Cristian Ghingheș

Ce se poate face pentru respectarea drepturilor elevilor din România? Aflăm și nu prea din RISEN 2019

Weekendul trecut, Consiliul Național al Elevilor (CNE) a lansat Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național 2019. Ocazionat de Ziua Internațională a Elevului și Studentului, evenimentul a avut loc la Parlament și s-a bucurat de prezența ministrului Educației și Cercetării, Monica Cristina Anisie.

Statutul Elevului a fost aprobat în august 2016 prin OM 4742 și este un act normativ care înglobează drepturile și obligațiile elevilor din România. An de an, CNE redactează un raport care are ca obiectiv să scoată în evidență felul în care sunt sau nu respectate drepturile tuturor elevilor din România.

Chiar dacă documentul de 25 de pagini (cu tot cu intro și coperți) este intitulat raport, e bine să știți din capul locului că toate cifrele de mai jos sunt bazate exclusiv pe un sondaj de opinie online la care au participat peste 14,3 mii de persoane: 13 mii de elevi (92,1% provenind din mediul urban), respectiv circa 1,3 mii de profesori (75% din mediul urban). Așadar, nu putem spune că eșantionul este reprezentativ la nivel național.

Totuși, rezultatele arată câteva lucruri interesante:

  • 30% dintre elevi nu au auzit de Statutul Elevului;
  • 14,6% afirmă că nu și-au putut alege liber în ultimul an reprezentanții în Consiliul Școlar al Elevilor;
  • 31,2% susțin că nu au primit în mod gratuit toate manualele școlare necesare;
  • 42% au observat cazuri de discriminare – rasială, etnică, de statut social etc;
  • 58% nu sunt consultați cu privire la materiile opționale care urmau să le fie propuse;
  • 35% declară că sunt evaluați subiectiv;
  • 10% nu au fost lăsați să intre în școală pe motivul nepurtării uniformei sau a elementelor de identificare stabilite;
  • doar 6% au organizat sau au participat la o acțiune de protest în școală (fără a deranja cursurile), iar dintre aceștia circa 90% spun că au existat consecințe negative asupra lor;
  • Dintre elevii navetiști, o treime nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport de la și spre școală;
  • Jumătate spun că nu au acces la actele școlare proprii ce stau la baza situației școlare;
  • 1 din 4 elevi spune că nu are posibilitatea în școală de a beneficia de consiliere școlară și psihologică gratuită;
  • peste jumătate dintre profesori afirmă că elevilor sancționaț nu li se oferă dreptul la apărare;
  • doar 16% dintre profesori afirmă că au asistat la cazuri în care elevul agresa verbal cadrul didactic, în timp ce procentul este aproape dublu atunci când vine vorba de cazuri în care profesorul agresa verbal elevul.

N-am găsit în raport nimic despre burse, despre accesul gratuit la baza materială a unității de învățământ, despre accesul persoanelor cu diferite dizabilități la educație, despre așezarea discriminatorie a elevilor în clase, despre cazurile notabile de suprimare a dreptului la asociere ori a dreptului la libera exprimare, despre serviciile de cazare și masă ale internatelor și cantinelor școlare, dreptul la asistență medicală și multe altele, despre lipsa răspunsurilor la solicitările în baza Legii 544/2001 și așa mai departe. Și astea apar în Statutul Elevului și ar fi ideal ca CNE, cu structuri în fiecare județ, să le monitorizeze.

De asemenea, mi-ar fi plăcut să văd niște hărți cu datele prezentate. Plus link-uri către rapoartele județene.

Am căutat cu mare interes recomandările, dar nu le-am găsit, în ciuda faptului că ele sunt anunțate în cuvântul introductiv: „dacă ar fi implementate, tindem să credem că ar îmbunătăți calitatea actului educațional în școlile din țara noastră.”

Prezentă la lansare, Monica Anisie a declarat câteva lucruri care sună bine, le-a amintit tuturor că a fost implicată în redactarea Statutului Elevului în 2016, dar a fost total neconvingătoare în ceea ce privește rezolvarea neregulilor prezentate de elevi prin vocea Antoniei Pup, președinte al CNE. Ce face concret ministrul Educației și Cercetării pentru aplicarea acestui ordin de ministru, deci pentru respectarea prevederilor legale în unitățile de învățământ? Asta voiam să aud, nu „să vedem cum anume le putem îmbunătăți, că nu se știe dacă nu e bine să le revizuim„.

Dar hei, măcar fotografiile au ieșit bine!

Dreptul la replică al Consiliului Național al Elevilor

Adoptat în data de 10 august 2016, Statutul Elevului reprezintă mai mult decât un simplu act normativ, întrucât acesta constituie garantul respectării drepturilor și îndatoririlor pe care elevii le au ca beneficiari direcți ai procesului instructiv-educativ. Adoptarea Statutului Elevului a fost rezultatul eforturilor conjugate ale elevilor reprezentanți din România, însă, privind retrospectiv, nu putem să ne bucurăm nici acum, la peste 3 ani de la intrarea acestuia în vigoare, de un grad ridicat al respectării drepturilor elevilor.

Anual, Consiliul Național al Elevilor, structura națională de reprezentare a elevilor, realizează Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național, în vederea radiografierii stării de fapt privind modul în care sunt respectate prevederile acestuia. O premieră în procesul de elaborare al acestui raport a reprezentat faptul că el a fost bazat pe o dublă consultare, atât a elevilor (13011), cât și a profesorilor (1317). Acest raport a fost realizat exclusiv de către elevi reprezentanți, prin structurile județene de reprezentare a elevilor din întreaga țară, printr-o metodologie stabilită de aceștia, care a fost pilotată, întrucât până în acest an ne-am axat exclusiv pe consultarea beneficiarilor direcți ai sistemului educațional – aceasta a constituit un punct slab în reprezentativitatea raportului pe partea de consultare a cadrelor didactice, însă a reprezentat și o oportunitate de a găsi noi soluții pentru a îmbunătăți atât consultarea (și prin metode de consultare offline, astfel încât îi vom putea crește legitimitatea), cât și analiza, printr-o metodologie mult mai clară, bazată pe indicatori riguros definiți.

Din nefericire, elevii reprezentanți din România resimt în continuare o rezistență din partea celorlalți actori implicați în procesul educațional de fiecare dată când aceștia sesizează diversele forme de abuz survenite în mediul școlar. De la cazuri de discriminare pe criterii etnice sau chiar în baza statutului social și până la nerespectarea unor drepturi fundamentale ale elevilor, precum dreptul la imagine și demnitate, dreptul la educație gratuită, dreptul la liberă exprimare, dreptul la apărare, dreptul de a beneficia de servicii și, nu în ultimul rând, privarea beneficiarilor direcți ai educației de facilități precum burse și transport subvenționat, sistemul educațional prefigurează o serie de carențe în implementarea Statutului Elevului la nivel național, arată raportul realizat de Consiliul Național al Elevilor.

De menționat este că acest raport este un element important al activității noastre, însă nu unul singular, de aceea el trebuie întărit de demersuri consistente, pe care ne-am propus să le realizăm în acest mandat, multe dintre acestea fiind în curs de realizare: o analiză națională privind situația acordării burselor, astfel încât să ne putem fundamenta eforturile privind implementarea cuantumului minim stabilit anual prin Hotărâre de Guvern, în vederea obținerii echității în procesul de acordare a burselor în toate localitățile din România, continuarea demersului Abonament la educație, realizarea unui grup de lucru pentru fundamentarea unor standarde de calitate pentru cămine și cantine școlare, dar și o analiză prin care ne dorim să oferim o radiografie clară cu privire la gradul de accesibilitate al elevilor cu dizabilități în școlile din România – alături de partenerii noștri. Mai mult decât atât, toate aceste demersuri în curs de implementare, care au reieșit din consultări cu elevi din toată țara, sunt fundamente ale tuturor poziționărilor noastre, în toate forurile de decizie în care ne situăm și în care reprezentăm nevoile și interesele tuturor elevilor din România.

Ne bucură analiza realizată de echipa România Curată și suntem deschiși criticilor constructive, însă ele nu vor prima niciodată în fața opiniilor colectate prin mecanismele noastre de consultare cu elevii, beneficiari direcți ai educației. Ne bucură atenția societății cu privire la demersurile noastre, însă ne dorim, mai mult decât orice altceva, să fim reprezentativi pentru elevii din România, așa că invităm fiecare elev care dorește să propună sugestii de îmbunătățire a metodologiei de realizare a RISEN sau care dorește să contribuie la creionarea direcțiilor strategice în care să acționăm în acest an școlar să ne contacteze, suntem la un click distanță, fie pe pagina noastră de Facebook sau pe site-ul consiliulelevilor.ro.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *