitatzi shi dincolo de faptul ca unii dintre copii din clasa a 8-a de la tzara nu stiau sa citeasca nici pe vremea mea iar acuma nu stiu de ce nu ma astept ca situatzia sa fie mai buna.
Ignorand pe moment problema reala a analfabetismul real shi abanadonul scolar pe motive sociale ce facem cu shi pentru astoa pe care scoala ii scoate prosti cu dipoma ?
Absolventzi de limba shi literatura romana care nu pot sa extraga ideile dintr-un text la prima lectura.
Absolventzi de matematica, fizica, chimie ori informatica care daca le dai o problema diferita de setul de probleme tip pe care le-au lucrat ei la clasa se uita la ea ca vitzleul la poarta noua deshi au tot bagajul de cunostiinte necesar ca sa rezolve respectiva problema.
Bagaj de cunostiintza care mai apoi in viatza prin neutilizare sistematica se va pierde .
Deprindere de a gandi care ……. cine stie daca va fi dobandita mai apoi in viatza shi asta in ciuda scolii.
„sigur absolut sigur” ……. hahahahahaha
La pariu ca nu-i asha ?
PS cum se face ca in „Australia, Belgium, Canada, Chile, Colombia, Czech Republic, Estonia, France, Israel, Italy, Latvia, Lithuania, Netherlands, New Zealand, Poland, Slovak Republic, Slovenia, Spain, United States” testul PISA masoara shi Financial Literacy iar in Romania nu o masoara ?
https://pisadataexplorer.oecd.org/ide/idepisa/report.aspx
PPS oare cum se face ca scorul Poloniei e mai bun decat scorul USA ?
Iar scorul Israelului e mai mic decat scorul Turciei ?
Asta ca sa va justific de ce bal, bal, bal de la inceputul primei postrai adica de in fond shi in cele din urma chiar nu conteaza.
Shi acuma „Dincolo de cliseele de mai sus” adica de realitatea masurabila vina este e parintzilor nu asha : „vina cea mai mare este a parintilor care nu isi preseaza odraslele sa concureze la scoala, sa invete (orice, chiar si comentarii fara sa le inteleaga) cu scopul de a demonstra ca pot face ceva, ca pot functiona pe baza de obiective atinse prin munca la nivelul lor de copii. ”
Pe bune Frantz ?
Da de ce sa nu isi prezeze parintzii copii ca sa invetze scolastica shi vietzile sfintzilor asha doar ca sa demonstreze „ca pot face ceva, ca pot functiona pe baza de obiective atinse” ?
Mai stii in Aventurile lui Tom Sawyer la scola de duminica de acolo unde se dadeau diplome pe baza de exercitzii de recitare din memeorie a bibliei ?
Sa intzleg ca acesta este modelul pe care „Stiintza” il propune Romaniei ?
Modelul de mare succes internatzional al Madrasas.
Nu zic da spui, poate ca putem mai bine decat atat.
Nu ca ar conta.
citeam in raportul PISA ca dupa suma de 50.000 dolari per elev nu mai se vede corelatia pozitiva bani-scor PISA.
la noi se aloca insa 1600 de euro (1800 dolari) pe elev. Mai avem pana sa ajungem la 50.000 – in concluzie ar fi bine sa bagam mai multi bani in educatia copiilor si mai ales a celor din mediul rural.
evaluarile nationale si celelalte trebuie regandite sa nu mai puna accent pe memorizare de comentarii si alte prostii, ci pe cum foloseste elevul cunostintele pe care le are. Ca daca le-a incarcat in memorie mecanic si nu stie sa le foloseasca, mai bine ii lasam memoria libera, poate invata ceva util din alte parti.